6,874 matches
-
cu o puternică identitate morală, Își poate crea un destin, Își poate impune un anumit stil de viață. * „Acolo unde trebuie să Încetez să mai fiu moral, nu am nici o putere.” (J.W. Goethe) Măsura adevărată a omului o dă bunătatea, omenia: „Dragostea de oameni face mai mult decît toate celelalte virtuți” (Chateaubriand). * „Lingușirea e mai periculoasă decît ura.” (B. Gracian) Pentru că, ne spune D. Boileau: „...orice lingușitor trăiește pe socoteala celui pe care-l laudă”. * „Moralitatea e pentru suflet, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În impunerea unor sacrificii la nivelul conștiinței individuale. * „Nu duci o viață cerească abținîndu-te , ci te abții pentru că duci o viață cerească.” (G.B. Shaw) Altfel, ar fi ca atunci cînd suferi, fără să știi pentru ce suferi. * Binele și răul; bunătatea - răutatea „Cele mai multe păcate sînt sîvÎrșite În gînd, Înainte de a fi traduse În fapte.” (J. Lubbock) Pentru că există din partea noastră o diferență de atitudine față de planul interior al gîndirii proprii și față de comportamentul nostru social: În primul ne simțim mai stăpîni
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
excesului de egoism, cînd Însuși „limbajul” degenerează, cuvîntul ajungînd mort la interlocutor, deoarece acesta nu este dispus, decît În funcție de interesul lui de moment, să facă efortul de a-l Înțelege, de a-i metaboliza Înțelesul În sufletul său! * „Ce este „bunătatea”? Poetul Al. Vlahuță o consideră cea mai nobilă disponibilitate a sufletului omenesc: „O frumusețe pe care o percepi direct cu sufletul”. Însă „bunătatea” are și o funcție socială: „Credința În bine echilibrează tristețea vieții” (M. Sadoveanu). * „Dușmănia este ura care
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să facă efortul de a-l Înțelege, de a-i metaboliza Înțelesul În sufletul său! * „Ce este „bunătatea”? Poetul Al. Vlahuță o consideră cea mai nobilă disponibilitate a sufletului omenesc: „O frumusețe pe care o percepi direct cu sufletul”. Însă „bunătatea” are și o funcție socială: „Credința În bine echilibrează tristețea vieții” (M. Sadoveanu). * „Dușmănia este ura care așteaptă prilej de răzbunare.” (Cicero) Dușmănia Întreținută În suflet se transformă, treptat, În arta de a se obține maximum de răutate În relația
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
doar astfel ajungi să-ți domini „teama”, ci și pentru că acest lucru este Încărcat cu scrupulozitate morală. * „Nu numai să nu faci o nedreptate, dar nici să nu-ți treacă prin minte.” (Democrit) Pentru că prima haină a faptei este „intenția”. * „Bunătatea nu judecă, și dacă judecă nu osîndește.” (Tudor Arghezi) Este În natura „bunătății” de a fi altruistă: „Nu-i pe lume lucru de care să te bucuri că-l ai, pînă nu-l Împărtășești și altora” (George Călinescu). * „Nu există
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Încărcat cu scrupulozitate morală. * „Nu numai să nu faci o nedreptate, dar nici să nu-ți treacă prin minte.” (Democrit) Pentru că prima haină a faptei este „intenția”. * „Bunătatea nu judecă, și dacă judecă nu osîndește.” (Tudor Arghezi) Este În natura „bunătății” de a fi altruistă: „Nu-i pe lume lucru de care să te bucuri că-l ai, pînă nu-l Împărtășești și altora” (George Călinescu). * „Nu există om care să iubească răul, pentru că e rău, ci iubește În el numai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vîrf de munte să se ascundă.” (Fv. Matei, 5, 14) „Nedreptatea”, Întocmai ca și ulciorul care nu merge de multe ori la apă, nu poate să sfideze la nesfîrșit adevărul, onestitatea. * „A fi mai decît cel mai rău nu este bunătate.” (P. Syrus) Situația este asemănătoare cu a celui care critică argumentat, Însă nu-și validează sugestiile prin Însuși comportamentul său, sau nu o face decît Într-o mică măsură. * „Răutatea unui suflet grosolan este adesea mai puțin periculoasă, decît intrigile
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
P. Syrus) De aceea trebuie să ne asigurăm că paguba pe care i-am pricinuit-o altuia prin victoria noastră, s-a realizat În cadrul unei confruntări oneste (este singurul mijloc de atenuare a sentimentului de pagubă). * „O mare parte din bunătate Înseamnă a dori să fii bun.” (L.A. Seneca) Pentru că cea mai mare parte din disponibilitatea noastră de a face „binele” se consumă În intenție, și nu În faptă, unde este mai greu să ne Înfrîngem tentația de a nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Pentru că În el vezi oglinda incapacității tale de a-l fi tratat nu cu răbdare și Înțelegere - așa cum ar fi fost normal - ci cu forța brutală a invidiei, a egoismului și a răzbunării. * „Nu recunosc alt semn de superioritate, decît bunătatea.” (L.van Bethoven) Într-adevăr, viața ne dovedește că, adesea, cele mai subtile argumente și capacități au fost puse În slujba unor mizerabile tentații și răutăți! * „Nimic nu este mai Înspăimîntător ca ignoranța activă.” (J.W. Goethe) Situația aceasta ne-
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
puțin.” (Marțial) Negreșit, sunt puțini oameni care să nu abuzeze de Încrederea pe care le-o acorzi, la un moment dat. * „Biruie pe avar prin dărnicie, pe cel mincinos prin adevăr, pe cel crud prin Îngăduință, pe cel rău prin bunătate.” („Mahăbhărata”) Sufletul are nevoie, la un moment dat, de o revelație a „virtuții”, pentru a ajunge să se poată judeca pe el Însuși. * „Nu te certa cu viața! Nu fi o ființă abstractă.” (Garabet Ibrăileanu) Cu cît filosofezi mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Înfăptuită! * „Gemetele arată durerea, dar nu o vindecă.” (P. Syrus) Regretele sînt o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru a Îndrepta, de exemplu, o nedreptate făcută cuiva; trebuie efectiv să repari nedreptatea respectivă printr-un gest de considerație, de bunătate. * „Cine plînge fără martori, acela suferă cu adevărat.” (Marțial) Dacă În plînsul cu martori, „plînsul” este mai mult de ochii lumii, În plînsul de unul singur, el exprimă regretul pierderii, pe moment cel puțin, a respectului față de sine. * „Rușinea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Ceea ce numim generozitate nu este, de cele mai multe ori, decît vanitatea de a da, care ne place mai mult decît ceea ce dăm” (La Rochefoucauld). Același mare filosof al moralei remarcă: „Deplîngem adesea nenorocirile dușmanilor noștri mai mult din orgoliu decît din bunătate; le dăm dovezi de compasiune pentru a-i face să simtă că le sîntem superiori”. * „Plăcerea de a critica ne-o răpește pe aceea de a fi Încîntat de atîtea lucruri frumoase.” (La Bruyère) Este adevărat, Însă „frumosul” se conturează
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Iacob. Pe piatra funerară se află o efigie cu inscripția„Enigma Lumii“.„Magnificul mormânt al ducelui Buckingham se află în partea stângă a mormântului regelui Iacob; în partea dreaptă este mormântul (decorat cu statui de bronz care reprezintă Speranța, Adevărul, Bunătatea și Credința) a celuilalt iubit al său, ducele de Richmond și Lennox, Regele Iacob s-a ocupat de restaurarea și modificările arhitectonice ale Capelei Henri al VII-leaprobabil pentru a putea sărbători, în eternitate, dragostea sa pentru cei doi bărbați“ (trad
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
spus domnului Monsieur le Prince despre acest lucru, iar Monsieur Prințul a urcat în camera lui Vatel și i-a spus: «Vatel, totul merge bine; niciodată nu a fost ceva mai frumos decât cina regelui». El i-a răspuns: « Monseigneur, bunătatea dumneavoastră mă copleșește. Știu că friptura nu a ajuns la două mese». « Nu-i vorba despre asta, » a răspuns Monsieur Prințul. «Nu îți fă griji, totul este bine». Sosește miezul nopții. Jocurile de artificii nu pot fi văzute bine, din cauza
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
bună este o alinare, asemenea bărbatului. Nu i lipsește decât căldura pe care o are acesta. Cea mai mare învățătură este religia. Reaua credință nu se poate apropia decât de urechile ei, apoi mirarea o oprește, iar virtutea o salvează. bunătatea poate fi văzută, deoarece nu este vinovată cu nimic; iar mintea ei este curată, și poți vedea în ea virtutea, dar nu mai mult decât aceasta... cu o nemulțumire plăcută, își mustră latura femeiască, deși nu ar folosi-o la
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
decât decență...este oferită proaspătă și plină de viață soțului ei, și nu face nimic altceva decât să-l iubească, deoarece îl ia numai pentru a-l iubi. Prin urmare principala ei preocupare va fi binele său, și își revarsă bunătatea asupra lui. Cel mai important merit al său este un soț bun. Pentru că ea este el.“ în Franța, ierarhia sexelor era clară: bărbatul se afla pe prima poziție, interpretând rolul de imagine patriarhală a familiei, fiind în același timp și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care era sora memorialistului Arnauld d‘Andilly, povestește cum a intrat de la vârsta de opt ani la mânăstire. Tot ea îi apreciază pe ducele și ducesa de Noailles, care, având nouă fete, au dat dovadă de o atât de mare bunătate creștinească, încât le-au permis să aleagă între căsătorie și mânăstire. Ducele de Saint Simon, remarcă în memoriile sale cazul absolut neobișnuit al unei casătorii din dragoste: „ Au fost multe căsătorii iarna aceasta, și printre ele una foarte ciudatăo căsătorie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
surprinzător, există astăzi un interes deosebit pentru rugăciune”. Și aceasta, pentru că rugăciunea s-a dovedit a fi o călăuză spirituală sigură în urcușul duhovnicesc al omului spre bucuria și fericirea lui pământeană. Pentru că îl face să fie dominat de bunătatea inimii. în inima lui există lumea plăcută lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este viața, și viața este de la Dumnezeu. Așadar, rugăciunea este valabilă pentru tot omul, pentru bărbați, femei, copii, tineri sau bătrâni, pentru oricine de pe orice treapă de cultură și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sufletul, asemenea unui preot, oficiază prin rugăciune, pe altarul inimii, slujba sfântă cerută de Creator, pentru fericirea și mulțumirea noastră. în timpul rugăciunii, candela credinței se aprinde și, în lumina adevărului, omul este capabil a înțelege sensul cuvintelor credință, iubire, milă, bunătate, jertfă, pace, armonie, adevăr etc. Rugăciunea este cerută și de firea noastră creștină, fiind de mare folos pentru noi, deoarece Dumnezeu este desăvârșirea însăși. Creștinul nădăjduind spre desăvârșire are nevoie de ajutorul lui Dumnezeu, pe care îl poate dobândi prin
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pe care Mântuitorul o cere de la noi ca o chemare de a ne închina în duh și adevăr. Este timpul să ne dăm seama că, dacă suntem în legătură sinceră cu Dumnezeu în duh și adevăr, primim smerenie, dragoste și bunătate. Toate acestea lucrează asupra sufletului nostru, dar se răsfrâng și asupra aproapelui nostru, în viața societății în care trăim. Dacă ne vom ruga lui Dumnezeu în duh și adevăr, vom reuși să facem o lume în care să domnească Duhul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vieții sale. „Nu mai locuiesc eu, ci Hristos locuiește în mine”, spune Sf. Apostol Pavel. în rugăciune și meditație, omul adevărat descoperă masca tuturor aparențelor din el. De multe ori, în dorința de a-și acoperi interiorul, cineva împrumută masca bunătății și a dreptății, masca cinstei și a omeniei. Pentru aceasta, pentru a combate acest păcat atât de înșelător și de degradant, Mântuitorul se adresează fariseilor din timpul său și celor de azi: „Vai, vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Pentru că voi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lui David”. Acești orbi nu vedeau, dar aveau credință lăuntrică, neîntinată și nezdruncinată, că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, care poate face totul. A fost de ajuns ca numai să audă despre Iisus, ca să înțeleagă toată taina răscumpărării și realizarea bunătății cerești ce venea prin El. în viața noastră creștină și în special în rugăciunile noastre, să nu uităm să cerem de la Dumnezeu mântuirea sufletului nostru. „Și iată, un legiuitor s-a sculat, ispitindu-l pe el și zicând: învățătorule ce
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cele mai multe ori uităm, neglijăm, sau ne facem că uităm să mulțumim dăruitorului binefacerilor noastre, adică lui Dumnezeu. Rugăciunea nu-i de azi de ieri. Rugăciunea e dintotdeauna. în Rai, Adam și Eva se plimbau și gustau din toate bunătățile Edenului și mulțumeau lui Dumnezeu prin rugăciune. Cain și Abel au înălțat și ei rugăciuni și au adus jertfe lui Dumnezeu, dar Dumnezeu a primit doar rugăciunea lui Abel, pentru că izvora dintr-o inimă curată și nu gândea răul ca
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Vă audă. Căci mâinile voastre sunt pline de sânge și degetele voastre de nelegiuiri.”. Vreți să fiți ascultați? Trăiți în sfințenie! Țineți poruncile! împliniți cuvintele evangheliei Mântuitorului! în acest caz, nici nu veți cuteza a cere lucruri necuviincioase, nici vistierul bunătăților nu vă va refuza. „Atunci Mă vei chema, și Domnul va răspunde, vei striga și El va zice: Iată-Mă!”. Bine a zis cineva, că rugăciunea nu înseamnă a chema pompierii la vreme de incendiu, ci a face în așa
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
știință și nu se pocăiește, întristează pe Duhul Sfânt întru care a fost pecetluit și- L îndepărtează de la el. în schimb, însă, viața trăită în duh naște roade bogate în viața creștinului, iar acestea sunt: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, puterea credinței, blândețea și cumpătarea. Aceata este viața trăită în duhul lui Hristos, pe care Dumnezeu l-a trimis în inimile celor ce prin Botez, au devenit cu adevărat fiii Lui. Primirea Duhului Sfânt este înnoirea, pe care proorocul David
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]