7,540 matches
-
contestării nu îl reprezintă competența instanței supreme de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, apare ca evident că obiectul criticii îl constituie motivarea celor două decizii. Prin urmare, sesizarea Președintelui României de a supune cenzurii instanței de contencios constituțional deciziile Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii echivalează cu solicitarea efectuării unui control de legalitate a soluției și a argumentelor unei asemenea hotărâri judecătorești, care, în esență
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
pe suport hârtie a inițiativelor legislative, a programului de lucru, a ordinii de zi, a informării cu inițiativele legislative înregistrate, a listei cu legile adoptate de Parlament în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a moțiunilor simple și de cenzură, a stenogramelor ședințelor plenului, a sumarului Monitorului Oficial al României, precum și a altor documente, și numai pe suport hârtie a rapoartelor comisiilor parlamentare; ... i) urmărește introducerea și operarea pe calculator a datelor și informațiilor necesare lansării procedurii de vot electronic
REGULAMENT din 7 noiembrie 2006 (*republicat*) de organizare şi funcţionare a serviciilor Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212878_a_214207]
-
de hotărâri ale Biroului permanent al Camerei Deputaților și ale birourilor permanente ale celor două Camere; ... e) prezintă Biroului permanent al Camerei Deputaților documentele supuse dezbaterii și aprobării acestuia; ... f) înregistrează legile promulgate de Președintele României, moțiunile simple, moțiunile de cenzură, hotărârile adoptate de Camera Deputaților și de Parlament, hotărârile Biroului permanent al Camerei Deputaților și ale birourilor permanente ale celor două Camere, deciziile președintelui Camerei Deputaților, ordinele emise de secretarul general al Camerei Deputaților și deciziile emise de secretarii generali
REGULAMENT din 7 noiembrie 2006 (*republicat*) de organizare şi funcţionare a serviciilor Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212878_a_214207]
-
pe suport hârtie a inițiativelor legislative, a programului de lucru, a ordinii de zi, a informării cu inițiativele legislative înregistrate, a listei cu legile adoptate de Parlament în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a moțiunilor simple și de cenzură, a stenogramelor ședințelor plenului, a sumarului Monitorului Oficial al României, precum și a altor documente, și numai pe suport hârtie a rapoartelor comisiilor parlamentare; ... i) urmărește introducerea și operarea pe calculator a datelor și informațiilor necesare lansării procedurii de vot electronic
HOTĂRÂRE nr. 31 din 7 noiembrie 2006 (*republicată*) pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciilor Camerei Deputaţilor, precum şi a statului de funcţii pe anul 2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212877_a_214206]
-
de hotărâri ale Biroului permanent al Camerei Deputaților și ale birourilor permanente ale celor două Camere; ... e) prezintă Biroului permanent al Camerei Deputaților documentele supuse dezbaterii și aprobării acestuia; ... f) înregistrează legile promulgate de Președintele României, moțiunile simple, moțiunile de cenzură, hotărârile adoptate de Camera Deputaților și de Parlament, hotărârile Biroului permanent al Camerei Deputaților și ale birourilor permanente ale celor două Camere, deciziile președintelui Camerei Deputaților, ordinele emise de secretarul general al Camerei Deputaților și deciziile emise de secretarii generali
HOTĂRÂRE nr. 31 din 7 noiembrie 2006 (*republicată*) pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciilor Camerei Deputaţilor, precum şi a statului de funcţii pe anul 2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212877_a_214206]
-
condițiile prevăzute în tratate și de acest regulament. Articolul 233 (ex-articolul 200 TCE) Parlamentul European dezbate, în ședință publică, raportul general anual care îi este prezentat de către Comisie. Articolul 234 (ex-articolul 201 TCE) Parlamentul European, sesizat printr-o moțiune de cenzură privind activitatea Comisiei, se poate pronunța asupra acestei moțiuni numai după cel puțin trei zile de la depunerea acesteia și numai prin vot deschis. În cazul în care moțiunea de cenzură se adoptă cu o majoritate de două treimi din voturile
TRATAT din 25 martie 1957 privind funcţionarea Uniunii Europene (versiune consolidată). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211819_a_213148]
-
ex-articolul 201 TCE) Parlamentul European, sesizat printr-o moțiune de cenzură privind activitatea Comisiei, se poate pronunța asupra acestei moțiuni numai după cel puțin trei zile de la depunerea acesteia și numai prin vot deschis. În cazul în care moțiunea de cenzură se adoptă cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate și de către majoritatea membrilor care compun Parlamentul European, membrii Comisiei trebuie să demisioneze colectiv din funcțiile lor, iar Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate
TRATAT din 25 martie 1957 privind funcţionarea Uniunii Europene (versiune consolidată). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211819_a_213148]
-
caz: Memorandumul ● Cucerirea independenței de stat și unirea Dobrogei ● Războiul pentru întregirea națională ● Formarea statului național unitar ● studiu de caz: Rezoluția de la Alba Iulia 5. România între democrație și autoritarism Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - vot universal, regență; - decret-lege, cenzură, regim autoritar; - democrația interbelică și problemele ei. Conținuturi ● studiu de caz: Integrarea provinciilor românești și statutul minorităților ● Monarhia constituțională și partidele politice în România interbelică ● studiu de caz: Constituția din 1923 NOTĂ: Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate strictă
ORDIN nr. 5.164 din 29 august 2008 (*actualizat*) privind organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203710_a_205039]
-
întinderea sau exercitarea drepturilor subiective -, ele fiind specifice funcției administrative. În concluzie, actele de soluționare de către organele administrative a contestațiilor, respectiv a reclamațiilor formulate potrivit dispozițiilor din Codul de procedură fiscală, nu sunt acte de jurisdicție, ci acte administrative supuse cenzurii instanței de judecată". În ceea ce privește posibilitatea organului de soluționare a contestației de a suspenda, prin decizie motivată, soluționarea cauzei atunci când organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni, Curtea constată că
DECIZIE nr. 1.173 din 6 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 214 din Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205477_a_206806]
-
va fi restricționată în niciun fel. 3. Pentru comunicările oficiale și transmiterea documentelor sale, Institutul beneficiază pe teritoriul statelor contractante de tratamentul acordat de către respectivul stat organizațiilor internaționale. Corespondența oficială și alte comunicări oficiale ale Institutului nu pot fi supuse cenzurii. Articolul 5 1. În vederea îndeplinirii activităților sale oficiale, Institutul, bunurile, veniturile și celelalte proprietăți sunt exceptate de la plata oricărei taxe directe. 2. Când Institutul face achiziții substanțiale care sunt strict necesare pentru exercitarea activităților sale oficiale și al căror preț
PROTOCOL din 19 aprilie 1972 asupra privilegiilor şi imunităţilor Institutului Universitar European. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210972_a_212301]
-
într-un termen rezonabil. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, potrivit prevederilor art. 53 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 și art. 12 alin. (6) din Legea nr. 1/2000 , hotărârile comisiei județene pot fi supuse cenzurii instanțelor de judecată, prin formularea unei plângeri la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, textul criticat fiind astfel în acord cu dispozițiile art. 21 alin. (4) din Constituție. De asemenea, Curtea a mai statuat că dispozițiile de
DECIZIE nr. 376 din 25 martie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi ale art. 12 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199020_a_200349]
-
3) din Legea fundamentală și cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin aceea că inculpatul e obligat să achite prejudiciul stabilit de organele de urmărire penală, prejudiciu ce nu a fost supus cenzurii instanței de judecată. În final sunt invocate și dispozițiile constituționale ale art. 23 alin.(11) referitoare la prezumția de nevinovăție. Tribunalul Bihor - secția penală, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie, arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Judecătoria
DECIZIE nr. 1.519 din 18 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229002_a_230331]
-
-și angaja răspunderea nu poate fi cenzurată de Parlament sub aspectul oportunității sale, însă, la nivelul Parlamentului, în condițiile procedurale stabilite prin Constituție și Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, se poate depune și vota o moțiune de cenzură care are drept efect demiterea Guvernului. Moțiunea de cenzură se constituie într-un adevărat instrument de natură constituțională pus la îndemâna Parlamentului în vederea realizării controlului parlamentar asupra activității Guvernului". Față de jurisprudența Curții Constituționale expusă mai sus, Curtea observă că angajarea răspunderii
DECIZIE nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
sub aspectul oportunității sale, însă, la nivelul Parlamentului, în condițiile procedurale stabilite prin Constituție și Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, se poate depune și vota o moțiune de cenzură care are drept efect demiterea Guvernului. Moțiunea de cenzură se constituie într-un adevărat instrument de natură constituțională pus la îndemâna Parlamentului în vederea realizării controlului parlamentar asupra activității Guvernului". Față de jurisprudența Curții Constituționale expusă mai sus, Curtea observă că angajarea răspunderii Guvernului cu privire la Legea privind salarizarea în anul 2011 a
DECIZIE nr. 1.655 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229089_a_230418]
-
a conferit puterii administrative - reprezentată de Oficiul Român pentru Imigrări - competența de a decide, pe baza unor criterii aleatorii, cu privire la temeinicia cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, hotărârea emisă de această autoritate administrativă fiind supusă cenzurii instanței judecătorești, care va putea înlătura eventualul refuz nejustificat de acordare a accesului la o nouă procedură de azil. Totodată, Curtea observă că autorul excepției arată elementele de fapt care îi justifică temerea că odată reîntors în țara de origine
DECIZIE nr. 633 din 12 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 88 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234090_a_235419]
-
pentru a-și îndeplini obligațiile. Articolul XII 1. Pentru comunicațiile sale oficiale și transferul tuturor documentelor sale, Agenția va beneficia de tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat de către fiecare stat membru celorlalte organizații internaționale. 2. Niciun fel de cenzură nu se va aplica comunicațiilor oficiale ale Agenției, prin orice mijloc de comunicații. Articolul XIII Statele membre vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a facilita intrarea, șederea sau plecarea din teritoriile lor a membrilor personalului Agenției. Articolul XIV 1. Reprezentanții
CONVENŢIE din 30 mai 1975 pentru înfiinţarea unei Agenţii Spaţiale Europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237352_a_238681]
-
unor elemente noi, care, dacă ar fi fost cunoscute la momentul acordării statutului de refugiat, ar fi condus la respingerea cererii de acordare a statutului de refugiat, autoritatea administrativă competentă emite, potrivit legii, o nouă hotărâre ce poate fi supusă cenzurii instanțelor judecătorești. În acest fel, principiul separației și echilibrului puterilor în stat este pe deplin respectat. Curtea constată că textele de lege criticate nu sunt susceptibile, prin ele însele, că contravină dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la obligația autorităților publice
DECIZIE nr. 1.351 din 13 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 100 lit. b) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237160_a_238489]
-
75 și art. 76 din Constituție. Or, chiar Constituția, la art. 114, oferă Guvernului competența de a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege cu consecința adoptării legii respective dacă nu a fost depusă o moțiune de cenzură sau dacă aceasta nu a fost votată în condițiile art. 113 din Constituție. Acest proiect de lege poate viza domenii care fac atât obiectul legii ordinare, cât și obiectul legii organice, domeniile excluse fiind, spre exemplu, legile constituționale sau legile
DECIZIE nr. 1.285 din 29 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi, în special, ale art. 1 lit. f) şi art. 3 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236751_a_238080]
-
aspect - natura juridică a efectelor deciziilor Curții Constituționale - deși nu poate fi vorba de o abrogare propriu-zisă a textului de lege, pentru că cel care intervine nu este legiuitorul însuși, emitentul actului, ci organul jurisdicțional, sesizat la un moment dat cu cenzura de neconstituționalitate, consecințele declarării caracterului neconstituțional sunt similare celor produse de abrogare, în sensul că actul normativ încetează să mai aibă existență juridică și deci să mai constituie temei al pretențiilor în justiție. ... Din motive de securitate și de stabilitate
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
prevăzute de legea penală despre care ele nu au avut cunoștință pe altă cale (plângere sau sesizare din oficiu). Acest interes public este limitat însă la sesizarea organelor de urmărire penală și nu conferă denunțătorului dreptul de a supune cauza cenzurii instanței de judecată, atunci când nu s-a dispus începerea urmăririi penale sau trimiterea în judecată. Invocarea noțiunii de "interes legitim public", consacrată în art. 2 alin. 1 lit. r) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , nu este pertinentă, întrucât
DECIZIE nr. 13 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 278^1, alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
146/1997 s-a ajuns la o limitare neconstituțională a accesului liber la justiție, dreptul în cauză transformându-se într-un drept teoretic și iluzoriu. Totodată, prin practicarea unor taxe judiciare de timbru impuse indirect de către camerele notarilor publici, fără cenzura instanței de judecată se ajunge la o îngrădire a liberului acces la justiție. Judecătoria Fetești apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților
DECIZIE nr. 1.058 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (1^1), art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 3^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235374_a_236703]
-
din Legea nr. 31/1990 - excluderea se pronunță de către instanța judecătorească, la cererea oricărui asociat; prin urmare, aprecierea care ar putea fi făcută de asociatul care solicită excluderea, asupra oportunității formulării cererii (și asupra eventualelor consecințe ale acesteia), este supusă cenzurii instanței care, după verificarea condițiilor prevăzute de lege, decide cu privire la această măsură. Astfel, nu trebuie ignorat faptul că, în conformitate cu reglementarea legală criticată, excluderea asociatului administrator se pronunță de către instanța judecătorească după ce se face dovada comiterii de către persoana celui care urmează
DECIZIE nr. 829 din 23 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 alin. (1) lit. d) şi art. 223 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235118_a_236447]
-
competența exclusivă de a se pronunța asupra problemelor ce țin de interpretarea și aplicarea unitară a legii ori de câte ori practica judiciară impune acest lucru. Așa fiind, o decizie pronunțată într-o astfel de procedură nu poate constitui eo ipso obiect al cenzurii instanței de contencios constituțional (a se vedea Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003). Cu toate acestea, împrejurarea că printr-o decizie pronunțată într-un recurs
DECIZIE nr. 854 din 23 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 394 din Codul de procedură penală în interpretarea dată prin Decizia nr. LX/2007 pronunţată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235253_a_236582]
-
Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, în ansamblul său, precum și aspecte de neconstituționalitate intrinsecă a dispozițiilor acestei legi. I.1. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, autorii obiecției susțin că procedura de vot a moțiunii de cenzură depuse cu prilejul angajării răspunderii Guvernului pentru proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii s-a desfășurat cu încălcarea dispozițiilor art. 36 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului. În opinia acestora, dispozițiile
DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]
-
cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor Camerelor și care se stabilește în funcție de persoanele care și-au exprimat efectiv votul, iar nu în funcție de persoanele prezente în sală, dar care nu și-au exprimat votul. Or, întrucât asupra moțiunii de cenzură au fost exprimate valabil doar 216 voturi, iar numărul total al parlamentarilor este de 470, rezultă că nu a fost întrunit cvorumul legal. I.2. Autorii obiecției de neconstituționalitate susțin că prin modalitatea de adoptare a legii criticate au fost
DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]