7,183 matches
-
s-au săturat; și s-au ridicat șapte coșnițe pline cu rămășițele de fărîmituri. 38. Cei ce mîncaseră erau patru mii de bărbați, afară de femei și de copii. 39. În urmă Isus a dat drumul noroadelor, S-a suit în corabie, și a trecut în ținutul Magdalei. $16 1. Fariseii și Saducheii s-au apropiat de Isus, și, ca să-L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer. 2. Drept răspuns, Isus le-a zis: Cînd se înserează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
întîmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întîmpla și la venirea Fiului omului. 38. În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, cînd mîncau și beau, se însurau și se măritau, pînă în ziua cînd a intrat Noe în corabie, 39. și n-au știut nimic, pînă cînd a venit potopul și i-a luat pe toți, tot așa va fi și la venirea Fiului omului. 40. Atunci, din doi bărbați care vor fi la cîmp, unul va fi luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
continuă a zădărniciei pînă la ultimele sale limite, pînă la descompunerea ei. Orașul inutilității este o Lisabonă Sodoma (mai mult) și Gomora Într-o inocentă putrefacție, prăfuită sub Întrebări care nici nu se mai pun și pînzele de păianjen ale corăbiilor de altădată. Un oraș extrem de puțin prezent În cinema și excelent ales aici - datorită În special senzației de degradare miniaturală pe care-o degajă și aerului de definitivă solitudine cu care Învăluie personajele - pentru a fi decorul unei astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
grație reflectată, negrii, ascultîndu-l cîteva clipe susținînd partitura solistului, nu numai că-l acceptă oamenii Închiși la culoare par să accepte pe oricine care știe să cînte, așa se explică ușurința cu care au fost luați sclavi cu miile, căpitanii corăbiilor tocmeau un muzician, Îl puneau să interpreteze o sonată pe plajă, negrii cădeau În nisip de Încîntare și marinarii, la pîndă, Îi băgau În cală ca pe șerpi , așadar nu doar că Îl acceptă dar, mai mult, se arată Încîntați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
adică vorbe de rușine scrise cum se-aude, și Întreb, pentru ce ? Că, la sfîrșit, ce e amoru’? Să vedeți ce minunat vorbesc acum unu’ cu altu’, Își aduce aminte de vremea cînd era copii. Pe-atunci domnu’ Barbu „conducea corabia”, cu care-a dat peste unul tocmai În Ardeal, Blaga, parcă, și l-a salvat, că se Îneca. Domnu’ Barbu scrie ceva și despre fotbal, aici nu mă bag că nu mă pricep, da’ ce bine e cînd scrie toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
decît vreo opt minute, rolul secundar ar putea fi considerat terțiar sau chiar mai mult. Însă marea forță narativă a filmului stă În final. Viola pleacă cu soțul impus de epocă spre plantațiile lui de tutun din America, vine furtuna, corabia se scufundă și nu scapă decît muza lui Shakespeare, deoarece luase lecții de Înot În ocean. Și, În timp ce Will Începe lucrul la A 12-a noapte cu gîndul la femeia iubită, o vedem pe femeia iubită ajungînd la țărm cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
adevărat, șopti absent. - Întrebarea pe care voiam să v-o pun este aceasta: dispunând de cunoștințele care v-au fost transmise știți ceva precis despre felul cum va fi organizată... Arca? - Arca? întrebă surprins. Vă gândiți la o replică a corăbiei lui Noe? Celalt îl privi din nou, lung, curios și iritat totodată. - Era numai o metaforă, reluă târziu. O metaforă devenită clișeu, adăugă. O găsiți în toată maculatura așa-zisă ocultistă... Mă refeream la transmiterea tradiției. Știu că esențialul nu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
văzuse, gri și imens, sprijinit de trunchiul unui copac. De unde stătea, David Îi vedea doar sternul, și atunci taică-său o luă Înainte, iar David Îl urmă și se apropiară de elefant dintr-o parte, ca și cum ar fi fost o corabie mare, și David văzu sîngele care Îi curgea pe o parte; atunci taică-său Își ridică pușca și trase - elefantul Își Întoarse capul, mișcîndu-și greoi, Încet, colții uriași, și Îi privi; cînd taică-său trase și cartușul din țeava cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe ulița Fântânilor. În timp ce tu enumerai barierele, eu mă jucam cu imaginația. Ici vedeam un rădvan luxos, colo harabale învârfonate cu mărfuri aduse de peste mări și țări, dincolo care grele, trase de câteva perechi de boi, încărcate cu grâne destinate corăbiilor din portul Galaților... Era și firesc ca imaginația să nu stea degeaba, fiindcă nu în zadar am pornit în căutarea țăndărilor de timp trecute... Și uite așa, purtați de valul vorbelor, am ajuns și acasă, vere. Nu uita, dragă ieșene
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cel mai mare, cel mai deștept și cel mai bogat. Îi disprețuiește pe săraci...și pe toți ceilalți. El spune că dacă ai bani - ai tot. Și minte și frumusețe și noroc. Adună bogății cu nemiluita, are palate, mașini, avioane, corăbii, iahturi, are bani cu care cumpără pământuri, păduri, animale dar și oameni. Iubește laudele, minciuna, hoția și alte asemenea purtări nelegiuite. Fratele lui, Mierosul, îl lingușește îngrozitor. Exact la fel face, de fapt, Mierosul cu toată lumea. Vanitosul îl consideră pe
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
ivirii unui ghiocel în timpul iernii. Culorile vii se îmbină plăcut, iar cerul roșiatic parcă arde în cele mai puternice flăcări, oferind un tablou pictat de un artist ce surprinde perfect liniștea de după furtună. În depărtare se zărește o mică rătăcită corabie ce încă nu s-a trezit din haosul mării. Plutește în valurile potolite și se apropie domol de malurile lovite de furia naturii. Oamenii îmbarcați încă nu dau crezare faptului că au supraviețuit, dar și că au asistat la un
ANTOLOGIE:poezie by Roxana-Maria Cărăbuş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_665]
-
și șaișopt de bani, atîta și făcea, Pentru realismul socialist. Proful de Teoria literaturii cita ca din Evanghelie (și iarăși îl imit pe Cîrjeu): "Marxismul e singura filozofie pe care realitatea nu o dezminte, ci dimpotrivă". Cu Lenin la cîrma corabiei, "critica și estetica burgheză au pierdut orice logică în fața artei revoluționate". Croh era gata să-i ardă de tot pe cei care nu se lăsau îndrumați, numească-se ei Blaga, Voiculescu, Pillat, Ion Barbu, Dan Botta... Cerea "să li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
partide demențiale de rîs. Cu ea pot vorbi despre bătrînețe și boli: Pe măsură ce îmbătrînești, îmbătrînesc și celulele care provoacă anxietatea. Depresia dispare. E un progres al regresului, să recunoaștem, Iordana. Sîc psihanalizei!" Asta, în teorie. Practic, i s-au înecat corăbiile, cu bricul Mircea cu tot. O simt de cum se scuză c-a întîrziat: Văd din ce în ce mai prost. Nu disting numărul tramvaiului, dacă se depărtează sau se apropie. A luat unul greșit, acela pe care l-a făcut și personaj: de Baza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
trainică, ținu să o asigure de buna sa credință. - Îmi place să aud acest lucru din gura ta, spuse Victor. Tu meriți mult mai mult, încercă el să pluseze cu bună știință. Punea în toate cuvintele vânturi prielnice, ca pânzele corăbiei în care o îmbarcase pe fata aceasta să străbată pe Mările Speranței. Lăsă că se înțelege că planurile lui nu se opresc aici. - Dragul meu soțior, mie nu-mi trebuie nimic mai mult. Dacă te am pe tine, am totul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
încolo o să fie frumos, vom rămâne numai între noi și... - E târziu Teo, și așa am cam depășit măsura... - Copilului cuminte îi e frică de mama, nu? - Nici vorbă, dar mâine am multă treabă... - Ei, dacă tot vrei să părăsești corabia, hai să mai bem un pahar de whisky. - De ce nu un pahar de vin!? - Pentru că numai așa ne putem drege. Și Teo fără să aștepte, turnă în două pahare gospodărești băutura, considerată ca selectă, Îndemnându-l să nu stea pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
turul de forță ce-l face autorul prin falia unui timp în care au trăit oameni ca noi, stră și stră-strămoșii noștri, cu necazurile lor (și-au avut slavă Domului!), cu visele lor (aceste năluciri ce ne poartă ca o corabie pe valurile vieții și ne-o face suportabilă), cu iubirile lor, liantul indispensabil liniștii eterne, cu copii și nepoții lor în care și-au pus speranța dăinuirii, cu tragediile lor, dacă ne gândim la sutele de mii de morți în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
va lucra împotriva lui, și apoi se va întoarce în țara lui. 29. La o vreme hotărîtă, va porni din nou împotriva împăratului de miază-zi; dar de data aceasta, lucrurile nu vor mai merge ca mai înainte. 30. Ci niște corăbii din Chitim vor înainta împotriva lui; iar el, deznădăjduit, se va întoarce înapoi. Apoi, mînios împotriva legămîntului sfînt, nu va sta cu mîinile în sîn; ci, la întoarcere, se va înțelege cu cei ce vor părăsi legămîntul sfînt. 31. Niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
peste mulți, și le va împărți moșii ca răsplată. 40. La vremea sfîrșitului, împăratul de la miază-zi se va împunge cu el. Și împăratul de la miază-noapte se va năpusti ca o furtună peste el, cu cară și călăreți, și cu multe corăbii; va înainta asupra țărilor lui, se va revărsa ca un rîu și le va îneca. 41. Va intra și în țara cea minunată, și zeci de mii vor cădea. Dar Edomul, Moabul, și fruntașii copiilor lui Amon vor scăpa din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
vedeam nimic gratuit la ele, nu tu sfială, nu tu roșirea pieliței obrazului când le priveai prea insistent, nu tu grație și fragilitate: niște masculi În fustă, cu vocile Îngroșate și reci. Unde era muzica știută a sirenelor ademenind lasciv corabia lui Ulise? Unde era aerul acela dens, Încărcat de electricitatea corpurilor ce se caută senzual prin molecule și atomi, ciocnindu-se material? M-am Întristat pentru legile mecanicii, pentru atât de apropiații Euclid și Lobacevski, dar după prima probă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
zgomotele de atunci, strigătele care nu mai știu dacă sunt ale noastre sau ale celor ce se năpustesc. Cred că așa răsună vaietele celor care se îneacă în timpul unui naufragiu. Eu așa simt, că acolo eram cu toții pe puntea unei corăbii care se scufunda, numai că doar unii își dădeau, pe atunci, seama de asta. Nu mă pot apăra, brațele nu-mi folosesc la nimic, loviturile le simt înăuntru, în abdomen, în coșul pieptului, în moalele capului. Iar cei ce mă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
simțeau din vălătucii aceia destul cât să-și amă gească ochii țepeni și creierele înmuiate și nălucitoare. În întuneric, mormanul uriaș putea fi acum orice, povârnișurile se îndreptau, grohotișurile de cioburi colorate, țesăturile destrămate, cartoanele și lemnele putrezite ca de corăbii scufundate căpătau culoarea opacă și grea a zidurilor, vârfurile se arcuiau. Orașul, cu pâlpâirile lui, rămase în vale ca un cuibar, încât, privind orașul, pe de o parte, urcușul de gunoaie, pe de alta, te întrebai care sunt, cu adevărat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sunteți bine. La primul etaj, dădu în casa scării peste un aragaz unde uleiurile din tigăi sfârâiau de sănătate. Ușile celor două apartamente stăteau larg deschise, mirosul de ulei încins era, oricum, mai vioi și mai vesel decât duhorile de corabie scufundată venind din subsoluri și decât cele de igrasie care colcăiau în pereți. Două femei dolofane își împărțeau ochiurile de aragaz, fiecare cu tigaia ei și cu fumul gros, de-a dreptul inițiatic, al cepei prăjite. Tăiau bucăți din ceva
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Orhideea. Ai grijă unde calci. Cobor cu grijă din lectică. Mama aproape că scapă cutia care îi este dată. E escortată înapoi în lectica ei de către gărzi și i se spune să meargă acasă. Consideră că te îmbarci pe o corabie a milei pe marea suferinței, îmi strigă mama făcându-mi cu mâna. Spiritul tatălui tău va fi cu tine! Îmi mușc buza și dau din cap. Îmi spun în sinea mea să fiu fericită, deoarece cu cei cinci sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
AGROINDUSTRIALA - S.A. PIATRA-NEAMȚ 463. FASTROM - S.A. ROMAN 464. GIROSTAR - S.A. GIROV 465. PISCICOLA - S.A. PIATRA-NEAMȚ Județul Olt 466. AGROINDUSTRIALA - S.A. PIATRA-OLT 467. AGROINDUSTRIALA - S.A. CURTIȘOARA 468. AGROINDUSTRIALA - S.A. SLATINA 469. AGROPROD - S.A. CORBU 470. AGROPROD - S.A. SLATINA 471. ALCOR - S.A. CORABIA 472. AVICOLA - S.A. IANCA 473. AVICOLA - S.A. SLATINA 474. BOIANU - S.A. DRĂGĂNEȘTI-OLT 475. BRIAS BREBENI - S.A. 476. CORIAS - S.A. CORABIA 477. FRUCTUS ROMANATI - S.A. 478. HORTICOLA - S.A. STUDINA 479. HORTINDUSTRIALA - S.A. STOENEȘTI 480. LACOLTIAS - S.A. DEVEȘELU 481. LEGUME-FRUCTE - S.A. SLATINA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
PIATRA-OLT 467. AGROINDUSTRIALA - S.A. CURTIȘOARA 468. AGROINDUSTRIALA - S.A. SLATINA 469. AGROPROD - S.A. CORBU 470. AGROPROD - S.A. SLATINA 471. ALCOR - S.A. CORABIA 472. AVICOLA - S.A. IANCA 473. AVICOLA - S.A. SLATINA 474. BOIANU - S.A. DRĂGĂNEȘTI-OLT 475. BRIAS BREBENI - S.A. 476. CORIAS - S.A. CORABIA 477. FRUCTUS ROMANATI - S.A. 478. HORTICOLA - S.A. STUDINA 479. HORTINDUSTRIALA - S.A. STOENEȘTI 480. LACOLTIAS - S.A. DEVEȘELU 481. LEGUME-FRUCTE - S.A. SLATINA 482. POIANA - S.A. RADOMIREȘTI 483. POTAS - S.A. POTELU 484. REDIAS - S.A. REDEA 485. ROVIFRUCT IANCU JIANU - S.A. 486. STUDIAS - S.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]