8,430 matches
-
ca simptom al „vremii de căsătorit”, adică al probei prema- ritale figurate de confruntarea cu tărâmul fabulos al Vidrosului. Poziția lui fizică denotă frământarea și o regăsim în orația plugușorului, în același context premergător incursiunii: „Domnul intră-n casă,/ Puse coatele pe masă,/ Să gândi-n sus,/ Să gândi-n jos,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la vale,/ Gândi la negrul din grajd./ Și pe negru-l alegea,/ Frumos șeaua i-o punea./ Chema șoimii și ogarii/ Și pleca la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este în mod surprinzător atribuit brațelor lui Antofiță, și nu feței lui cum suntem obișnuiți să regăsim personajele în cursul unei schimbări de nivel existențial: „Numai Antofiță sta,/ Nici nu bea, nici nu mînca,/ Doar cu ochii se uita,/ Cu coatele sus pe masă,/ Dalbe palme la obrază” (Seaca - Olt), „Toți mi-ș bea și mi-ș mânca,/ Numai Antofiță sta,/ Sta cu coatele pe masă,/ Cu mâini dalbe la obrază” (Strejești - Olt). Asemenea voinicului născut cu mână de aur, Antofiță
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nivel existențial: „Numai Antofiță sta,/ Nici nu bea, nici nu mînca,/ Doar cu ochii se uita,/ Cu coatele sus pe masă,/ Dalbe palme la obrază” (Seaca - Olt), „Toți mi-ș bea și mi-ș mânca,/ Numai Antofiță sta,/ Sta cu coatele pe masă,/ Cu mâini dalbe la obrază” (Strejești - Olt). Asemenea voinicului născut cu mână de aur, Antofiță este marcat fizic de faptele pe care trebuie să le îndeplinească în sacru. El a intrat deja în dimensiunea arhetipală, un argument în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mării era făcută numai cu ajutorul calului năzdrăvan, Pătru Căciulă din balada omonimă I (29) înoată singur, depășind pariul profan lansat la „birt în cale”. Toți ceilalți voinici se îneacă, „El, ficior de țară,/ El marea-mi trecea/ Din genunchi în coate,/ Cum altu nu poate,/ Cu olba-nchinând,/ Din trâmbiți zicând,/ Cu lula fumând,/ De la vad la vad/ Pân’ la Țălingrad” (Ilidia - OravițaBanat). Stilul special de natație îl propulsează pe Pătru în lumea mitului în care am pătruns prin imperfectul indicativ și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a basmului AT 706, în care intențiile incestuoase ale tatălui provocau fetei retragerea în materia lemnoasă. Dorința lui nefirească se manifestă prin solicitarea unei țesături discontinue: „- Ioti-am adus un sul sî-l țăș’.Cum sî-l țăs? O zâs cî: - Țăș’ un cot, laș’ o palmî, iar mai țăș’ un cot, iar mai laș’ o palmî. - Tatî, cum vini asta? - Nu! Așa faci cum îț’ zâc eu!” (Vădeni pe Prut - Galați). Pânza întreruptă stârnește râsul femeilor la râu, fiindcă denotă nepricepere. Ridiculizarea fetei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ale tatălui provocau fetei retragerea în materia lemnoasă. Dorința lui nefirească se manifestă prin solicitarea unei țesături discontinue: „- Ioti-am adus un sul sî-l țăș’.Cum sî-l țăs? O zâs cî: - Țăș’ un cot, laș’ o palmî, iar mai țăș’ un cot, iar mai laș’ o palmî. - Tatî, cum vini asta? - Nu! Așa faci cum îț’ zâc eu!” (Vădeni pe Prut - Galați). Pânza întreruptă stârnește râsul femeilor la râu, fiindcă denotă nepricepere. Ridiculizarea fetei este însă motivată de autoritatea paternă agresivă ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la un deznodământ tragic și instaurator. Revenind la probele voinicești, înotul este un scenariu ce revelează calită¬țile ieșite din comun. Dacă în colindele de flăcău traversarea mării era făcută numai cu ajutorul calului năzdrăvan, Pătru-Căciulă înoată singur, „din genunchi-n coate”. Forța și însușirile deosebite ale voinicului au fost demonstrate și, în același timp, s-au îndeplinit condițiile inițieriimoarte și renaștere: „Ieșirea din apă repetă actul cosmogonic al manifestărilor formale; imersiunea echivalează cu o disoluție a formelor”. Pe uscat, eroul trebuie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
specifice cotidianului: „Ș-o luat ș-o plecat la căsuța lui, d’i und’i-o fost iel născut. Șî ș-o luat ș-o făcut o curt’i”. Paroxismul reflexiei devine posibil prin repetarea masivă a verbului cognitiv: „Puse coatele pe masă,/ Să gândi-n sus,/ Să gândi-n jos,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la vale,/ Gândi la negrul din grajd”. Repetiția aprofundează reflexivitatea specifică verbului pronominal printr-o exhaustivitate spațială. Coordonatele bidimensionale accentuează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un ficior a lui Dumitru, Nicolai a bătut-o, a călcat-o în picioare și i s-a tras moartea foarte de tânără. A avut cu Dumitru Ungureanu un singur băiat frumos și deștept, care a murit în război la Cotul Donului. Pe băiat îl chema Mircea. Și apoi a născut mama pe Mihai, care a trăit 72 de ani și a fost pădurar 30 ani și n-a făcut nici unui om proces că a tăiat în pădure și deși avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
noi, partea română, aveam relații de colaborare. Fiind foarte cald, Dacia neavând în dotare aer condiționat, reprezentantul economic, singur în mașină, conducea cu geamul deschis. La o intersecție controlată, așteptând să se schimbe culoarea roșie a semaforului, și-a sprijinit cotul mâinii stângi pe cadrul ferestrei. Un peruan, ce părea foarte grăbit, traversa strada, pe culoarea verde, printre mașini, nu pe zebră. S-a oprit lângă Dacie, ca și cum voia să-i spună ceva șoferului și într-o secundă i-a smuls
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
dai viguros din mâini pare că nu ajungi la un capăt? Cât de europeană e literatura noastră? De reproșat nu-mi reproșez mare lucru, poate doar faptul că n-am o fire mai agresivă, să mai dau și eu din coate, cum e moda, totuși să nu uităm că în literatură apele se limpezesc cu mult mai greu. Apoi, decât să te înghită ghiolul de pe creasta valului, mai bine să stai pitit în apă, să treacă zbuciumul, apoi să scoți capul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fotbal prin gropile periferiei clujene unde locuiam. Andrei Bodiu spune despre tine că ești un nostalgic! Care e ținta nostalgiei tale? După ce ești nostalgic? Un om care se raportează la "mainimic" e un om echilibrat sufletește, împăcat cu lumile de sub cotul său, de sub autoritatea și influența sa... Francisc de Assisi spune: "Pe lumea asta am nevoie de puțin, iar de puținul acela și mai puțin". Adică un fel de "mainimic", nu-i așa? De ce nu ai rămas în Maramureșul care e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
literatură sau în viață, faptul că te numești Marta? Aveam o mătușă cu numele ăsta, sora mamei mele. Îmi plăcea să-i fac dese vizite, îmi dădea întotdeauna ceva bun, un fleac, firește, avea o grădină frumoasă, așezată într-un cot al Someșului, coboram din grădina ei paradisiacă direct în apă. Nu tu gard, nu tu poartă, numai sălcii și lemne de rută, iar grădina, plină de strugurei, de măcriș...! În copilărie nu-mi spunea nimeni Marta, eram strigată pe celălalt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de emisiuni filmate în Maramureș și îmi amintesc de una, pentru care Sânziana Pop și Cornel Nistorescu mă căutaseră acasă și m-au plimbat la filmări pe la Baia Mare au fost cenzurate rău, mi-au dat pe ecran doar mâinile de la cot în jos pe chitară, fără să apar ca prezență, cu fața și restul trupului, într-o emisiune care îmi era dedicată, iar altele nu s-au mai dat deloc. Ei bine, nici măcar acel cântec, care se cânta deja în restaurante
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o bursă, că și lucram, și făceam școala, la seral. Uite, cum faceți voi, acum, școala la seral, eu făceam la profesională seralu’. Deci, dimineața, într-o zi, luni, de exemplu, mă duceam, făceam opt ore în uzină, practică, munceam cot la cot cu muncitoru’... unde erai repartizat... A doua zi, mă duceam trei ore acolo, cinci ore făceam seralu’, miercuri, iar, opt ore practică, a doua zi, trei ore practică, cinci carte și tot așa-nainte și eram... aveam o
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
că și lucram, și făceam școala, la seral. Uite, cum faceți voi, acum, școala la seral, eu făceam la profesională seralu’. Deci, dimineața, într-o zi, luni, de exemplu, mă duceam, făceam opt ore în uzină, practică, munceam cot la cot cu muncitoru’... unde erai repartizat... A doua zi, mă duceam trei ore acolo, cinci ore făceam seralu’, miercuri, iar, opt ore practică, a doua zi, trei ore practică, cinci carte și tot așa-nainte și eram... aveam o bursă de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
este străbătut de pârâul Drăslăvăț. Chiar de la înființarea Episcopiei, a intrat în patrimoniul ei. Moșia Plopeni se învecina la sud cu moșia Cârligați (astăzi satul Pădureni), la sud-est cu moșia Voloseni, la răsărit se întindea până la Pruteț, la locul numit Cotul Stejarului. Informația lui Gh. Ghibănescu, privitoare la întemeierea satului în 1592 este îndoielnică, deoarece afirmația nu are susținerea documentară („Documentele ne arată...”). Istoricul consemna că satul nu era „așa de tare populat”, căci în 1662 era colonizat cu străini. „Cât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
el parte din generația militarilor trecuți în rezervă înainte de abolirea monarhiei, în1947. A fost șef al Casei Militare Regale (1941-1942), subșef al Marelui Stat Major (1942-1943, 1943-1945), comandant al Școlii Superioare de Război (1943). S-a remarcat în timpul bătăliilor de la Cotul Donului și din Stepa Kalmucă, contribuind la aprovizionarea trupelor române cu armament, muniții și alte materiale necesare. În 1943 s-a preocupat de reorganizarea armatei române, iar după 23 august 1944 a apărat cu demnitate interesele părții române în relațiile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În cap nu se arătau pe Strada 103. Băieții de pe 103 erau toți veterani - fețe trase, pămîntii, guri strîmbe, amare, degete Înțepenite, mișcări studiate. Există o mișcare specifică trăgătorilor, așa cum Încheietura moale la mînă e caracteristică poponarilor: brațul ridicat din cot, cu degetele Înțepenite și palmele Întoarse-n sus.) Erau de naționalități și constituții fizice diverse, dar toți semănau cumva. Toți purtau marca mărfii. Erau acolo Irlandezul, George Grecul, Rose Pantopon, Louie Hamalu’, Eric Poponaru’, Copoiu’, Marinaru’ și Joe Mexicanu’. Mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
trebuit mult timp să găsesc o venă. Acul s-a Înfundat de două ori. SÎngele-mi curgea pe braț. Marfa mi s-a Împrășiat prin corp: o injecție cu moarte. Visul dispăruse. M-am uitat la sîngele care-mi curgea de la cot spre Încheietură. Mi s-a făcut deodată milă de venele și țesuturile violate. Mi-am șters delicat sîngele de pe braț. - O să mă las, am spus cu voce tare. Am preparat o soluție de opiu și i-am spus lui Ike
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Mama n-avusese puterea să-l mai urmeze din salonaș. Ani în urmă, George Corbescu, prefectul de poliție, spu nea cum, ducându-se la el noaptea în momentele cele mai critice, l-a găsit într-o noapte în birou, cu coatele pe masă și capul pe mâini, citind într o carte mare. Apropiindu-se, văzu că era istoria lui Napoleon.(În ediția I, 1937, acest fragment referitor la George Corbescu era trecut ca notă de subsol, cu mici diferențe în redactare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu și cu cele de gâscă. * Tălpile goale sunt colectoare de spini. * Nu toți cei ce-și sprijină bărbia în palme sunt gânditori. * Minciuna este adevărul politicienilor. * Gura satului este purtătorul de cuvânt ai opiniei șanțului. * Cel ce dă din coate, până la urmă cade în ele. * Ursul nu are coadă, dar are dinți. * Toate manifestările spontane sunt din timp organizate. * Liderii sindicali militează pentru salarii decente în folosul sindicaliștilor și pentru câștiguri indecente în folosul lor. * Măsoară mai întâi și după
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
de zelos au slujit-o. * Ei nu au furat din averea țării, ci au salvat-o din mâinile altor hoți. * Nu regele formulează revendicări, ci umbrelei lui; el doar dă din cap. * În timp ce regele dă din cap, umbrele dau din coate, iar slugile dau din coadă. * Poporul român a fost întotdeauna alături de regii lui; regii au fost uneori mai pe... alături. * Apropierea între oameni nu are în vedere coordonate geografice, ci spirituale. * Unii politicieni înoată foarte bine împotriva curentului. * Lăcomia stimulează
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
evangheliile în limba națională", insuflând fiilor săi dragostea de carte. A existat, la noi, în prima jumătate a secolului trecut un asemenea preot de sat care, cum spune Marx, "a împărtășit viața și havaraliile țăranului", care "în 1848 a luptat cot la cot cu țăranul" și care, am adăuga noi, plecând de la cazul lui Fătu, a constituit platforma de pe care au putut lua zborul către tot felul de institute de învățământ mediu și superior nu mare număr de tineri români care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
limba națională", insuflând fiilor săi dragostea de carte. A existat, la noi, în prima jumătate a secolului trecut un asemenea preot de sat care, cum spune Marx, "a împărtășit viața și havaraliile țăranului", care "în 1848 a luptat cot la cot cu țăranul" și care, am adăuga noi, plecând de la cazul lui Fătu, a constituit platforma de pe care au putut lua zborul către tot felul de institute de învățământ mediu și superior nu mare număr de tineri români care au format
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]