7,752 matches
-
se îndrepte rectiliniu și uniform decelerat către parcarea din apropiere. Coborâ din mașină, purtat de trupu-i ca un nevăzător de câinele său, și-o porni la pas cu sacoul pe umăr după soarele ce scăpăta. O briză ușoară bătea dinspre depărtarea siamez de fraternă. Spre a nu percepe apropierea evenimentului comoțional, se adânci în gânduri până la nivelul mâlului tulbure adus de curenții matinali ai zilei. Oricum ar fi sucit povestea cu nomazii și oricare ar fi fost tâlcurile ei ascunse, reieșea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de muzică din România. A dovedit talent muzical Încă din fragedă copilărie, cunoscând chiar de atunci folclorul, prin intermediul tarafurilor populare din zonă. Valea Jijiei a fost și este Încă considerată un spațiu social-istoric și demografic caracterizat prin izolare (sau numai depărtare de Centru!?), sărăcie, Înapoiere. Aceste locuri n-au cunoscut efervescența economică a unor zone de dezvoltare rapidă, deși linia ferată Iași-Dorohoi a unit localitățile de pe Jijia din 1896. Câmpia Moldovei, cum e denumită Valea Jijiei de către geografi, a fost cândva
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
după aceea și-au făcut apariția și mongolii, care au prădat orașul, omorând în același timp pe toți bărbații, femeile și copii întâlniți pe străzi ori adăpostiți. Dând apoi foc caselor, s-au retras înspre șes, ca la cinci mile depărtare. Garnizoana cetății, bine înarmată, socotind că inamicul nu a îndrăznit să atace, datorită tăriei cetății apărată de șanțuri și puternice meterezuri de lemn cu pietre, a ieșit și s-a cantonat în casele scăpate de la foc, rămase goale, ale celor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și turmele, supravegheați de puțini tătari, pe drumurile și potecile stricate și acoperite de iarbă și spini. Hoardele răslețe distrugeau satele de pe valea Mureșului, care scăpaseră la invazie. În unele, nu au mai rămas decât turnurile bisericilor, care indicau de la depărtare fostele așezări omenești. În Alba Iulia, nu se vedeau pe străzi decât casele și capetele celor uciși, iar zidurile dărâmate ale palatelor și bisericilor încă purtau urmele de sânge ale celor răpuși de săbii. Lipsa de alimente se resimțea pretutindeni
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
George, indiferent cum voi spune, faptul este că noi, prietenii lui, îi ducem dorul și toți sperăm că va veni curând. Ași putea să scriu mult despre George Balș aviator, George Balș camarad, suflet. Dar las pentru mai târziu. Din depărtarea zilelor voiu vedea mai bine și voiu face portretul lui mai viu..."8. Pentru activitatea ei pe frontul de Est, în afară de "Virtutea Aeronautică", Nadia Russo a mai primit Ordinul "Vulturul German" clasa a III-a și Crucea "Regina Maria" clasa
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
E ultima escadrilă ce părăsește baza sa de pe front. Către prânz cerul se limpezește. Ne luăm sborul <deasupra, scris: "drumul"> către casă. Sburăm peste locuri pustii acum, lăsăm în urma noastră doar cimitirele de eroi rămase singure pe meleagurile acelea din depărtare. Le dăm un ultim salut înclinând aripa avionului ca omagiu. Privim înaintea noastră întinderea dealurilor și câmpurilor basarabene și ne dăm seama că bucata asta de pământ românesc a fost cu adevărat frumoasă. Aterizăm la Pipera pe înserat. Misiunea noastră
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
devine contesă de Pange și doamnă respectabilă, rămâne prea rezervată, prea încorsetată de educația primită pentru a pomeni în memoriile sale de atracția erotică, pentru a-și dezvălui tulburarea provocată de aceasta. De asemenea, nu poate fi trecută cu vederea depărtarea în timp, care uniformizează, erodează, veștejește amintirile. Pentru a redescoperi emoțiile domnișoarelor în toată prospețimea lor, trebuie să ne îndreptăm atenția către jurnalele intime pe care acestea le-au lăsat posterității. Printre ele se numără și cel scris de Catherine
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
altminteri, autorul nu folosește niciodată cuvântul "flirt" când se referă la acesta. Fără îndoială, consideră cuvântul prea frivol. Sărutul dintre cei doi nu are legătură cu primele înfiorări ale iubirii, ci este un sărut al morții. Ne aflăm la mare depărtare de saloanele mondene, de flirturile flușturatice și pline de nepăsare. Totuși, și aici este vorba tot de un joc al seducției, chiar dacă este unul morbid. Și, lucru inedit, acesta nu este condamnat, cum se întâmpla cu flirtul perioadei Belle Époque
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
s-ar putea înfățișa ca niște fecioare caste, în vreme ce ele vor fi cunoscut deja fiorul atingerilor, vor fi încercat frământările amoroase, plăcerile senzuale. În ceea ce-l privește, personajul lui Stingo evoluează în cu totul altă configurație a spiritului, la ani-lumină depărtare de mentalitatea din perioada Belle Époque. Visul lui nu este nici pe departe să se căsătorească cu o gâsculiță neprihănită, neîntinată trupește și sufletește, pe care s-o poată modela după chipul său, așa cum procedează Dumnezeu cu creaturile sale. E
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
închipuiți, de la toate dar mai ales de la mâncare unde se duceau banii în întregime. De aceea și îmbolnăvirile, dar mai cu seamă numărul mare al deceselor, că ajungea u rar la medic, iar unitățile sanitare erau rare și la mari depărtări. Patronii belgieni, de care aparțineau minele, chiar români de ar fi fost, se gândeau la propriil e profituri, nu-i interesa pe ei viața de mizerie a minerului ori a familiei lui. O parte a profiturilor obținute ei o investeau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
udătură primită din mila stăpânului, a vrut să mă aibă și pe mine alături, slugă în casa și curtea neamului, ce e ram. Casa și moara vărului mamei, Gavril Cristea se afla cam la un kilometru, un kilometru și jumătate depărtare de casa noastră. Mama, copleșită de necazuri și sărăcie, merge într-o zi la vărul ei și-l roagă să-i împrumute o săculeață de făină, pentru o perioadă nelimitată, dar cu siguranță returnată. Vărul o vede, o primește, o
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
vadă pe mine supraveghetor , că nu asta eram să devin, ci cum să profite de mine, ceea ce s-a și întâmplat. Mă prezint eu la vărul mamei și unchiul meu, care locuia într o casă cam la 200 de metri depărtare de moară - unde locuia cel care strângea uiumul - și imediat îmi dă în primire cotigarul și calul care trebuia să le folosesc pentru transportul sacilor cu făină de la moară la linia mică a căii ferate pe care circula un trenuleț
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
nu puteai, în copilăria mea, să nu te întrebi - oare cine este stăpânul proprietăților, care am aflat mai târziu, cuprindeau peste 200.000 hectare ? Proprietar era prințul Ghica, om care își construise un palat, chiar la câteva sute de metri depărtare de gara CFR Comănești. Ce diferență între casa lui și cele ale minerilor, pe care, privindu-le mai de aproape , mi se păreau piticoase, mici - mici, dar frumoase, pe dinafară, spre deosebire de hardughiile prinților care mi se păreau înfricoșătoare, dezgustătoare, oprindu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ajunsese la 40 cm. - și cheltuielile de exploatare depășeau veniturile realizate, ce s-a gândit patronul?, a închis mina Leorda, iar capitalul l-a investit în sondarea unui puț la o distanță paralelă cu mina Asău și cam la aceeași depărtare de localitate numind-o Lumina. Aici, minerii se deplasau pe jos să ajungă la m ină și lucrau în trei schimburi. Mina Lumina era așezată pe o ridicătură de munte, la o distanță ceva mai mică decât mina Asău. D
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cauză era lângă cantină. Programul era de la orele 7 dimineața până la orele 12 în atelier, repartizați pe lângă un maistru care veghea asupra pregătirii noastre. De la 12 la 14 era ora de m asă. Mergeam la cantină, la 100 de metri depărtare de atelier, apoi de la orele 14 și până la 17 maiștrii ne predau lecții și țineau seminarele. Când ajungeam acasă eram istoviți, după cele opt ore de muncă, de lecții și seminarii. În curtea atelierului, unde se găseau și alte construcții
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
într-adevăr, omul era în centrul atenției generale. Dar cum discutau ei și noi ascultam, iată că, de după dealul Comăneștilor, încet, încet, odată cu razele soarelui, care parcă era aducător de viață și bună dispoziție, apare, cine ?, apar doi oameni. Din depărtare, mai bine de un kilometru distanță, de abia se identificau, dar ni se înfățișau din ce în ce mai clar pe măsura apropierii lor. Pe la vreo 500-600 de metri i-am identificat, erau ostași ruși, îmbrăcați rudimentar, cu pufoaice și pantaloni decolorați, în picioare
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
rămas împreună. Și cu această credință în mine, am simțit o, apoi am auzit-o vorbindu-mi, nu cred că atunci, poate u lterior. Părinții ei, Elena și Vasile I. Gorea, erau din satul Rediu Aldei, la cam zece kilometri depărtare de Iași, oameni cu șapte copii, cărora li se luaseră pământ ul fie la o tovărășie de tip comunist, fie la IAS Copou, unitate nou înființată cu pământul țăranilor deposedați. Ca sa le fusese și ea răvășită și devastată în timpul evacuării
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
doar întâlnirile cu cele două fiice din localitate. Una situată cu casa peste drum, în față cu casa noastră, dar care avea și ea grijile ei cu creșterea celor 7 copii, iar a doua, Ileana, care locuia la un kilometru depărtare, fete care o vizitau și îi aduceau și de mâncare. Eu, tocmai de la Iași, cum puteam să o sprijin , să o bucur, să-i domolesc temerile că bătrânețea nu-i așa de împovărătoare ? În înțelegere cu Lenuța le mai trimiteam
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
patru oameni cu targa și coboară decedatul jos la mașina Salvării. Vreau și eu să-i însoțesc, dar șoferul îmi argumentează că nimeni nu se mai află la morgă... Dimineață, la ora opt când, totuși, ajung la morgă, de la o depărtare de cam o sută de metri o văd pe fosta mea noră discutând cu doctorul care trebuia să-i întocmească certificatul de necropsie. De ce când ea m-a zărit, a dispărut imediat, în fugă ? Despre necropsia efectuată la data de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
a rămas acel caiet uitat, pierdut, regăsit, rătăcit din nou și pînă la urmă pus parțial în circulație. El reflectă primele mele minunări în fața unor orizonturi pe care niciodată nu mi-aș fi închipuit că le voi zări, nici măcar din depărtare. Și aici vreau să precizez micile amănunte pe care le amintesc mai sus. Greu pentru generațiile tinere să realizeze că un pașaport, în vremea comunismului, nu era un document normal, ca acum. El era eliberat dacă era eliberat! pentru o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
în mașină, fără greșeală, fără dificultăți, fără teamă... GAZ-ul saltă, tușește, învinge cîteva hîrtoape pietroase, trece pe lîngă un "obo"1 unde oprim o clipă, pentru a adăuga o piatră în cinstea sufletelor celor morți și deodată zărim în depărtare două mogîldețe albe, cu un strop de roșu aprins: două iurte ale căror uși înflăcărate se zăresc ca niște sclipiri de ouă încondeiate. Ei, da! N-are decît să-și bată joc de mine, apa aceea iluzorie! Iurtele înseamnă oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
de colorit și miresme. Și să nu uităm impresionanta vecinătate a lanțurilor de munți Tian-Șan, impunătoare și spectaculoasă frontieră dintre Kazahstan și China, brăzdată de uriașe prăvălii de stînci de parcă oasele maicii pămînt ar ieși la iveală acolo, în acea depărtare unde am aterizat într-o ploioasă dimineață de mai, după cea mai scurtă noapte din viața mea. Ploaia care ne-a întîmpinat la aeroport în clipa aterizării curge peste noi fără încetare, transformînd asfaltul în pîraie și întunecînd panorama spectaculoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
după întâiul cântat al cocoșului am adormit. * Prin 1904-1905 începuse să apară filoxera în vii și tata trebui să-și găsească altă sursă de venituri. Se angajează mecanic și fierar la moara lui Iamandi de la Epureni, sat la 5-6 kilometri depărtare de Huși, frumos așezat în amfiteatrul unei văi cu deschidere spre miazăzi, la nor și apus pe dealuri, păduri seculare care începeau din marginea satului. Pe unele locuri, între sat și pădure, vii și livezi. Casa noastră, lângă clădirea școlii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
că are să spună și celor de acasă să nu aibă grijă, dă bici calului, cotește la stânga și se tot duce pe drumul Hușului. Eu mirat și destul de neliniștit de rămânerea de unul singur, ascult uruitul căruței până se pierde în depărtare, pe urmă-l văd și pe cotei zbuciumându-se în curmeiul care-l lega de un lemn al colibei. Cu toate mângâierile mele, cu tot dărăpul de mămăligă ce i-l dau și nu-l mănâncă, cățelul nu-și contenește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
moale al fânului. Să fi dormit puțin și m-am trezit din vis cu războaie și în zgomot, undeva spre nord fulgera întins și după fiecare fulger rămânea pe ochiul închis triunghiul luminat din gura colibei. Tunetul huruia solemn în depărtare, în ogoare, în Pruteț, în sălcii, în toată firea intrase ca un tremur de neliniște, toate pare că erau vii în zbuciumul lor, pare că toate aveau glasuri, în spaimă trecură aproape de pământ păsări. Se făcuse negru de nu vedeai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]