6,594 matches
-
poporului rom�n ? i nici guvernul s? u nu a l? sat �n urm? o impresie bun?. Fapt aflat �n discordan?? cu marea ? ans? pierdut? dup? R? zboiul cel Mare de a deveni liderul necontestat al elitei ie? ițe din tran? ee ? i de a duce Rom�nia Mare spre o re�nnoire na? ional? , cultural? ? i social?. Dup? e?ecul guvern? rîi sale, Iorga nu a renun? at la politic? p�n? �n ultimul moment al vie? îi sale. Va continua s? spere c? ? ara să va
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Europa este guvernat? de oameni evident nebuni sau deranja? i mintal, de oameni anormali că Hitler, Mussolini (sic!) , Stalin sau, că s? zicem a? a, Kemal Atat�rk�. Iar Anglia �ncearc? s? scape de toate acestea ocup�ndu? se de Ducele de Windsor (Jurnalul doamnei Liliana, 28 septembrie 1938). Cehoslovacia a fost �n cele din urm? sacrificat? la M�nchen �pentru pacea vremurilor noastre�. ?elul p? rea l? udabil, iar sacrificiul n? ar fi fost prea mare dac? ar fi asigurat pacea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Albania, dar nu putea s? nu?? i exprime simpatia fă?? de regele Zog. Mai era ? i proasp? ț �nfiin? atul institut al lui Iorga, de la Santi Quaranta. Dar Santi Quaranta va fi cur�nd rebotezat că �Porto Edda�, �n cinstea fiicei ducelui. La mijlocul lunii martie, armata maghiar? , zdrobind rezisten? a na? ionali? tilor ucraineni, a ocupat Rutenia. �Incendiul se apropia! �87, scria Iorga. Rom�nia a decretat mobilizarea, care s? a dovedit a fi un dezastru, demonstr�nd c�ț de corecte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lor timp de trei ani. �?i g? șea �ns? zilnic timp s? se uite atent la fotografiile din ziare ? i la filmele documentare care �l aveau că erou ? i d? dea ordine precise relativ la postura �n care urma s? fie �nf?? i?at Ducele. Denis MacSmith, Italy: A Modern History (Ann Arbor, 1969), p. 465. �n ceea ce prive? te lupta lui Mussolini �mpotriva corup? iei, MacSmith afirmă c? această devenise �normal? , f?? i??, reglementat? ? i chiar taxat? � (p. 397). Iorga ? i-a declarat convingerea asupra modestiei lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
devenise �normal? , f?? i??, reglementat? ? i chiar taxat? � (p. 397). Iorga ? i-a declarat convingerea asupra modestiei lui Mussolini �n Idei asupra problemelor actuale, Bucure? ți, 1935, p. 108. S? ne amintim de scenă melodramatic? dintre el ? i Emil Ludwig, atunci c�nd Ducele a evocat felul �n care fusese r? nit �n R? zboiul cel Mare 124�Memorii, vol. VII, pp. 356-361 ? i BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 103 (1936), doc. �1 125�Memorii, vol. VII, pp. 366-368 126�Op. cît. , p. 155 127
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
el, parcurgînd-o), deci așezat pe un scaun, acceptînd intrarea unui personaj pe care dictatorul vrea să-l nimicească numai și numai prin prezența lui (într-adevăr hipnotică): personajul deschide ușa, intră, începe să facă pașii fără sfîrșit pînă la biroul ducelui, acesta, jucîndu-și îngroșat rolul, își balansează (adică distrat și nonșalant) scaunul, iar cînd victima ajunge foarte aproape, neatent, Mussolini se prăbușește caraghios pe spate. Vă imaginați contraefectul! În plin centrul orașului, pe artera lui legendară, ca și cum Iașii ar fi Oltenița
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce intrase tremurînd. Văzuse, probabil, în film (sau citise, mira-m-aș) că așa făcea Il Duce, cînd voia să-și timoreze victima în audiență. Sigur însă nu văzuse (nu citise) că la una din scenele cu scaunul în balans, Ducele, necalculîndu-și bine balansul, se prăbuși grămadă după birou, sub privirea speriată dar și secret-jubilantă a victimei. Și ăsta, de-aici, piticul, calculase greșit: în 22 decembrie, fu găsit jucîndu-se pe covor cu locomotiva-chivot: puf-puf, puf-puf. Un trio căruia de abia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ruffo afirmă că lucrările sale au fost „compuse conform reformei conciliului tridentin”. Franciscanul Costanzo Porta, maestrul catedralei din Ravenna, în Missarum liber primus, publicat în anul 1578, spune aceleași lucruri. Însuși Palestrina, într-o scrisoare din 2 februarie 1568 adresată ducelui de Mantova, Guglielmo Gonzaga (care i-a cerut o misă pentru capela muzicală a palatului său), îl întreba cum ar fi dorit-o: scurtă, lungă, sau compusă în așa fel încât să se înțeleagă cuvintele. 4.7 Modelul palestrinian După cum
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
răzbată la socialismul hitlerist»”. Este momentul în care sunt puși la punct ereticii și dușmanii național-socialismului, Spengler, Thomas Mann ș.a., în care, într-o prelegere la Universitate, un italian a arătat cum totul începe de la Mussolini, l-a descris pe Duce și n-a avut de pomenit nici un tânăr. Deși aflat la studii în Germania, Golopenția scria că „trebuie mai ales atrasă atenția lumii de la noi asupra culturii, a stilului englez și anglo-saxon în genere. Un continent complet inexplorat de noi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
central al "partidului național" sau "patriot" care, în același moment, se prefigurează în Franța, în cluburi, "sociétés de pensée", în lojile francmasonice, în cafenele, uneori sub egida unor mari domni liberali ca La Rochefoucauld, vărul acestuia Liancourt, La Fayette sau ducele de Aiguillon. În 1787 totul era pregătit. Mii de pamflete ce repetau cuvîntul "Națiune" se răspîndesc între iulie 1788 și aprilie 1789168, iar dintre acestea cel mai ilustru a fost cel al abatelui Sieyès169, publicat în februarie 1789 și intitulat
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o dublă ocupare a zonei, austriacă și franceză pînă în 1838; apoi vor avea cea mai marcantă contribuție în cadrul Primăverii popoarelor de la 1848. La Palermo revoluția va izbucni înaintea celei de la Paris. Pentru a preîntîmpina extensia acesteia, regele Piemontului, marele duce al Toscanei și Papa Pius al IX-lea vor acorda Constituții. Elanul este atît de puternic încît se va transforma într-un război împotriva Austriei; regele Charles-Albert va prelua conducerea inaugurînd cu această ocazie drapelul tricolor, însă datorită faptului că
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
spre Kvaternic, conducătorul ustaș de la Bel-grad, care proclamă la 10 aprilie nașterea unei Croații independente, desemnîndu-l pe Ante Pavelic, creatorul mișcării, drept Poglavnik (Führer). Cu toate că noul stat apare ca un regat vasal, înfeudat germanilor și italienilor, avînd drept rege pe ducele Spolète care declară război Marii Britanii la 16 aprilie 1941 și-i cedează lui Mussolini cea mai mare parte a coastei dalmate la 18 mai, este bine primit la început de cea mai mare parte a populației. Nu numai că Croația
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prilejuite de lansarea sputnikului, cu un comentariu superficial. Pereche a studiului despre filmele istorice ale lui Nicolaescu, studiul Aureliei Vasile demonstrează că reprezentările orașului și satului În cinematografia anilor ’70-’80 corespundeau rețetelor pe care Ceaușescu le Împărțea autoritar - „Il Duce ha impartito ordini”, cum se zicea altădată despre dictatorul Italiei fasciste. Un film din 1979, Clipa, de Vitanidis și Săraru - să nu uităm aceste nume! -, era pur și simplu legitimarea demolărilor care nu se vor mai opri un deceniu Întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Zias ar putea avea dreptate, dar nu putem fi siguri că decapitările judiciare erau întotdeauna duse la îndeplinire ca la carte. Ar ajunge să ne amintim de loviturile țintite greșit care, într-un final, i-au retezat capul lui James, Ducele de Monmouth în 1685. Din câte se pare, călăul era beat. La prima încercare toporul a lovit umărul ducelui. Un secol mai devreme Mary, regina Scoției, nu avusese mai mult noroc când, în 1586, verișoara sa, Elisabeta, a executat-o
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
la carte. Ar ajunge să ne amintim de loviturile țintite greșit care, într-un final, i-au retezat capul lui James, Ducele de Monmouth în 1685. Din câte se pare, călăul era beat. La prima încercare toporul a lovit umărul ducelui. Un secol mai devreme Mary, regina Scoției, nu avusese mai mult noroc când, în 1586, verișoara sa, Elisabeta, a executat-o pentru trădare. Călăul a avut nevoie de trei lovituri pentru a-i reteza capul. Iertați-mă pentru că insist asupra
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Aleea Arbaletierilor, la Paris. Mama și cu mine ne ascunseserăm sub o poartă și, așteptând să înceteze ploaia, nu aveam în fața ochilor decât o plăcuță comemorativă. I-am învățat legenda pe de rost: „În pasajul acesta, ieșind din palatul Barbette, ducele Ludovic de Orléans, fratele regelui Carol al VI-lea, a fost asasinat de Ioan fără de Frică, duce de Burgundia, în noaptea de 23 spre 24 noiembrie 1407”... Ieșea de la regina Isabeau de Bavaria... Bunica a tăcut, dar, în șoapta picăturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o singurătate profundă și studioasă. La sfârșitul verii, mă întorceam de la Saranza, asemenea unui tânăr explorator, cu o mie și una de descoperiri în bagajele mele - de la ciorchinele de struguri al lui Proust până la plăcuța care atesta moartea tragică a ducelui de Orléans. Toamna și mai ales în timpul iernii, m-am transformat într-un maniac al erudiției, într-un arhivar ce spicuia cu înverșunare orice informație despre țara căreia nu reușise decât să-i abordeze taina în excursia din vară. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cai de la Kiev la ginerele său francez atacat de războinicii normanzi. Și care era distracția zilnică a Annei Iaroslavna în întunecoasele castele medievale, unde regreta atât de mult lipsa băilor rusești... Nu mă mai mulțumeam cu povestea tragică a morții ducelui de Orléans sub ferestrele frumoasei Isabeau. Nu, acum porneam în urmărirea ucigașului său, a lui Ioan fără de Frică, căruia trebuia să-i reconstitui ascendența, să-i stabilesc faptele de vitejie din război, să-i cunosc veșmintele și armele, să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Champs-Élysées unde frumusețea lor strălucește încă...” Numai că, așa zeu cum eram, nu puteam să le ofer decât o existență de marionete. Porneam resortul amintirilor mele și cele trei cochete începeau să țopăie, Președintele Republicii o înlănțuia pe Marguerite Steinheil, ducele de Orléans cădea, înjunghiat de pumnale perfide, ostașul cel bătrân își înșfăca sulița lungă și își umfla pieptul... „Cum se face oare, m-am întrebat eu cu spaimă, că toate aceste patimi, dureri, iubiri lasă atât de puține urme? Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
romanii au continuat dezvoltarea viticulturii autohtone, mărind suprafețele cultivate, introducând noi soiuri de viță de vie, precum și unele mai perfecționate. În Evul Mediu produsele viței de vie, în special vinul erau atât de apreciate încât după relatările venețianului P.Molmenti - ducele Veneției, Sebastian Zeani, le expediază în 1173 de la prețul maximal impus celorlalte produse similare locale străine. Cărturarul Sebastian Munster, unul din reputații savanți europeni ai vremii, scria la rândul său: Lângă târgul Mediaș se face vin în mare cantitate și
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
îmi spun: nebun. Necunoscuta (începe să-i fie de-a binelea frică): Mie mi-e somn. Vreau să dorm. Profesorul: Nu. Acuma nu. Acuma trebuie să vorbesc. Acuma trebuie să spun. Uite (o apucă de mână), vino cu mine. (o duce la fereastră). Vezi Ursa Mare? Necunoscuta: Nu văd nimic. Mi-e somn. Lasă, mi-o arăți mâine dimineață. Profesorul: Cum mâine dimineață? Mâine dimineață nu se vede. Necunoscuta: Ce-are a face? Mi-o arăți pe hârtie. Profesorul: Nu, nu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fi dat după regina Spaniei, la sugestia baronului Ferdinand von Mueller, sponsorul lui Giles, dar nu exista nici o persoană cu acest nume În casa regală spaniolă, așa că problema s-a mutat la marea ducesă Olga Constantinova a Rusiei, bunica actualului duce de Edinburgh. Misterul a fost elucidat În 1981, când o pagină datată 14 aprilie 1873 a Arhivelor Statului din Stuttgart a dezvăluit adevărata identitate a reginei Olga. William Gosse a vizitat monumentul cam În aceeași perioadă (Descoperiți minunile lumii, p.
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
avea toate calitățile dar și un mare defect: era prea costisitor pentru o țară ai cărei populație număra atunci mai puțin de zece milioane de locuitori”408. În 1926, clădirea Parlamentului din Canberra este inaugurată cu mare fast În prezența ducelui de York, viitorul rege George VI. Cele mai multe ministere Își continuau Însă activitatea la Melbourne, unde se aflau și Înaintea izbucnirii noului război mondial.. B.Danielsson, vizitând capitala federației Australia, În 1955, nota cu sarcasmul, deja bine cunoscut: „La patruzeci și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
III). Jonson citează această lămurire a cuvîntului ca pe un protest împotriva abuzului prin care orice prost sau găgăuță își zice "humorous". El vroia să limiteze semnificația la predominarea unei categorice însușiri temperamentale. Atunci cînd în As you like it, ducele Frederick este numit "humorous", calitatea la care se gîndește autorul trebuie să fie, potrivit contextului, încăpățînarea. Cînd Hamlet promite, printre altele, la vestea sosirii actorilor, că "the humorous man" își va putea juca rolul în liniște, este avut în vedere
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
1492, și nu pe 12 octombrie. În loc să fie descoperită, America a fost inventată ca nou continent separat de Asia printr-un ocean în 1507 (la cincisprezece ani după pseudo-descoperirea lui Columb) de către germanul Martin Waldseemüller, călugăr și cartograf în serviciul ducelui René al II-lea de Lorena (1451-1508). Redactând o lucrare de geografie, acesta propunea denumirea de America pentru noul continent pe care credea că l-a descoperit Amerigo sau Alberico Vespucci (1454-1512), navigator florentin, amic și rival al lui Columb
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]