6,730 matches
-
contrabalansată de permanenta căutare și așteptare înfrigurată a tipului de femeie superioară, ireală, a "rusoaicei" întrupate mental din sterereotipii livrești și din dorințele sale nelămurite, căutare care îi pune în umbră meschinăria și comportamentul flușturatic, dacă se acceptă că "obsesia erotică nu-l afundă pe Ragaiac în vulgaritate, ci, dimpotrivă, îl scoate, îl salvează, pentru că are un alt conținut decât sexualitatea simplă sau erotomania"52. În același fel, frivolitatea și libertinismul pretinsului doctorand în drept Mihnea Băiatu din Zilele și nopțile
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în cazul lui se observă o defantoșizare similară celei descoperite la Mitică Popescu din piesa lui Camil Petrescu. Întocmai personajelor caragialești din zodia imposturii, Mihnea Băiatu își construiește o mască, însă îndărătul ei începe să freamăte viață autentică. Obsesia lui erotică este precedată de cea a menținerii unei imagini de care e, de fapt, străin, iar coincidența de nume cu un student eminent, licențiat cu onoruri, îi dă posibilitatea să trăiască practic două destine paralele: cel de haimana fără nici un țel
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la vila Weber, intrusa pereche de vilegiaturiști care descind parcă direct din schițele caragialiene Tren de plăcere, Cură la apele Văcărești, Lună de miere, se profilează în toată vulgaritatea, contrastul evidențiind cantonarea derizorie a acestei lumi în fiziologicul alimentar și erotic, lipsa orizontului poetic sau a dorinței de evadare din "cercul strâmt". Acestea sunt câteva din mult mai numeroasele reluări semnificative ale celor mai fertile teme caragialiene, respectiv politica și familia, ale căror ramificații (educația, gazetaria, justiția, faptul divers, obsesia culinară
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al cărei comic reiese din discrepanța dintre aparența de fragilitate și epuizare a bătrânei cerșetoare și nebănuita ei "virilitate" care-l vlăguiește pe Prichindel. Sub învelișul incontestabil de onorabil al fantasticului de tip folcloric, textul caragialian dezvăluie o surprinzătoare scenă erotică 82, perfect camuflată prin metafora călătoriei nocturne, echivalenta mult mai subtilă a acrobațiilor din idila lui Stamate. Fragmentul următor este elocvent în acest sens: Baba, adică fata de-mpărat, or zâna, cum poftiți, era departe cu Prichindel. Alerga ușor ca
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
oaspetelui nocturn din "o costiță de purcel, niște colaci și turtă dulce și mere" la care adaugă știutoare "un clondiraș cu rachiu de izmă"93. Ca și baba din nuvela lui Caragiale, Stamate își pregătește printr-un veritabil ritual aventura erotică și, în necesara etapă a preludiului gastronomic, "se ospătă cu puțină fiertură de ștevie". Este, însă, evident că verbul "a se ospăta", de regulă substituit la Urmuz prin "a se hrăni", servește intenției parodice, prin exprimarea contrariului față de sensul presupus
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Algazy și Grummer, se răsfață cu prada de arșice tot noaptea, "în tăcerea cea mai sinistră"95, Fuchs își "absoarbe în fiecare seară înainte de culcare"96 neobișnuita hrană vitală. În al treilea rând, domeniul culinar, mai niciodată corolar al impulsului erotic la "moftangiii" lui Caragiale, primește adeseori conotații sexuale la straniile făpturi urmuziene. Pâlnia, de pildă, îndeobște asociată cu preocupări casnice, în general bahice, devine pentru Stamate "un simbol"97 sexual feminin, viezurii cu care se hrănește Ismail îi servesc și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
săvârșită atât la propriu, prin "învârtiturile" prin "cafenele murdare, grecești", în calitate de ventilator, cât și în sensul de trădare a binefăcătorului și stăpânului său, Ismail. Pronunțat diferit, nici numele lui Fuchs nu pare ales întâmplător, dacă ne gândim la eșecul său erotic. În privința personajelor Algazy și Grummer, singura notă de subsol din scrierile urmuziene ilustrează tocmai această intenție de anulare a arbitrariului observat în relația dintre semnificatul și semnificantul onomastic: "În tot cazul, ne permitem a crede că numele de Algazy sau
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
caragialian, dublarea palierelor de interpretare: "În această ipostază "de la miezul nopții", al doilea cuplu practică până în zorii zilei un joc care in aparența este fabulos, dar care poate fi interpretat în planul absent al "palimpsestului", ca alegorie a unui joc erotic interzis." în Caragiale și Caragiale.Jocuri cu mai multe strategii, ed. cit., p. 188. 83 I. L. Caragiale, Opere,III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, cu o introducere de Silvian Iosifescu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
evoluează câteva perechi de tineri, În costume eclatante, ce ne delectează cu dansuri tematice tradiționale de o mare complexitate spirituală și artistică. Nu poți să nu remarci frumusețea exotică a dansatoarelor, varietatea și bogăția podoabelor strălucitoare, coafurile laborios meșteșugite, unduirea erotică a șoldurilor sub țesătura fină a batikului, dar și expresivitatea, agilitatea și sprinteneala dansatorilor oacheși. 416 Încă o dată constat cu plăcere influențele profunde ale artei interpretative indiene și sud-est asiatice. Noaptea caldă ne Îmbie la visare. Ochii Încearcă să străpungă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Iorga” din Ploiești, unde editează opt culegeri pe care le și prefațează. Încă de la primele volume semnate de B., se evidențiază cele două dominante în jurul cărora se va organiza mai apoi lirismul autoarei: erotismul și mirarea, spaima în fața trecerii. Poezia erotică are ca particularitate tocmai visul contopirii cu jumătatea cealaltă, o neîntreruptă și veșnic eșuată tentativă de regăsire a unității și a purității primordiale. O pierdere, o dizolvare în celălalt, uneori disperată, alteori lascivă sau plină de naivitate și de grație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
este considerat unul dintre pionierii dramaturgiei expresioniste în literatura română (Ov. S. Crohmălniceanu). Cea mai apropiată de expresionism este drama Trei cruci, dar și alte piese, în special Omul de departe, unde se pot depista motive și procedee expresioniste: exaltarea erotică, elogiul instinctualității privite ca o cale de regenerare față cu marasmul „burghez”, iluminări mistice extatice, contestarea civilizației, constatarea demoniei orașului modern, apelul la idei nietzscheene și la idealul unui „om nou”, introspecția nemiloasă și autodevorantă, amestecul de blazare și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
în cele din urmă, la genul bulevardier superior, ilustrat cu succes și de alți dramaturgi, de la A. de Herz la Victor Eftimiu. Ca prozator, R. a fost remarcat mai ales pentru romanul cu substrat autobiografic Mâl, proiecție a unei obsesii erotice. Scris într-un stil limpede și alert, gazetăresc, marcat de ritmul precipitat al dezvoltării conflictului, ca într-o piesă de teatru (Perpessicius l-a numit, prin opoziție cu romanul-fluviu, „roman-cascadă” sau „roman-torent”), Mâl poate interesa prin tematică, fiind - observa tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
filme de excelentă calitate artistică, în adevărate centre de cultură și educație estetică, pepiniere de cinefili și locuri de întâlnire ale cinefililor avizați. Versurile de început atestă o - firească, în fond - oscilație între mai multe maniere, caracterizate fie de narcisismul erotic, fie de afectarea „delirului” verbal și a exprimării obscure, ca și de retorica imnică, asociată cu viziunea folclorizantă și mitologizantă. Îmbinate în proporții diferite, aceste elemente aveau să se regăsească în întreaga creație lirică a lui I. Poetului i-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
a arătat, într-o foarte interesantă expunere, cum un întreg șir de factori practici (utilitari) a favorizat dezvoltarea diferitelor forme artistice, contribuind la creșterea simțului pentru frumos. Factori de acest gen sînt: tendința creatorului de a exercita o influență magică erotică, de a stimula la război sau la muncă și, nu în cea mai mică măsură, de a-și împărtăți gîndurile celorlalți 39. Cev acorespunzător este valabil, cum am arătat în Etica mea, în cazul ideilor și al sentimentelor etice. Marele
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sa. Pe el nu-l interesau însă gluma și jocul. Tratarea ironică trebuia să stimuleze în sensul unei noi activități a gîndirii, mai serioasă și mai independentă. De fapt, tocmai asta vroia Socrate. În spatele ironiei sale, exista o simpatie, o "erotică". Gluma era pătrunsă de cel mai serios interes pentru om. Acest lucru e vizibil mai ales în unele sentințe din Apologia și din Banchetul lui Platon, care, conform cercetărilor mai noi, trebuie privite ca aparținînd biografiei lui Socrate 94. În
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
copii, iar povestirea Înainte de apusul soarelui din volumul Pentru un călător cu trenul (1986) este, în această categorie, o piesă antologică. Trei copii, două fete și un băiat, descoperă, în timpul unei alarme antiaeriene, teritoriul anxios și fierbinte al primelor impulsuri erotice. Povestirea poate fi considerată un fel de remake al atmosferei tipice lui Ionel Teodoreanu, căruia i se suprapune o viziune vag isterizată, agitată și decupată modern. Vârstele pure iradiază, de altfel, spre toate palierele prozei lui P. În fiecare text
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
Rebus”, „Arici Pogonici”, „Luminița”, „Cutezătorii”, „Cadran”, „Cronica”. Format în perioada interbelică, C. a preluat motive și tehnici de versificație din poezia epocii. Sinceritatea exprimării și dramatismul nesofisticat conferă versului său o sobrietate tulburătoare, cu inflexiuni incantatorii. Spectrul tematic tradițional - poezie erotică, poezie patriotică și de război - este completat cu versurile „de la Canal”, de tip folcloric, care, compuse într-un registru grav, au circulat oral printre deținuții gulagurilor comuniste. Poezia postbelică semnată de C. capătă tente filosofice, exprimate prin metafore elocvente. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
în marea unduire a ritmului universal. Deși operează cu asemenea delicate imponderabile, poetul modulează divers imnul adorației caste pentru o ființă pe care se încăpățânează să n-o coboare niciodată pe pământ; platonizează inspirat, situându-și ofranda în spațiul misticii erotice, trecută prin filtrul spornic al creștinismului. Alte poeme postume recapitulează tematica proprie, schimbarea de manieră fiind evidentă. Pentru prima dată poetul se confesează. Dragostea, moartea, melancolia limitei, spaima, aspirația astrală trec printr-o fibră individualizată, care își simte și își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
o renaștere a neamului. Sunt evocați Ștefan cel Mare, Heliade („nemuritorul”), Bălcescu („martirul fără mormânt”), Alecsandri (poetul „deșteptării”). Stanțele antimonarhice au vigoare protestatară și limpezime, dar aparțin mai mult cronicii politice decât liricii. Volumul Poeme și maxime (1885) cuprinde versuri erotice și elegiace, fade ca expresie a sentimentului, precum și declarații de adeziune la o poezie militantă. SCRIERI: Procesul epocei în versuri, București, 1883; Poeme și maxime, București, 1885; George Crețeanu, pref. G. Missail, București, 1888; Grigore H. Grandea, București, 1902. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289790_a_291119]
-
în Rechinul (1987), S. revine la proza de introspecție, utilizând un vechi procedeu romantic: atribuirea paternității manuscrisului cărții unei necunoscute, Mariana Val (nume sub care autoarea își ascunde identitatea), pentru a-și putea supune unei analize profunde și lucide trăirile erotice, dramele cunoașterii. Un farmec aparte îl au scrierile memorialistice. În Planeta părăsită (1970) domină amintirile copilăriei, încadrată în universul miraculos al vârstei. O secțiune distinctă în sumar o constituie publicistica axată pe întâmplări cotidiene, unele cu inflexiuni afective, altele cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
alb), ori cel al Ninei Cassian, de un răsfăț formalist insuportabil (Cântec în zori) - ambele criticate, și pe bună dreptate, la apariția lor. În ce privește poemul Veronicăi Porumbacu, Vor trece ani, cumințenia lui ștearsă care nu exclude totuși prezența unei recuzite erotice uzate (poeta respinge cu un orgoliu cam demodat «auritele pocale» și mărturisește că preferă să bea din «căușul palmei... iubitului», nu-i justifică întru nimic prezența alături de atâtea mărturisiri patetice și emoționante ale volumului. «Tentativa de evadare» întreprinsă de cele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mă poate auzi? / Și ochiul tău e-n stare să mă vadă?”, Lui Dumnezeu), în altele, tensiunea interogativă antinomică cedează locul unei seninătăți nelumești, aproape mistice (Denii) sau sentimentului compensator al reintegrării cosmice (Moarte). Ciclul Plâns înecat - cu poeme îndeosebi erotice - este marcat de poetica simbolistă (evocarea melancolizată a trecutului instituie un univers al indeterminării și vagului, al „langorii”), ca și de maniera poeților Pleiadei, din care C. a și tradus. Izbitor e, prin modernitate, ciclul Semne pe nisip, care preludează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
lipsită de intelectualitate; LINIA INIMII Linia inimii 3 este plasată orizontal sub patru degete: dacă linia inimii este roșie, arată un temperament gelos; dacă linia inimii este albă, arată tulburări sanguine; dacă linia inimii este palidă, arată răceală și rezervă erotică; dacă linia inimii este puternic conturată, arată o persoană foarte sentimentală și preocupată de sexualitatea sa; dacă linia inimii este subțire, arată o persoană cu relații dificile și instabile emoțional, are nevoie de stabilitate; dacă linia inimii este plasată sub
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
se termină la rădăcina de sub degetul mijlociu, arată o personalitate orgolioasă; dacă linia inimii se termină la rădăcina de sub degetul inelar, arată o personalitate fricoasă; dacă linia inimii se termină la rădăcina de sub degetul arătător, arată o personalitate cu șansă erotică; dacă linia inimii are ramificații pe sub degetul mijlociu, arată o personalitate cu șansă onoruri, bogății; dacă linia inimii are ramificații în sus, arată o personalitate cu șansă; dacă linia inimii are ramificații în sus/arată o personalitate fără șansă; dacă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
sau ale celei simpatetice. „Alfabetul digital - scrie R. Graves - era utilizat și de vrăjitoarele Evului mediu, deoarece rapoartele Inchiziției menționează existența unor înțepături tainice pe degetele femeilor osândite.” 4. În practicile magice, în cultele fertilității, ale fecundității și în magia erotică erau implicate, într-un fel sau altul, toate degetele mâinii (mai ales ale celei stângi). Primele trei degete participau la acte simbolice cu un caracter predominant sacru și benefic. Dovadă în acest sens este faptul că tocmai ele intră în
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]