9,565 matches
-
au mai folosit și teascuri (prese) cu „pene” sau cu șurub. Din fagurii rămași după extragerea mierii se prepara, prin fierbere, o băutură numită „mursă 2”. Această băutură se utiliza și în practicile magice de vindecare a „bolnavilor”, victime ale farmecelor. Mursa era descântată odată cu bolnavul, după care era administrată pacientului. De când omul și-a apropiat roii formând prima prisacă, el le-a pregătit locuințe diverse din materialele care-i stăteau la îndemână. Trunchiurile de copaci bătrâni și scorburile erau curățate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
furnici sunt în furnicarul acesta”. Pentru descântece, ciobanii fac și astăzi o unsoare din untură de porc și diverse plante: usturoi, leuștean, frunze de salcâm, pelin și alte ingrediente cu care ung oile pe uger, la asfințitul soarelui, anume ca farmecele să ia puterea unsorii, iar nu mana oilor. Pentru deochi ei aduc apă descântată și stropesc oile, iar cel mai bătrân cioban din stână unge cei doi stâlpi din ușa strungii și zice: „Așa să stea laptele la oi, neluat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
15 august, de Sfânta Maria, credincioșii se strâng plini de credință la biserica Sf. Maria din Onceștiîmplinitoare de dorințe. Acest lăcaș de cult este amplasat lângă școala Oncești, paralel cu șoseaua ce duce spre Bacău. Locul este plin de mister, farmec și credință. Așezată pe o colină cu pantă ușor abruptă spre vest, biserica cu siluetă impunătoare și un clopot care se zice că este adus de către Huștiu, o curte dreptunghiulară înconjurată, în chip de cetate, de un gard din scânduri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acasă la unul dintre ei, unde se țineau de jocuri și de povești. În pădure, în jurul focurilor aprinse, fetele și băieții stăteau de vorbă. Fetele strângeau viorele și tămâioasă, pe care le păstrau la icoane, folosindu-le apoi în diverse farmece de dragoste. La prânz, fetele începeau să coboare în fugă înspre sat, urmărită de băiatul care o plăcea. Dacă flăcăul era iute de picior și fetei îi plăcea respectivul urmăritor, atunci, după ce fata se lăsa prinsă de către băiat, între
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din slavonul „supasu” care înseamnă Mântuitor. Tot acum, vitelor li se taie păr din vârful cozii care se îngroapă în mușuroiul de furnici, rostinduse: „Să fie atâția viței și vaci câte furnici sunt în furnicar”. De Înălțare se fac și farmece cu frăsinel, o buruiană culeasă cu o noapte înainte și sfințită la biserică, precum și cu flori de alun care se scutură în noaptea dinaintea Înălțării. Până la Ispas se încheie de semănat porumbul și se urcă vitele la munte. Exista credința
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în sat cântând,/ Păunii cârâind/ Așa să asculte toți pe Ioana și pe Ion/ Toți flăcăii și toate fetele./ Și să vorbească cu dânșii./ Fugiți, voi ciunți pârliți/ Că vin eu cu Ion/ Cu trei vișini înfloriți’’.Se spune că farmecul de la primul descântec de dragoste îl iau la dânșii i-l poartă, astfel ca ajunși la horă, ei petrec împreună, joacă și se distrează. Descântec „de lichitură” (cules de la Catinca Tofan) Când copiii sau tinerii trăgeau câte o sperietură, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
câmp cu torțe aprinse sau cu felinare încropite din bostani goliți de conținut și ciopliți în chip de măști hidoase. Dincolo de grijile, responsabilitățile și alergatul după vite pe miriștea aspră și plină de „colții babei”, viața la colibă a avut farmecul ei. De coliba din câmp se leagă multe dintre amintirile noastre. Era locul unde joaca, chiotele și cântecele se prelungeau uneori până noaptea târziu. Parcă mă revăd în jurul focului, cu știuleți de porumb în lapte numai buni de copt, înfipți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai și prindă în aceste „expediții de pradă”. Atunci, joaca noastă se încheia cu o bătaie zdravănă, să ne fie „învățătură de minte”. Pentru mulți, coliba a reprezentat un adevărat univers al copilăriei. Se pare însă, că acum ceva din farmecul vieții din jurul colibei de la vie sau de la pepeni a dispărut sau, cel puțin, cu siguranță s-a restrâns. Reîmproprietărirea oamenilor prin Legea 18 din 1991 a creat premise pentru reînvierea multora dintre frumoasele tradiții ale satului de altădată. PORTUL
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
The Decameron "Cornice": Allusion, Allegory, and Iconology, Ravennba, Longo Editore, 1979, p. 27. (trad. n.) 51 doamne și trei tineri. Avem din nou un raport de superioritate al feminității, căreia Boccaccio îi acordă mai mult credit în ceea ce privește abilitatea, talentul, înțelepciunea, farmecul, gingășia și diplomația de a relata povestiri. Este o lume în care femeile vorbesc sau istorisesc, așadar domină prin forța cuvântului, în care au posibilitatea de a se exprima liber, uneori chiar până la granițele licențiosului, un univers din ce în ce mai matriarhal, ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în oraș îi pune în față imaginea unor femei. Întrebându-și tatăl ce reprezintă acele creaturi minunate, primește un răspuns șocant, că ar fi „gâște”, bătrânul crezând că schimbarea denumirii va duce și la alterarea naturii, însă băiatul hotărăște că farmecul celor zărite depășește tot ceea ce el crezuse până atunci a fi frumusețe și că nu ar putea viețui în absența lor. „Filippo Balducci știe că nimic din ceea ce s-a întâmplat nu mai poate fi înlăturat; fiul său nu poate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai puțin numeroase, doar trei: o stareță, o maică din suita ei și inconfundabila târgoveață din Bath. Dacă primele două țin de lumea canonică, a Bisericii, cea de-a treia este profund laică, de un pitoresc aparte, dând culoare și farmec întregii adunări. Chiar din Prologul general, naratorul ține să și caracterizeze succint personajele și companionii în același timp, căci este el însuși implicat în universul diegetic. Este atent la detalii, nelipsind nicicând nota ironică. Interesant devine faptul că personajul feminin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
târgoveței aparține astfel și tradiției comice a epocii medievale, dar și celei satirice clericale.411 Povestirea pe care târgoveața o rostește ne introduce într-un timp mitic, de basm, când zânele locuiau pe pământ. Nota ironică și anticlericală nu lipsește: farmecul lumii precreștine, păgâne este risipit de invazia de monahi și frați cerșetori, a căror moralitate poate fi pusă sub semnul întrebării. Pierderea unei lumi a tainelor și a frumuseții aduce după sine o undă de melancolie 412, materialismul este acela
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
călugăriță, „diaconiță-n cin”471 „și preuți trei”472, surâde permanent, într-o încercare certă de a atrage atenția asupra propriei persoane („Sfios zâmbea ea pururi, cu sfinție”473). Are manierele cizelate ale unei curtezane („Alene cunoștea să se compoarte,/ Cu farmec mult și cu mișcări învoalte” 474 ), știe să mănânce elegant, imită comportamentul nobiliar pentru a se impune, dând dovadă de snobism, iubește animalele (câinii), dar sunt aluzii la concupiscența care îi dictează această milă față de necuvântătoare. Măicuța Eglantina are, fără
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din istorisiri spuse oamenilor în piețe publice de către trubaduri sau cantastorie, și erau bazate, în mare parte, pe romanele franțuzești, deși unele puteau fi și orientale ca proveniență. Cantare reprezenta un gen popular prin excelență. Protagoniștii erau nobili plini de farmec, intrigile dramatice, simple și dinamice, cu treceri rapide de la un moment la altul. Nu exista observație psihologică, remarcăm rara prezență a dialogului, iar evenimentele cunoșteau un deznodământ fericit. Spre deosebire de aceste narațiuni elementare, Boccaccio introduce portrete psihologice mai bogate, acordă mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Purtare și drăgălășie,/ și drămuită voioșie,/ Iar gingășia ei - minune.../ [...] Chip hotărât și vitejesc/ Vădea, și port și mers crăiesc.”649 Desăvârșirea fizică este de netăgăduit: „și ce grumaz de nea curată/ Avea, fără de nod sau pată/ Să-i strice farmecul: alb-crin,/ Drept, neted rotunjit și lin,/ Nici scobituri, nici os ieșit,/ Ci-ntradevăr desăvârșit.”650 Albul domină un portret desprins parcă dintr-o pictură murală: „Umeri rotunzi și dalbi avea/ și trup alung; iar mădulare/ Plinuțe, însă nu prea tare;/ Mâini
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
societatea din care făceau parte nu le-ar fi impus niște reguli atât de constrângătoare, nu i-ar fi împins la o moarte inutilă și, de aceea, cu atât mai dureroasă. Didona, femeie puternică, întemeiase Cartagina, nu este lipsită de farmec: „Ca soarele frumoasă-ntre frumoase,/ [...] Își dobândise strălucit renume/ De lamură-a reginelor din lume,/ Aleasă, darnică, preaminunată:/ Ferice-acel ce o vedea o dată;/ De regi și domni dorită-așa de tare/ Cănflăcărase lumea asta mare/ și orice ins o îndrăgea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trăsăturilor fizice, de altfel ele vin din mitologie, sunt mai puțin veridice: „În strai bogat, frumoasă peste poate,/ și-atât de proaspătă, cu ochii-n floare,/ Că de șiar fi dorit Cel-bun și-mare/ Iubire caldă, bună, credincioasă,/ Plină de farmec, blândă și frumoasă,/ Pe cin’ să fi iubit decât pe ea?/ Mai potrivită zău că nu găsea.”688 Este 686 Geoffrey Chaucer, Legenda..., p. 209. 687 Ibidem, p. 218. 688 Ibidem, p. 219. 188 prea posesivă față de Enea, mult prea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
copilăriei sau visarea, pentru a accepta realitățile cotidiene și dependențele pe care le impune viața. Compensare: Uneori, greu de găsit! Cu toate acestea, remarcăm frecvent că angoasa provocată de sentimentul de nesiguranță, temerile induse de acest tranzit dispar ca prin farmec de Îndată ce are loc un eveniment concret: Într-un fel, realitatea, uneori dureroasă, este mai bine suportată decât suspansul și Închipuirile. Trebuie deci să Învățăm să nu dăm frâu liber imaginației și să Înfruntăm cu obiectivitate subiectele care ne neliniștesc. Exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Bill Clinton, p.) d) Tranzitele lui Uranus la Venus Conjuncție Dispoziție: Acest tranzit se manifestă pe două planuri: pe de-o parte, accentuează creativitatea, mai ales cea artistică; pe de altă, ascute capacitatea de a seduce. Individul este plin de farmec și, firește, simte nevoia de a-l testa, de a-l exercita asupra celorlalți. Aflându-se la rândul său Într-o fază de intensitate afectivă, devine receptiv la orice noutate care se ivește pe acest plan. Evenimente: În plan afectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
că acea perioadă s-a produs cea mai profundă și mai fericită transformare din viața mea.” Trigon sau sextil Dispoziție: Subiectul dispune de un nou potențial de seducție, de care de-abia dacă este conștient. Intuitiv, are atitudinea potrivită. Evenimente: Farmecul te ajută să reușești, atât În plan social, cât și afectiv. Opoziție sau careu Dispoziție: Este foarte posibil ca individul să nu resimtă nimic deosebit; În caz contrar, este angoasat, tulburat În legătură cu sentimentele sale și are tendința de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
reînnoită, Îl gătește cu veșminte fermecătoare. Se Întâmplă, de exemplu, frecvent să se constate o mai mare disponibilitate afectivă, eventual chiar Întâlniri sau aventuri atunci când trece peste Soare; o amabilitate crescută când trece peste Ascendent; când trece peste Mijlocul Cerului, farmecul poate contribui la reușita socială. Tranzitele lui Marte Aflat În mișcare directă, Marte va acționa Într-o manieră foarte punctuală, iar efectul său va varia În funcție de aspectele colaterale. Pe scurt, dacă se află Într-o stare celestă bună, va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
chiar dacă În anumite privințe există un fel de consens. Părerile pe care le expun aici nu mă angajează decât pe mine și sunt, firește, legate de personalitatea mea. Se poate prevedea totul? În mod sigur - și din fericire -, nu. Ce farmec ar mai avea viața fără surprize și fără necunoscut? Personal, prefer să mai existe și zone neclare. În 1970, când am Început să studiez astrologia, cărțile pe care le citeam erau cu precădere de tip determinist: spuneau că tema natală
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
mii lei una scârba de javra!” se indignează „Fraila”. În ceea ce privește rasa, autorii români nu-i dau mare importanță. Este de presupus că avem de-a face, în literatura noastră, mai mult cu corcituri care, pentru orice iubitor de animale, au farmecul lor. Personajele lui Ionel Teodoreanu creșteau însă la Medeleni un... baset cu numele excentric Patapum, alături de un „maidanez” numit Ali. Când au câini de rasă, nu le găsesc pereche de soi și astfel ajunge Pirgu, în Craii de Curtea-Veche „codoș
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
nu îi împiedică pe primii doi să ajungă la gânduri de dezertare din motive diferite. Iar Bologa chiar o face, cu consecința fatală cunoscută. În timp de pace, armata nu e mai puțin mizeră și mai lipsesc pe deasupra măreția și farmecul încleștării. Viața cazonă e sinistră în evocările lui Bacalabașa sau Brăescu și în același timp plină de umor involuntar. Introducerea serviciului militar obligatoriu și disciplina impusă cu mijloace contondente sunt anihilante pentru soldați, mană cerească pentru gradații sadici și mărginiți
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Eroica, este absolut cumplit prin lipsa oricărui raport între personaje și oamenii verosimili. Opera acestui autor, care a fost totuși ofițer de carieră, este imposibil de reluat astăzi. După război, serviciul militar rămâne obligatoriu și se găsesc autori care cântă farmecul deosebit al marșurilor, al tragerilor de noapte la temperaturi negative etc. Ofițerii devin brusc omenoși, pe cât de brusc deveniseră și membri de partid. Mai multe romane și povestiri, pentru a nu mai vorbi de scenarii de film, prezintă personaje pozitive
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]