7,151 matches
-
Gazeta di Parma " . Revoluția pornită din Arada este prezentată și de belgieni în "le bois de Kadaker" că și de olandezi în "Gazette d'Utrecht" și în "Gazette de la Hage", respectiv de francezi [în "Gazette de France"] și spanioli { în "Gazeta de Madrid"} etc. "Politisches Journal " din Hamburg notă în ianuarie 1785 despre Horea -Rex-Daciae și patria să de granit din Fericetul Arăzii . Comună Horea se află la poalele munților Apuseni, în partea de nord a județului Albă, într-o zonă
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
fost un nomenclaturist, ideolog comunist și analist politic român. Născut într-o familie de origine evreiască, Brucan a urmat școala primară la școala evanghelică, iar liceul la Colegiul Național Sf. Sava. Ca ziarist, a lucrat între 1935 și 1936 la „Gazeta de seară“, iar în anii 1937 si 1938 a fost secretar general de redacție la „Dacia nouă“, ambele fiind publicații comuniste. A intrat în Partidul Comunist la vârsta de 19 ani. Între 1940 și 1944 a activat în organizația de
Silviu Brucan () [Corola-website/Science/300260_a_301589]
-
instantaneu atât în Columbia cât și în alte țări din America Latină. Astfel, Isaacs a devenit o personalitate foarte cunoscută în țara sa, iar această faima i-a permis să înceapă o carieră ca jurnalist și politician. Că ziarist a condus gazeta "La República", de orientare moderat conservatoare. Ca politician s-a înscris mai întâi în Partidul Conservator dar mai târziu a migrat spre Partidul Radical. În 1870 a fost trimis în Chile în funcția de consul general. La întoarcerea în Columbia
Jorge Isaacs () [Corola-website/Science/301520_a_302849]
-
lucrări de matematică elementară și de popularizare a științei, pe care le-a publicat de-a lungul întregii sale vieți, a contribuit la ridicarea nivelului învățământului matematic din România. Împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu și V. Cristescu, a înființat revista "Gazeta matematică", iar cu G.G. Longinescu publicația "Natura" pentru răspândirea științelor. Cu D. Pompeiu a editat revista "Mathematica". Datorită lucrărilor sale de geometrie diferențială, publicate în diferite periodice de profil, devine celebru în lumea științifică și este ales ca președinte al
Gheorghe Țițeica () [Corola-website/Science/300717_a_302046]
-
cursuri de istorie și jurnalistică. În anii studenției, Trifa face parte din Mișcarea Legionară (descrisă de Alexandru Crețianu ca o mișcare paramilitară fascistă, stil SS) și din expresia sa politică, partidul Garda de Fier, în care calitate devine redactor al gazetei „Libertatea” din Orăștie, iar în 1940 este ales președinte al "Uniunii Naționale a Studenților Creștini Români". La 21-23 ianuarie 1941 Trifa a participat la Rebeliunea legionară contra regimului antonescian, după al cărei fiasco s-a refugiat în Germania împreună cu alți
Valerian Trifa () [Corola-website/Science/300716_a_302045]
-
colegiu catolic, unde se pregăteau preoți misionari. La 17 iulie 1950 Trifa emigrează ilicit în Statele Unite în cadrul legii americane ""Displaced Persons Immigration Law"", în urma faptului că și-a ocultat trecutul fascist-legionar și se stabilește la Cleveland, Ohio unde preia redacția gazetei „Solia”. În 1957 Trifa a obținut fără probleme cetățenia americană. Este plauzibil faptul că CIA cunoștea trecutul politic al lui Trifa și că i-a înlesnit emigrarea și infiltrarea în cadrul diasporei române. Ziaristul Virgil Lazăr a publicat un articol în
Valerian Trifa () [Corola-website/Science/300716_a_302045]
-
5755 mp), stânjenul (3,6 mp), ferdela (20 L sau 12 kg). Numărul abonaților radio-TV este de aproximativ 1800, o parte dintre aceștia beneficiind și de serviciile unei asociații de club TV. Principalele ziare la care sunt abonați cititorii sunt: Gazeta de Transilvania, Expres, Bună-Ziua Brașov, Monitorul, Evenimentul, Adevărul, Brassoi Lapok. În prezent probleme cu poluarea nu sunt, nefiind dezvoltată o industrie poluantă. Probleme sunt la Complexul Avicola, care uneori poluează aerul cu mirosul specific și la albia celor doua pârâuri
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
1894, când sosește în Marin primul învățător calificat, absolvent de Gherla, Dimitrie Oros. El va activa aici până în anul 1920. A fost un dascăl foarte activ și competent, cu o activitatea extraprofesională bogată. Dimitrie Oros este membru fondator al revistei „Gazeta învățătorului” din Șimleu-Silvaniei. După plecarea învățătorului Oros din Marin, școala rămâne fără dascăl până în 1922, când inspectoratul școlar îl numește pe cantorul Galea Petru ca învățător, pentru o perioadă de doi ani, până la venirea unui absolvent al Școlii Normale din
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
o minoritate de romi (3,06%). Pentru 5,32% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,86%). Pentru 5,34% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Parțiale extrase din "Gazeta de Sud", 19 octombrie 2001, "Oltul Cultural", noiembrie 2006.
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
din anul 1850 din Transilvania. Pare sigur că la moartea sa a lăsat o sumă de bani pentru un fond de ajutorare a studenților săraci (cu prioritate pentru rudele din neamul său), acest fapt fiind menționat în anul 1917, în gazeta bisericească-politică "Unirea" din Blaj. În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gemă și a unor izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Legat de rubrica "Legături externe" trebuie făcute două
Pintic, Cluj () [Corola-website/Science/300347_a_301676]
-
Naturom" întocmită de Protopopiatul Ortodox Treiscaune în 1843, rezultă că în acel an în " Zagoni-Bodza" s-au nascut 46 de copii (25 băieți și 21 fete) și au murit 32 de suflete. Interesant pentru istoria comunei este următorul anunț din Gazeta Transilvaniei, publicat la 4 februarie 1899, sub titlul "Cumpărare de moșie", cu următorul cuprins: "Ni se comunică faptul că dl. Ioan Dima, paroch gr.or. în Sita Buzău și Nicolae Rusu, mare proprietar tot acolo, au cumpărat împreună de la contele
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
un muritor obișnuit. Promisiuni am primit din toate părțile. Cand a cumpărat statuile, chiar Dinel Staicu a făgăduit că se va ocupa de tot. Nimic nu a făcut. Din toată viața dansului, o poartă și un gard au rămas“. Sursa:Gazeta De Sud Imagine: Descrierea imaginii: Ion Oblemenco, în atelierul artistului Anton Barbu-Panaghia În această localitate se află și o biserică ctitorita în anul 1919 care aparține de Mitropolia Olteniei. Imagine: Școala, ca factor de cultură și educație pe scara civilizației
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
sa. Debutul lui Dică în Divizia A a avut loc pe 12 august 2000 într-o victorie a echipei FC Argeș Pitești împotriva lui Gaz Metan Mediaș cu scorul de 2-1. Șase ani mai târziu, pe 22 decembrie 2006, ziarul Gazeta Sporturilor îi acordă distincția pentru "Jucătorul român al anului 2006", Dică devansându-i astfel pe Adrian Mutu și Cristian Chivu. A devenit golgheterul Stelei în Cupa UEFA sezonul 2005-06 cu 6 goluri, marcate cu Valerenga, două cu RC Lens, SC
Nicolae Dică () [Corola-website/Science/298735_a_300064]
-
bunicul său au fost preoți greco-catolici. El a fost pregătit la rândul său pentru cariera ecleziastică, însă s-a decis pentru cariera didactică, începând prin a preda la Liceul Comercial Românesc din Brașov. În anul 1838 a întemeiat la Brașov "Gazeta de Transilvania", primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. În același an a început la Blaj publicarea Foii pentru minte, inimă și literatură, una dintre primele reviste literare românești. Difuzarea lor peste munți era asigurată de prietenul sau librarul
George Bariț () [Corola-website/Science/299565_a_300894]
-
aprilie 1920). Consiliul Dirigent a emis 24 de decrete, iar acțiunea de legiferare a încetat o dată cu întrunirea parlamentului țării la 20 noiembrie 1919. La 14 decembrie 1918 a apărut la Sibiu organul de presă al Consiliului Dirigent, purtând numele de "Gazeta oficială publicată de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului, Maramureșului și părților ungurene", în care s-au publicat hotărârile, decretele, ordonanțele, notele circulare ale șefilor de resort etc. Redactor a fost Teodor V. Păcățian, iar administrator Gheorghe Vitencu. Gazeta a apărut
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria () [Corola-website/Science/299555_a_300884]
-
numele de "Gazeta oficială publicată de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului, Maramureșului și părților ungurene", în care s-au publicat hotărârile, decretele, ordonanțele, notele circulare ale șefilor de resort etc. Redactor a fost Teodor V. Păcățian, iar administrator Gheorghe Vitencu. Gazeta a apărut până la 31 martie 1920, în 99 de numere, la Sibiu până la 18 octombrie 1919 (nr. 61) și la Cluj în continuare. La 11 decembrie 1918, Consiliul Dirigent întocmește la Sibiu manifestul intitulat "Către națiunea română din Transilvania, Banat
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria () [Corola-website/Science/299555_a_300884]
-
până la 18 octombrie 1919 (nr. 61) și la Cluj în continuare. La 11 decembrie 1918, Consiliul Dirigent întocmește la Sibiu manifestul intitulat "Către națiunea română din Transilvania, Banat și Țara Ungurească", publicat în nr. 1 din 14 decembrie 1918 al "Gazetei Oficiale", în care se aducea la cunoștință tuturor constituirea sa în vederea conducerii "„provizorii a Transilvaniei până la întrunirea Constituantei”" și se angaja să-și conducă activitatea după principiile democratice proclamate la Alba Iulia. Una dintre primele acțiuni ale Consiliului Dirigent a
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria () [Corola-website/Science/299555_a_300884]
-
familie de țărani din comuna Viișoara, județul Constanța. A urmat cursurile liceului "Mircea cel Bătrân" din Constanța și ale Facultății de litere și filozofie din București (licența în filozofie). A debutat încă de pe băncile liceului, primele încercări apărându-i în "Gazeta Transilvaniei". Ca student a colaborat la "Vremea", "România Literară", "Universul literar", "Revista Fundațiilor Regale", "Viața literară", "Meșterul Manole" și "Dacia Rediviva". Debutul în volum s-a produs în anul 1936, cu romanul "Adolescenții din Brașov" (carte reeditată în 1991). Titlul
Pericle Martinescu () [Corola-website/Science/299696_a_301025]
-
ai generației resurecției lirismului, alături de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu ș.a. După absolvirea cursurilor liceale, în 1955, la Pitești, urmează - între anii 1955 și 1960 - cursurile Facultății de Filologie de la Universitatea din București. Funcționează ca redactor la "Gazeta literară" (între anii 1960 și 1968), ca redactor-șef adjunct la "Luceafărul" (din 1968 și până în 1974), apoi ca redactor la "Viața românească". Debutează în 1960, cu un volum de versuri ale ieșirii din trena stalinismului cultural, "Comuna de aur
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
a transformat în indignare după aducerea în țară a lui Carol de Hohenzollern. Publicația, ce apărea în fiecare miercuri, a avut o istorie scurtă și zbuciumată, deoarece fondatorul ei, Alexandru Beldiman, a fost dat în judecată pentru conținutul antidinastic al gazetei. Publicația a fost un eșec editorial și financiar, care s-a lăsat cu procese și amenzi, astfel că apariția sa iar s-a oprit la numărul 13. Cu sprijinul financiar al fiului lui Alexandru Ioan Cuza, pe 15 august 1888
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
angajați. Beldiman fiind un antimonarhist convins, ziarul său „Adevĕrul” prezenta ziua de 10 mai (ziua monarhiei române, la care a fost încoronat în 1881 regele Carol I al României) drept „zi de doliu național”. În primii ani de apariție ai gazetei, în ziua de 10 mai tirajul creștea considerabil, de la 5.000 la 25-30.000 de exemplare. Și mai târziu, după ce Principele Carol a devenit Regele Carol I al României, Beldiman obișnuia să scrie în articolele sale „m.s. regele”, și nu
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
de la 5.000 la 25-30.000 de exemplare. Și mai târziu, după ce Principele Carol a devenit Regele Carol I al României, Beldiman obișnuia să scrie în articolele sale „m.s. regele”, și nu „M.S. Regele”, cum o cereau uzanțele. Din 1914, gazeta a participat activ la campania pentru intrarea României în război alături de Franța și Anglia. Drept urmare, în octombrie 1916, a fost suspendat de comandamentul german de ocupație, iar clădirile redacției și tipografia i-au fost rechiziționate. După Primul Război Mondial, „Adevărul
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
a fost o gazetă politico-literară care a apărut bisăptămânal la Iași între 1 iunie 1829 - 3 ianuarie 1835 și 3 ianuarie 1837 - 2 ianuarie 1850. Proprietar și redactor Gh. Asachi. A publicat și suplimentul literar "Alăuta Românească". După "Courier de Moldavie", tipărit la Iași
Albina Românească () [Corola-website/Science/299108_a_300437]
-
Gh. Asachi. A publicat și suplimentul literar "Alăuta Românească". După "Courier de Moldavie", tipărit la Iași în limba franceză, "" este primul ziar în limba română din Moldova, care alături de "Curierul Românesc" redactat de I. Heliade Rădulescu, la București, și de "Gazeta de Transilvania" a lui G. Barițiu de la Brașov pune bazele presei periodice românești. "Curierul românesc", care începe să apară în București la 8 aprilie 1829, și "Albina Românească", în Iași la 1 iunie același an, sunt, e drept, la început
Albina Românească () [Corola-website/Science/299108_a_300437]
-
de Transilvania" a lui G. Barițiu de la Brașov pune bazele presei periodice românești. "Curierul românesc", care începe să apară în București la 8 aprilie 1829, și "Albina Românească", în Iași la 1 iunie același an, sunt, e drept, la început gazete aproape oficiale, pentru că publică mai ales știri politice din țară și din afară; dar mai târziu încep să dea și mici informații literare, să dea articole istorice, nuvele, poezii, astfel că ajung să strângă în jurul lor toată mișcarea literară din
Albina Românească () [Corola-website/Science/299108_a_300437]