7,834 matches
-
în ultimul timp, angajatorii au început să facă o diferențiere, fiind atenți la universitatea de unde provin viitorii angajați. Putem spune, deci, că un proces cu intenții generoase a avut până la urmă un efect contrar. Există, însă, și procese mai puțin generoase, care contribuie la scăderea calității învățământului. Din această categorie fac parte și încercările unor universități particulare de a face afaceri în domeniul învățământului. Aceste universități au obținut autorizație pe baza îndeplinirii unor condiții minime, pe care apoi nu le-au
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
pleacă astăzi semnale care ne aduc în prim plan dorința de integrare în actualitate a tinerei generații, de a realiza o legătură mai strânsă cu comunitatea locală, cu absolvenți ai liceului, cu oameni și instituții. Un grup de tineri adolescenți, generoși și harnici, cu spirit civic, foști elevi ai liceului, studenți la universitățile din Iași, dar și actuali elevi ai liceului, coordonați de o persoană cu spirit de inițiativă, doamna Loredana-Ella Pădureț-Nechifor, inspector în cadrul Compartimentului de Asistență Socială al Primăriei din
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Perey a identificat un izotop radioactiv al elementului 87 în familia actiniului. Hulubei a dorit să dea acestui element numele de moldaviu, în semn de omagiu pentru Moldova, provincia istorică în care s-a născut, „leagăn de gândiri și simțiri generoase”, așa cum îi plăcea să spună despre acest ținut românesc. Din nefericire, cu toată munca depusă, meritele au fost atribuite altcuiva și elementul a căpătat denumirea de franciu (Fr). Hulubei a avut, de asemenea, o contribuție importantă la identificarea unui izotop
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
această societate era discalificarea și ridicolul pentru vecinicie. O greșală de limba română, o delicioasă glumă. Dar înalta societate este miloasă, aceste femei fără simț și ambițiune națională condescind să vină în ajutorul „des pauvres acteurs roumains“, cu ofranda lor generoasă. O reprezentație de gală fu pusă sub patronajul înaltei societăți, biletele se vând în „societate“ cu prețuri urcate, toți snobii se bat după bilete, fiindcă toată aristocrația va fi acolo. Poporul, care urăște pe aristocrați, n-are cu toate aceste
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Din această Societate făceau parte - după cât îmi mai aduc aminte - pe lângă Chirilov, Luca Manovici și cu mine, și studenții: Nicolae Maimarolu, Costică Iliescu-Olt, Paul Scorțeanu, Emil Frunzescu, G. Ghica-Simionescu, Jeano Iancovescu, Gogu Florian etc. etc. Pe lângă capuținiști erau și „inimile generoase“. „Inimile generoase“ erau acei studenți cu dare de mână care apăreau, din când în când, pe la Regal și ne invitau la masă. Când o „inimă generoasă“, bine cunoscută, se ivea în ușa cafenelei era o furtună de aplauze și aclamări
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Societate făceau parte - după cât îmi mai aduc aminte - pe lângă Chirilov, Luca Manovici și cu mine, și studenții: Nicolae Maimarolu, Costică Iliescu-Olt, Paul Scorțeanu, Emil Frunzescu, G. Ghica-Simionescu, Jeano Iancovescu, Gogu Florian etc. etc. Pe lângă capuținiști erau și „inimile generoase“. „Inimile generoase“ erau acei studenți cu dare de mână care apăreau, din când în când, pe la Regal și ne invitau la masă. Când o „inimă generoasă“, bine cunoscută, se ivea în ușa cafenelei era o furtună de aplauze și aclamări. Apoi, fără
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Frunzescu, G. Ghica-Simionescu, Jeano Iancovescu, Gogu Florian etc. etc. Pe lângă capuținiști erau și „inimile generoase“. „Inimile generoase“ erau acei studenți cu dare de mână care apăreau, din când în când, pe la Regal și ne invitau la masă. Când o „inimă generoasă“, bine cunoscută, se ivea în ușa cafenelei era o furtună de aplauze și aclamări. Apoi, fără a mai pierde timp, luam „inima“ pe sus și intram cu ea buzna în câte un birt de mâna a doua ori a treia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Dar nu credea că i se va întâmpla ce i s-a întâmplat. în ziua în care s-a ivit el la Regal era ședință mare, toți capuținiștii erau în păr. Astfel, când s-a aflat despre apariția unei „inimi generoase“ excepționale, toată lumea aceasta s-a socotit invitată. Și, în adevăr, bietul Borcănescu s-a pomenit în birtul modest din strada Academiei, unde am intrat, înconjurat de 25 de capuținiști care i au mâncat și urechile. Pentru cafegiu, Societatea capuținiștilor a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
petreceam în strada Brutari, casă primitoare cu 2 odăi și piano. îmi amintesc cum Grigore Golescu era un mare amator de femei, trecea drept taurul cuartetului și avea o păgânească pasiune pentru „ma belle Catrine“, o eteră tânără, frumoasă și... generoasă. De multe ori petrecerile țineau până la 2, 3 și 4 după miezul nopții, cu băuturică și cu demne tovarășe studențești. Când erau parale mai multe, petrecerea era udată cu vin roșu, cumpărat cu 2 lei butelia de la Păun Popescu sau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
intră, ca de obicei, cât se poate mai tiptil, călcând în vârful degetelor. Un miros greu de usturoi, de ceapă, de tutun, de vin și de alte mirodenii umplea aerul. Pe masă, o sticlă, pe jumătate încă plină cu un generos vin negru, provoca privirile. Era prea mult. Cucoana gazdă, ținând în mâna stângă trei perechi de ghete și pe același braț un număr de pantaloni, de jiletci și de sacouri, se îndreptă către masă. Cu dreapta prinde sticla, o duce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
după numeroase tratative, greva se potolește. Partidul socialist începe să ia ființă în București. Suntem un mănunchi de tineri hotărâți să începem lupta în această îndrumare. Dar socialismul nostru nu este încă bine definit. E un amestec de idei umanitare, generoase și democratice, doctrina socialistă n-o înțelegem încă, de aceea dintre toți tinerii studenți cari au inaugurat mișcarea la 1884, absolut nici unul n-a rămas în rândurile socialiștilor. De altfel, elementul muncitoresc lipsea cu desăvârșire atunci. Într-o seară, doctoranzii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
speranță că noile instituțiuni vor pune capăt suferințelor unui trecut dureros, românii, uniți într-un simțimânt unanim de concordie și de frăție vor întrebuința silințele lor cele mai stăruitoare întru a apăra aceste principii și a da cugetărilor leale și generoase ale Măriei-Tale tot concursul lor cel mai sincer și cel mai devotat. Călcând pe pământul țării noastre, ați spus românilor că ați devenit român; astăzi România constituțională vă răspunde, prin organul reprezentanților ei, că Măria-Ta ai devenit pentru ea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pus înainte și considerațiuni de recunoștință. România știe să-și împlinească datoriile de mulțumire; ea a dovedit aceasta totdauna. Ea nu-și uită nici istoria, nici numele binefăcătorilor ei; ea cinstește, în Caterina cea Mare și în Nicolae I pe generoșii făptuitori ai tratatelor de la Cainardji și de la Adrianopol. Dară ea-și aduce totodată aminte și de toate acele sacrificii pe cari și le-a impus pentru mărirea, izbânda și gloria Rusiei. Ea nu poate uita că, de la Petru cel Mare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai mari ce a fost adresată guvernului său de d-nul prim-plenipotențiar al Franței, de acord cu colegii săi din Austro-Ungaria și Italia și sprijinită de restul Europei, crede că trebuie să declare că Rusia s-a arătat destul de generoasă oferind o provincie care întrece cu 3 500 kilometre patrate întinderea Basarabiei și care prezintă încă 150 kilometre de țărm dunărean și un litoral important pe Marea Neagră; dacă însă România dorește a obține încă oarecari localități în cari elementul român
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mult decît în grădina publică sau în parcul din centrul orașului. Tot în portul se ducea și cînd chiulea de la școală împreună cu alți copii, cu care se împrietenea repede. A cultivat toată viața prietenia și a fost și a rămas generos cu toată lumea. S-a îndreptat spre studiile comerciale, absolvind astfel școala comercială din Galați. N-a ales, însă, calea comerțului, ci pe aceea de funcționar de stat, la ministerul de finanțe. Era șeful vamei din stația București, cînd România a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Teatrului Modern din spatele Poștei. Ședințele comitetului au durat mai multe zile, unde s-a discutat proiectul de program, punct cu punct, pînă cînd s-a ajuns la o formă definitivă, votată și aprobată de comitetul central. Noul program adoptase idei generoase și democratice. Nu conținea însă nici un cuvînt cu privire la regimul monarhic. Tot Duca a trecut apoi la aplicarea statutului partidului și a convocat comitetul central, de data aceasta la club, pentru alegerea, prin vot secret, a celor 15 membri în delegația
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
membru din guvern. Corpul lui Duca a fost adus la București și expus la Ateneu. La funerariile naționale, regele n-a participat. În schimb, țara întreagă l-a plîns sincer. Astfel a murit, asasinat mișelește, Ion Duca, un om strălucit, generos, un sincer democrat, care își servise țara ani de zile, în modul cel mai eficient și onest, sfîrșit tragic și nemeritat. A murit sărac, modestia vieții sale te impresiona. Locuia într-un mic apartament cu trei camere, pe strada Cometei
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
convenția comercială, care prevedea ca plata să se facă în pesos, moneda lor națională. Bucur Șchiopul, fără a se opune la această modificare a convenției, fără a mai consulta și fără a cere aprobarea guvernului de la București, a acceptat această generoasă modalitate de plată. Această modificare a convenției a reprezentat pentru România o pierdere de 20 de milioane de dolari. Dolari în anul 1947. Devalorizarea pesosului fiind vertiginoasă, suma de 100 de milioane de pesos, prevăzută în convenția inițială, nu mai
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
greșeli de ortografie. Asta-i! Salutări pentru Luca (Pițu n. red.) et compania! Succes la învățat, Iolandei tale! Și toate cele bune, dragule! Al tău, Aurel Borca, 9 mai 1983 Bună, dragul meu Lucian! A venit epistola ta. Frumoasă și generoasă ca întotdeauna. E mare lucru să ai prieteni cărora să nu li se pară inutil să-ți vorbească foarte frumos, știindu-te într-un fel de paradis în care zăbovește și pustiul! Premiul Iolandei (la Olimpiada națională de franceză n.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
în mine catrenele deznădejdii, sînt două. Și una, desigur, este o împăcare dulce cu T și tot cîrdul de gînduri ciudoase care o fac atît de personală acum. Cealaltă bucurie are gust parizian, dijonesc mai bine zis, bucurie iscată de generoasa mea prietenă din Galia. E vorba de un nou cadou din partea Corinei: un album excepțional Marilyn Monroe și "La vie secrète de Salvador Dali" de Salvador Dali. Poate vrea și Luca (Pițu n. red.) să o citească pe aceasta din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
acordă Diploma de Onoare "pentru slujirea cu dăruire și profesionalism a învățământului sucevean, pentru o viață exemplară dedicată modelării și formării tinerelor generații". Ajunsă, cu demnitate, la "vârsta înțelepciunii" creatoare, Răduța Vasilovschi izbutește să ducă la bun sfârșit câteva proiecte generoase. Având convingerea că o carte "înseamnă lumină, / prieten, ființă vie, / un izvor cu apă lină", în anii din urmă tipărește câteva cărți. În colaborare cu Niculai Șorea, publică Trecute vremi... Istoria unei generații promoția 1952 a fostului Liceu de Fete
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prestigiu, susține consecvent credința autoarei în dăinuirea vetrei strămoșești și "spiritul rădăcinilor" de acasă, pe care nu trebuie să-l pierdem, mai cu seamă în vremuri de primejdie a rătăcirii noastre ca neam, ci să-l cultivăm cu pasiune și generoasă dăruire. Prof. Vasile I. Schipor CUVÂNT DE ÎNCEPUT "Pământul natal, cu tot ce e pe el, îl purtăm toată viața în noi și e prezent în cântec, în poemă, în piatra sculptată, în pânza pictată, ca și în faptă. Fără
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și frumusețea folclorului, hărnicia oamenilor mi-au creat încă de la o vârstă fragedă o permanentă încântare și bucurie, stimulându-mi cunoașterea și prețuirea valorilor neamului. Ajunsă, cu demnitate, la vârsta înțelepciunii creatoare am reușit să duc la îndeplinire câteva proiecte generoase. Convinsă fiind că o carte înseamnă lumină, prieten mut, dar sigur, am publicat în colaborare cu Niculai Șorea volumul "Trecute vremi... Istoria unei generații promoția 1952 a fostului Liceu de Fete "Elisabeta Doamna" din Rădăuți, Iași, Editura Pim, 214 pagini
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
viață trăite până acum, cu bucuriile și cu tristețile ei, cu oameni mult dragi mie. Pentru clipa prezentă, de o frumusețe copleșitoare, îi mulțumesc lui Dumnezeu că exist. Îi mulțumesc fiicei mele Cristina care, prin bagheta magică a sufletului ei generos, mi-a oferit momente din viață, unice și nevisate; îi mulțumesc lui Shinya, soțul ei, un om de o rară noblețe sufletească, pentru că, grație lui, sunt aici. În Japonia, m am redescoperit, m-am străluminat, mi-am aflat și o
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Shinya, chiar și lui Dimi, pentru efortul făcut de a ne asigure o vacanță de neuitat. Eram fericită la gândul că fiica mea și nepoțelul și-au găsit locul într-o țară civilizată, lângă un om de caracter și foarte generos. El apreciază faptul că am crescut șase copii și am menținut familia unită. Aceste vacanțe, pe care ni le pune la dispoziție, vin din respect pentru familia noastră și, în aceeași măsură ori mai mult, din dragoste pentru Cristina și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]