6,528 matches
-
școlii franceze, specializat în laboratorul de anatomie patologică a lui V. Babeș, demonstrează că un clinician trebuie să fie totodată un bun anatomopatolog, adevăr care se reflectă în activitatea de savant și dascăl care a imprimat această concepție școlii medicale ieșene. Polarizează clinicienii timpului în jurul Societății anatomo-clinice pe care o înființează în 1922, iar în 1929 publică tratatul de referință în domeniu Clinici medicale. În balneologia și fizioterapia românească se disting Tuduri Saabner autor al cărții Apele minerale și stațiunile climaterice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a aparatului respirator. Gh. Tudoranu (1892 - 1963), clinician strălucit, specializat în anatomie patologică și hematologie creează la Iași prima clinică de profil hematologic din țară. A efectuat cercetări privind imunitatea, coagularea, factorii anticoagulanți etc. I. Enescu (1884 - 1972), fondatorul clinicii ieșene de cardiologie, publică monografii valoroase și în alte domenii ca cele privitor la nefropatia hematologică bilaterală, precum și de terapeutica aparatului circulator și a bolilor interne. Ftiziologia a fost reprezentată de Marius Nasta (1890 - 1962), elev al lui I. Cantacuzino, care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
complet de medicină legală“ în două volume (1929 - 1930). Nicolae Minovici (1868 - 1941) cu studii la Berlin și Paris pune bazele medicinei legale la Cluj, iar George Bogdan (1859 - 1930), la Iași. Titular al catedrei de Medicină legală la Universitatea ieșeană, timp de 40 de ani, George Bogdan, a predat atât studenților mediciniști cât și celor de la Facultatea de drept. El a publicat un vast tratat de medicină legală, elogiat de Mina Minovici și de legiști din Franța și Belgia, considerat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al catedrei de chirurgie din Iași, este promotor al concepției fiziologice în chirurgie și se afirmă ca desăvârșit operator și creator de școală. Amza Jianu (1881 - 1962), elev a lui Toma Ionescu, introduce la Iași rahianestezia, contribuind la modernizarea chirurgiei ieșene. Iancu Jianu are contribuții în chirurgia experimentală, chirurgia plastică și esofago- plastie. Neculae Hortolomei (1885 - 1961), elev al lui Ernest Juvara, Amza Jianu și Ion Tănăsescu reprezintă strălucit chirurgia românească între cele două războaie mondiale. El introduce concepția modernă potrivit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de Dimitrie Manolescu și Dimitrie Michail. D. Manolescu a format generații de oftalmologi între care I. Păcuraru și P. Vancea. Preocupările acestora au fost orientate în special asupra trahomului și implicațiilor sociale și epidemiologice generate de această boală. în oftalmologia ieșeană se afirmă și prima femeie profesor universitar din țara noastră, Elena Pușcariu-Densușeanu (1875 - 1965). în ceea ce privește otorinolaringologia se afirmă Leopold Kigel care, în 1908, împreună cu Costiniu, Gheorghe Sănculeanu și Birman-Bera fondează Societatea română de otorinolaringologie. Între cele două războaie mondiale clinicile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
D. Gerotta care, în afară de activitatea practică din spital, a popularizat invenția lui Roentgen prin numeroase conferințe. La Spitalul Brâncovenesc, în 1901 se realizează o altă instalație de producere a razelor X. La Iași, profesorul Hurmuzescu, în calitate de director al Liceului Internat ieșean, reușește să-l doteze cu o instalație de raze X. În același timp, învățământul de radiologie s-a extins și s-a organizat tot mai puternic. La Facultatea de Medicină din Iași, este numit profesor de radiologie Emil Radu, iar
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
5; Mincu, Critice, I, 200-202; Liviu Leonte, „Iarba verde de acasă”, CRC, 1977, 17; Valentin F. Mihăescu, „Iarba verde de acasă”, LCF, 1977, 27; Dan Laurențiu, N. V. Turcu, CRC, 1987, 46;Virgil Cuțitaru, N.V. Turcu, CL, 1987, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 416. S. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
Comme des cafards sur un plafond laqué. Confectionner un demi-dieu), Paris, 1998; L’Homme à la balafre, Paris, 1999. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Filtru”, RL, 1968, 4; Al. Andriescu, Între livresc și sensibilitate, CRC, 1968, 20; Al. Piru, Din poezia ieșenilor, LCF, 1968, 23; Haralambie Țugui, „Filtru”, IL, 1968, 9; Nicolae Manolescu, „Dramele puterii”, CNT, 1969, 6; Al. Călinescu, „Dramele puterii”, RL, 1969, 12; Teodor Tihan, „Teatru”, ST, 1969, 4; Florin Faifer, „Teatru”, IL, 1969, 6; Liviu Leonte, „Hamlet sau Ispita
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
suplinise și pe care o va ocupa treizeci de ani. Atras de politică, devine unul din liderii organizației locale a Partidului Liberal, fiind deputat (1878), senator (prin 1885) și vicepreședinte al Senatului (după 1890). În 1891 era ales președintele secției ieșene a Societății pentru Învățătura Poporului Român. Din 1896 N. Gane, primarul orașului, îl numește președinte al Comitetului teatral. În această calitate V. comite grave nereguli administrative, iar ca urmare este obligat să demisioneze de la catedră (1898) și să emigreze în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
citit Logica lui John Stuart Mill și multe din cărțile lui Carlyle; dar, de fapt, orice carte îi cădea în mînă. Iorga a scris articole pentru "Lupta", "Convorbiri literare" (revista Societății Junimea), pentru periodicul socialist "Contemporanul" și pentru revista literară ieșeană "Arhiva". În anii studenției sale, Iorga a scris mai multe despre literatură decît despre istorie. Uneori, nu cursurile pe care le învățăm și nici măcar cărțile pe care le citim nu exercită cea mai mare influență asupra formării orizontului nostru intelectual
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe masa lui de lucru. Iorga locuia la unchiul lui, Iancu Iorga, care a văzut fotografia de pe masă. Recunoscînd-o pe fată, acesta a luat legătura cu judecătorul Vasile Tasu, pe care îl cunoștea bine (era un binecunoscut membru al Societății ieșene "Junimea"). Tinerei fete i s-a permis peste puțin timp să se întîlnească cu Iorga, iar în ianuarie 1890 schimbau inelele de logodnă. În cele din urmă, în aprilie 1890, s-a celebrat la Iași căsătoria dintre Nicolae Iorga și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pedeapsa subliniază dimensiunea reflexivă pe care o asumă seria de gânditori simboliști ieșiți de sub mantaua Gânditorului rodinian. Există în această galerie simbolistă mult mai puternic reprezentată decât ceea ce operele disipate ale sculptorilor pot invoca și apariții episodice precum cazul sculptorului ieșean George Swiacinsky. În articolul, "Opera senzațional de originală și frumoasă a unui sculptor român la Paris" din Adevărul literar și artistic, Doctorul Ygrec semnala opera unui sculptor de origine română, George Swiacinsky, fost doctor în chirurgie la Iași, refugiat la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
potrivit cărora populația evreiască ar reprezenta coloana a V-a sovietică. În ziua următoare, au apărut și primele semne prevestitoare ale furtunii ce avea să se abată asupra evreilor din Iași. Pentru a putea identifica casele locuite de evrei, polițiștii ieșeni au cutreierat străzile orașului invitând populația creștină să afișeze la ferestre și porți semnul crucii 20. În dimineața zilei de 26 iunie 1941 a urmat un al doilea raid aerian al aviației sovietice asupra orașului. De această dată efectele au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mult, într-un alt exemplu de "anacronism psihologic" sau de "naționalism retrospectiv", Albineț îi atribuie lui Ștefan cel Mare intenții unificatoare. Ideologia națională, pe care munteanul Bălcescu o va împinge în trecut până la Mircea cel Bătrân, este proiectată de către profesorul ieșean până la Ștefan ce Mare: "Planul său cel favorit de a uni sub domnia lui toată România, îl făcu de a căuta pretecsturi, sub care se poată începe resboiu cu Radul domnul Valahiei" (Albineț, 1845, pp. 92-93). Apoi, în finalul Precuvântării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pământene până în zilele lui Xenopol. În pofida însemnatelor progrese pe care le înregistrează istoriografia românească în faza ei critică, așa cum a practicat-o A.D. Xenopol, reminiscențe ale latinismului ficționalist continuă să poate fi ușor reperate în schema utilizată de marele istoric ieșean. Istoria poporului român este, în continuare, reflectată prin prisma paradigmei primordialiste. Chiar dacă fixează debutul istoriei poporului român cu două secole și jumătate mai recent decât o face Laurian (513 î.Hr. în loc de 753), pierderea în vechime este cu totul neglijabilă, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că suntem un popor de viță romană. Această idee, [...] este temelia întregeĭ noastre viețĭ, rațiunea pentru care nu primim contopirea cu neamurile care ne înconjură. [...] Am fost și am ramas Romani" (Xenopol, 1890, p. 5). Într-un alt manual, istoricul ieșean insista asupra apartenenței poporului român la "rasa latină" (Xenopol, 1897, p. 9). Prin Xenopol, memoria națională se angajează în procesul de tranziție de la paradigma puristă a luminismului Școlii Ardelene către paradigma sintetică a postpașoptismului romantic. În chestiunea cardinală a originii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cunoștința viețeĭ unuĭ popor, și orĭ cât ar fi de marĭ oare care individualitățĭ ce resar din sinul lui, ele nu pot rezuma în sine mersul întregului" (Xenopol, 1890, p. 6). Acest principiu al istoriei populare îl determină pe istoricul ieșean să afirme că Istoria Românilor nu cuprinde decĭ istoria uneĭ singure țărĭ, ci istoria unuĭ popor, unui ném care are aceiașĭ origină, aceiaș limbă și aceléșĭ obiceiurĭ. Dacă poporul român nu forméză un singur tot în privința teritoriului, el este unul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de dezvoltare a societății, de evoluția a personalității oamenilor ș.a.m.d. În ce vă privește, acest premiu este, în fapt, o reconfirmare a valorii muncii dumneavoastră, pentru că, între timp ați mai primit un premiu al Academiei, unul acordat de ieșeni... Este adevărat, au fost și aceste premii. Însă aș vrea să vă mai spun un lucru, care nu diminuează cu nimic și le mulțumesc din toată inima celor care s-au gândit să-mi acorde acest premiu, că premiile acestea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
concentrat de la început atenția asupra Ideii Eminescu? Am dorit dintotdeauna să aduc în atenție figurile reprezentative ale spiritului românesc. În timp, am ajuns, firește, la esențe, o primă tentativă datând de acum 15 ani, când, la Podul Înalt, actorii Naționalului ieșean au dat viața evocării mele dedicate lui Ștefan cel Mare. Figura ilustrului voievod m-a preocupat dintru început, simțind că îmi este foarte aproape, că nu ne poate desparte nimic. Alături de aceasta încercare au mai fost și altele, însă îmi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în momentul de față, uneori mă amuză și observ că unora nu prea le stă bine acest teribilism. Îi înțeleg pe unii tineri care vor să citească într-o altă grilă „Căsătoria” lui Cehov, dar salut faptul că la Naționalul ieșean a fost înregistrată prima reacție a unui consiliu artistic, care a respins o viziune regizorală, și mi se pare că această serie trebuie să se continue, pentru că și acest monopol al regizorului, această înrobire a actorului, considerat ca o marionetă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
realizat în ultimii ani și prin ce voi mai înfăptui să dovedesc că această recunoaștere științifică, acordarea premiului Academiei, nu a fost întâmplătoare. Ca unul din „cei mai autorizați specialiști ai evului mediu timpuriu”, cum vă consideră istoricul și universitarul ieșean Dan Gh. Teodor, v-ați lăsat amprenta nu doar pe șantierele arheologice amintite, ci și în organizarea a numeroase expoziții județene, interjudețene, naționale și internaționale, care au valorificat descoperirile făcute de-a lungul anilor. Corolarul acestora a fost, dacă nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Am făcut pianul până în clasa a IX-a, însă a trebuit să renunț la ideea de a da admitere la un liceu de muzică, deoarece cel de la Bacău s-a desființat. Cine ți-a remarcat întiia oară talentul? Un compozitor ieșean, însă îndrumătorul meu dintotdeauna a fost mama. La concursul de la Focșani, președintele juriului, compozitorul Horia Moculescu, mi-a spus că am talent nativ, dar că vocea mai trebuie lucrată și că trebuie să urmez neapărat muzica. Ești solistă de muzică
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
grea. Poate tocmai de aceea m-am decis să urmez cursurile Școlii Populare de Artă din Iași. Când ai avut cele mai mari satisfacții? Atunci când, odată cu înregistrările la Radio Iași, am putut să intru în rândul soliștilor consacrați, când compozitorii ieșeni Titel Popovici, Cornel Slătinaru, Virgil Popescu, Sabin Păutza mi-au dăruit primele compoziții să le interpretez, iar studioul a înregistrat în mai puțin de o lună șapte melodii. O 136 satisfacție foarte mare este și aceea că am reușit să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în special acelea de pe partea de nord a terasei, terasă care coincidea cu malul sudic al apei Bârladului în acest punct, respectiv malul drept. De asemenea, nu a rezultat nici un fel de inventar sepulcral în vreunul din mormintele răvășite. Cercetătorul ieșean Dan Gh.Teodor, căruia i-am expus mai târziu situația, considera că mormintele fără inventar și cu orientări diverse pot fi atribuite unor așezări din secolele V-VII, perioadei de început a creștinismului în zona noastră, respectiv sudul Moldovei, când
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
această perioadă, pot fi completate și suplinite prin informații din arhiva socială a timpului. Le întâlnim la cărturarii care au avut preocupări în studierea și cunoașterea originii și începutul așezărilor medievale românești. Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor Cercetătorul ieșean D. Ciurea a scris despre slaba locuire și populare a zonei în care se află și localitatea noastră, invocând noțiunea documentară „pustiul Oltenilor”, de pe cursul inferior al Bârladului, noțiune luată drept argument al afirmației sale. Se știe însă că au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]