8,741 matches
-
încet, dar e adevărat. Calculatorul, mi-am zis, e bun acolo unde creația lipsește. Și tot în clipa aceea, a lecuirii definitive de scrisul la computer, am avut revelația noii specii de scriitori care stă să se ivească în lume: inși strălucitori, cu virtuți de operator de calculator, un soi de grefieri cu instrumente în loc de degete, storși de orice urmă de inspirație, publicînd regulat și în condiții aseptice cîte două-trei cărți pe an și considerîndu-se, prin cuvenita morgă a breslei, egalii
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
abonat la trambulina de unde într-o zi, la ceas menit plonja-voi, fără păs, în veșnicie cu brațele deschise - un schior năprasnic, decolat spre firmament. Mă văd înscris în coada de pe urmă - lung șir al speciei, ascuns privirii unde tot insul are programare la moarte și nimeni nimănui nu ține rândul. Când, oare, fi-voi convocat și mi se va returna, cu vârf și îndesat gramajul rispit pe-al vieții taler? Când, oare, Marele Socotitor bifa-va, tacticos, denivelarea dintre destinul
Veaceslav SAMOȘKIN by Ion Covaci () [Corola-journal/Imaginative/8297_a_9622]
-
o cred pe cățelușa mea, Eromanga, minciuna este o emanație a fanteziei" (p. 68). Altă dată, același profesor Baroni spune despre Antipa: ,un mincinos, un potlogar, unul care dădea totul pe glumă" (p. 77). Întrebarea e dacă un astfel de ins poate fi profet. Cum se explică atunci faptul că previziunile lui în legătură cu moartea unor oameni se adeveresc? Profesorul Baroni rezolvă într-un fel enigma: , Totul este farsă", afirmă el categoric, adăugând: ,Dar eu cred că este o parodie" (p. 77
Premoniția între glumă și har by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10046_a_11371]
-
minciuna ta va da un sens adevărului și glumele tale sunt poruncile lui?" (p. 80). Speculații pot începe sau pot continua de aici. Domestica nu e oare o formă de camuflare a Infernaliei? Nu cumva diavolul se ascunde într-un ins banal, simpatic, glumeț, ca Antipa? Secretul lui Antipa (de care nici el nu e conștient) ar putea fi faptul că el ar avea din întâmplare (în glumă!), nu prin vocație sau inițiere, puterea de a anticipa, fără ca, în aparență, să
Premoniția între glumă și har by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10046_a_11371]
-
la Dealu-Ocna, un biet funcționar de primărie, un chefliu - cum să devină el profet? Cum să poată el ghici viitorul, adică moartea iminentă a altora? De unde știe? Ce îl îndreptățește? Nimic? Chiar nimic? E un impostor, un diavol ascuns, un ins banal care glumește? Cum e posibil să facă premoniții ca un inițiat? ,Funcționarul neantului", cum mai este numit Antipa, poate fi un biet navetist? Pe mâna cui (și cum?) au încăput secretele lumii și ale destinului? Toți (foști prieteni sau
Premoniția între glumă și har by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10046_a_11371]
-
compare situația diatei cu obscuritățile lui Kant, care e dificil din exces de preciziune. Tot el îi face nevestei un curs scurt de filosofie în patul conjugal, scenă rămasă de pomină. Apoi se miră că ea îl părăsește pentru un ins mai primitiv și mai monden. Vorba lui Pirgu: "cu astea (cu lecturile), te usuci". Că veni vorba de Craii de Curtea-veche, ei se refugiază în secolul al XVIII-lea ignorînd operele dintr-al XIX-lea. Odată cu Revoluția franceză, epoca la
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
poate exercita enciclopedismul, polivalența din timpul asociației ,Criterion". Teama de a i se refuza singurul mijloc de existență, scrisul, de a fi la cheremul unor neaveniți, este mereu prezentă. Sunt prețioase documente însemnările sale despre teroarea pe care o răspândeau inși ca Nicolae Moraru și Traian Șelmaru, despre examenul despre istoria P.M.R., susținut cu Constanța Crăciun. Este constrâns să-și ajusteze unele pagini ale publicisticii și studiilor la noile slogane: în 1948 scrie despre Ștefan Luchian ,într-o formă nouă, cu
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
și nedifuzată, la care a colaborat, va fi topită. îndreptarul artistic al monumentelor din nordul Moldovei apare după multe tergiversări unii referenți considerându-l pe autorul cărții publicist... amator. Cu adevărat dramatic a fost pentru el momentul din 1961, când inși ignari, primitivi voiau să nu-i acorde calitatea de membru definitiv al Uniunii Artiștilor Plastici. L-au susținut Al. Rosetti, Tudor Vianu, Ion Frunzetti și Vlaicu Bârna, astfel că mișelia n-a avut loc. între preocupările care i-au displăcut
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
culturi europene occidentale. Pe vremea cînd era și el scriitor român, tînărul Eugčne Ionesco declara în controversatul Nu (1934): "Mă jenez incomensurabil că sînt condamnat să rămîn o rudă săracă a intelectualității europene; faptul că nu sîntem decît trei sute de inși care ne batem capul cu ideile, cerneala și hîrtia, și încă prost, și că, neavînd cititori, ne citim între noi înșine constituie una din tristețile, din malaises-urile mele permanente". Dar nu-i situația culturală a României de azi, de după o
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
aicea acol-ai și grăbit". Fragmentul selectat conține două motive cu o frecvență semnificativă în lirica romantică: 1. motivul neînțelegerii și/ sau ingratitudinii contemporanilor/filistinilor față de poet; 2. motivul apartenenței poetului la patria celestă. Primul motiv confirmă structura dualistă, contradictorie a insului romantic, oscilînd perpetuu între a fi solitar și a fi solidar. Evocîndu-l pe Cîrlova, Heliade scrie, de fapt, despre sine, anticipînd profetic, în 1831, și propriul destin, de ființă condamnată la exil, în circumstanțele unei lumi ieșite din țîțîni, a
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
cunoașterii mistice, oculte, suprafirești, fragilitatea pioasă a ființei poetului - datorată, paradoxal, exercitării obiective a discernămîntului -, precum și omniprezența acuzatoare a instanței cerești conturează un tablou memorabil. De altfel, nemaiavînd un acces direct, viu la formele complementare cunoașterii științifice - magică, mito-simbolică, mistică -, insul trăitor în al treilea mileniu ratează constant o lectură adecvată a Poeziei în genere. Ortografierea cu majusculă a unor substantive încărcate de seva memoriei istorice și culturale pare, în cel mai bun caz, o extravaganță, atunci cînd nu este taxată
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
cândva a fost o ușă, odihnește de-a pururi porcarul și porcii lui; cu toții sublimii, s-au prefăcut hăt de mult în cenușă dar umbrele lor sunt în ceruri și împreună cu serafimii hălăduiesc prin toloacele veșnice. În poemul-capodoperă „Flanela”, un ins vorbăreț (INS vine de la latinul ens-entis, desemnând însuși Eu-l filosofic!) ține să-i aducă aminte iubitei de un pulover: „spuneai că-mi șade/ ca o armură de smalț”. Personajul se dovedește a fi cineva cu mult deasupra a ceea ce
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
fost o ușă, odihnește de-a pururi porcarul și porcii lui; cu toții sublimii, s-au prefăcut hăt de mult în cenușă dar umbrele lor sunt în ceruri și împreună cu serafimii hălăduiesc prin toloacele veșnice. În poemul-capodoperă „Flanela”, un ins vorbăreț (INS vine de la latinul ens-entis, desemnând însuși Eu-l filosofic!) ține să-i aducă aminte iubitei de un pulover: „spuneai că-mi șade/ ca o armură de smalț”. Personajul se dovedește a fi cineva cu mult deasupra a ceea ce putea părea
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
cerceta, de a comunica rodul explorărilor, de a răspunde la campaniile de defăimare dirijate tot de autorități nu mai era decât un pas până la ostracizare, și azvârlirea în pușcărie, (ceea ce pățiseră alți oameni de carte, și din cercul amicilor apropiați, inși onești și foarte onorabili). Încăodată, cine se grăbește să arunce anatema e obligat să reconstituie climatul epocii de teroare și de neînduplecare. Trăsătura inedită a perioadei era acapararea totală a esteticului de către ideologie. Amenințările vizau direct miezul creației, se răsfrângeau
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
spunea redactorul nostru șef), Dudu Baciu nu a părăsit redacția decât foarte târziu, la sfârșitul anilor �80, când sănătatea chiar nu i-a mai îngăduit să rămână. Părea naiv, defazat. Era, în fapt, un amestec de perspicacitate și candoare, un ins de mare puritate sufletească. Excesiv de modest și discret până la umilitate, gesturile lui nu erau spectaculoase și nu era croit din stofa erorilor. Dar omul acesta, pe care unii îl credeau fricos ori laș, nu a abdicat niciodată de la principiile sale
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
cred că doar o jumătate de oră avea vreo legătură cu literatura. "Nu aș vrea să rămîneți cu impresia că nu ar mai fi loc de mai bine în domeniul scrisului [...]Este firesc ca atunci cînd scriu aproape 1000 de inși, să se realizeze și opere geniale, dar și lucrări ce pot să placă pentru moment, dar care să nu dăinuie în viitor ș...ț, așa va fi și în societatea socialistă multilateral dezvoltată, așa va fi și în comunism..." A
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
Judecătorii Curții Constituționale au decis să amâne luarea unei decizii privind referendumul. Din sursele Antena 3 se pare că judecătorii au cerut date de la Institutul Național de Statistică, pentru a consulta toate datele. Conform datelor oferite de INS în România sunt mai puțini alegători decât pe listele oferite de MAI. Curtea Constituțională s-a întrunit încă de la ora 14.00, în ședință pentru a lua în discuție validarea sau invalidarea referendumului de demitere a lui Traian Băsescu, desfășurat
CCR amână decizia privind referendumul. Au cerut date de la INS () [Corola-journal/Journalistic/43207_a_44532]
-
învățăturii metafizice. Fiindcă, în spațiul această prin care murirea devine nemurire, apare întotdeauna un personaj care are menirea de a face din absolut (relativ, în viziunea dumnezeiasca) un reper existențial fundamental (geniul, în viziunea telurica). „Da, pe pamant apare-un ins, O altă lume-n lume, Cât vecii gândul lui e’ntins Și geniu-i al său nume”. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvolta o sinteză de spații 6 care facilitează declanșarea stărilor tensionale (sau chiar conflictuale) între cele două
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
într-un basm foarte vechi, de prin secolele 27-29, poate, când, cică, mai citeau încă până și fata babei și fata moșneagului, și Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana, Meșterul Manole și Ana, președintele țării și unii politicieni etcetera. Așadar, era un ins de modă veche, antică, s-ar putea spune, homeriană, chiar dacă, din cauza orbirii, Homer nu putea nici să scrie, nici să citească. Însă românașul nostru citea! Se încăpățâna să citească. Acolo, în peste 12 secole de aici înainte! Nu, nu s-
Ultimul cititor în limba română... Lui Gheorghe Grigurcu by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8532_a_9857]
-
adevărat, cotizez săptămînal un articol în Gazeta Sporturilor și nu încetez să mă bucur. Poate că lumea se va dumiri că, în fond, gazetăria sportivă nu e nici sora handicapată a Jurnalismului cu majusculă, nici un produs de subcultură adresat unor inși mărginiți, certați cu gramatica și cu mintea muiată în trascău. Ovidiu Ioanițoaia a reușit să crească la Gazetă un snop de ziariști iuți la minte și condei, verticali, informați și curioși să afle și ce se întîmplă, de pildă, în
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
fie în față. E mai înalt...” Drumul e în pantă, alunecos și istovitor. Cine ești, omule...?” ar vrea să știe naratorul liric, mai ales când îl aude râzând ,,cu gura lui de roată dărâmată”... Curioasa comparație spune și ea ceva: insul din spate nu-și urmează, nici el, calea naturală - roata lui e ,,dărâmată”, indiferent dacă versul dă de înțeles și că râsul cu pricina scârțâie ca o roată de car în foarte rea stare. Tentația e mare de a vedea
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
Dorian După un timp zidit ca lutul în luștri, doar cuta din cearșaf mai amintește foșnetul trupului cînd se ridica dimineața din somn ca dintr-un cavou în care înflorise și se veștejise atît de frumos - nu sunt eu acest ins trist, altcineva se așază ca mîlul peste un cîmp inundat, îmi vorbește ca un dicționar nedeschis vreodată, nici celălalt nu sunt eu, chiar dacă arată ca un crin într-o vază în care stă ascunsă inima Mariei Magdalena ca într-un
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
agent dublu (Dan Deșliu, Mircea Dinescu) și dacă nu m-am dezonorat sub regimul comunist, atacat uneori și de „Scânteia” și de „Europa Liberă” simultan, nu am acceptat, normal, să mă dezonorez sub un regim provizoriu democratic alăturându-mă unor inși care nu au decât interese și cărora nu le pasă de cauza poporului român. Unul dintre acești inși, Mircea Dinescu, posedând o mamă-soacră cetățeancă sovietică și un tată-socru maghiar, a ajuns (noi știm cum!) În fruntea stalinistei instituții care este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
de „Scânteia” și de „Europa Liberă” simultan, nu am acceptat, normal, să mă dezonorez sub un regim provizoriu democratic alăturându-mă unor inși care nu au decât interese și cărora nu le pasă de cauza poporului român. Unul dintre acești inși, Mircea Dinescu, posedând o mamă-soacră cetățeancă sovietică și un tată-socru maghiar, a ajuns (noi știm cum!) În fruntea stalinistei instituții care este Uniunea Scriitorilor din România, burdușită de securiști și de textieri de muzică ușoară... Imunda lui prezență În Parlament
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
textieri de muzică ușoară... Imunda lui prezență În Parlament a determinat recent ca decretul-lege privind timbrul literar să se formuleze Împotriva dispozițiilor legale (vedeți, vă rog, Domnule Președinte, explicațiile juridice alăturate)... și aceasta e doar ultima ilegalitate mijlocită da acest ins... De la Înscăunarea sa ca Președinte provizoriu al Uniunii Scriitorilor din România și până acum s-au comis atâtea ilegalități (dacă ar fi numai: 1. desfacerea ilegală a contractului nostru de muncă de la revista „Luceafărul” și 2. evacuarea abuzivă și ocuparea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]