KorAP: Find »[drukola/base=interbelic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...260 261 262 ...382 >

9,535 matches

Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406

divină. Sinteza dintre națiune și creștinism, în vederea atât a păstrării specificului națiunii, cât și a salvării unității creștinismului, a ecumenicității sale se poate realiza prin armonizarea idealului națiunii cu cel creștin. Această problematică a fost amplu dezbătută în catolicismul occidental interbelic (Maritain, Blondel, Maurras), din perspectiva dualității metafizice dintre natura și supranatura, dualitate care împiedică armonizarea idealului națiunii cu cel creștin, națiunea fiind exclusă din această ecuație. Fundamentul teologic al naționalului se sprijină pe faptul că dezvoltarea lumii este o revelare

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
demers hermeneutic. Pornind de la o posibilă discuție asupra naționalității și a Bisericii, este de-a dreptul ciudat de a constata cum o anumită formă culturală, prost învestită, poate falsifica spiritul, alterând posibilitatea de a lua contact cu realitatea. În perioada interbelică circulau o serie de asemenea topoi: "Biserica ne-a salvat naționalitatea"; "Statul uită că este un stat național și, ca atare, trebuie să proteguiască Biserica" etc. Konstantin Leontiev, gânditor rus, apropiat lui Dostoievski, retras definitiv la Mânăstirea Optina, remarca faptul

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
de un fond resentimentar contraproductiv nu va putea ocoli un asemenea subiect major al spațiului cultural românesc. Abordarea interconfesională Problema interconfesională, mai ales cea a relației dintre Ortodoxie și Romano-Catolicism, Greco-Catolicism și Protestantism, constituie o temă predilectă a dezbaterii intelectuale interbelice, cu atât mai mult cu cât o parte semnificativă a elitei era efectiv interesată de valorizarea tradiției religioase răsăritene, ca parte esențială a tradiției religioase europene. Simion Mehedinți, reputatul profesor și membru al Academiei Române, creatorul învățământului geografic modern din România

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
geografiei, la determinarea legilor, a categoriilor geografice și a metodelor specifice de cercetare, promotorul unei pedagogii tradiționale, în spiritul unei discipline scolastice riguroase, dominată de profunde convingeri religioase, director al revistei Convorbiri Literare (1907-1923), este una dintre figurile elitei intelectuale interbelice preocupate de problematica interconfesională, îndeosebi de raporturile Ortodoxiei cu celelalte culte. Demersul de decelare a trăsăturilor esențiale ale "creștinismului românesc" se poate realiza, în concepția lui Simion Mehedinți, fie printr-un recurs analitic la matricea identitară, folclorul național, fie prin

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
are o dublă valență: una istorică și o alta ca "formulă și datină morală ca să ne izbăvească de ciocoism". Exemplul Ortodoxiei "Gândirii" concepută plenar ca religie și istorie, dar și ca filosofie morală, era adânc întemeiată și necesară în contextul interbelic; probabil că ideea fertilă a Ortodoxiei ca "organizatoare și îzbăvitoare a culturii și societății românești va fi reluată" într-un anumit moment prielnic al istoriei. Teza lui Văsile Băncilă referitoare la nevoia unei Ortodoxii care să decurgă dintr-o logică

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Prin recursul analitic interconfesional, Simion Mehedinți conturează profilul singular al creștinismului românesc care nu se subordonează altor variante ale creștinismului, păstrându-și propria identitate religioasă, și prin aceasta, culturală și națională. Ce-i drept, situația este valabilă până la sfârșitul perioadei interbelice, perioada comunistă și cea neocomunistă, provocând mutații serioase la nivelul profilului creștinismului românesc. Arheologia confesională Elita intelectuală interbelică, preocupată, printre multe alte teme, și de problematica interconfesională, de raporturile dintre Răsăritul ortodox și Occidentul, preponderent, catolic, dar și cu puternice

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
ale creștinismului, păstrându-și propria identitate religioasă, și prin aceasta, culturală și națională. Ce-i drept, situația este valabilă până la sfârșitul perioadei interbelice, perioada comunistă și cea neocomunistă, provocând mutații serioase la nivelul profilului creștinismului românesc. Arheologia confesională Elita intelectuală interbelică, preocupată, printre multe alte teme, și de problematica interconfesională, de raporturile dintre Răsăritul ortodox și Occidentul, preponderent, catolic, dar și cu puternice influențe protestante, gravita în jurul a două direcții esențiale: cea din jurul lui Nichifor Crainic și a "Gândirii" și cea

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
la care privim cu tristețea cu care se privesc toate rupturile, mai ales când îi suportăm prețul petecelor". Analiza lucidă și profundă a lui Mircea Vulcănescu cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă o secvență importantă a demersului elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc și fecund. Partea a III-a Intelectualitatea și Tradiția Actualitatea Predaniei Implicarea profundă a intelectualității criterioniste în problemele ecleziologice ține de

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Ecclesia constituie o eroare primejdioasă; că, cel puțin, pe temeiul deciziilor Bisericii din timpul celor șapte Sinoade Ecumenice se poate dialoga cu oamenii de bună credință și cu pregătire teologică. Prezența teologului George Racoveanu și a revistei sale în peisajul interbelic erau salutare în măsura în care Biserica Ortodoxă era supusă unor provocări dintre cele mai diverse: de la duhul modernității care încerca să se infiltreze, prin vocea unor chiriarhi, în structura eclezială, până la dialogul ecleziologic care căpăta un contur din ce în ce mai pregnant, Ortodoxia fiind chemată

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
a validării unui Sinod Ecumenic implică calitatea de mărturisire totală a Adevărului Bisericii. Participarea tuturor episcopilor Ecclesiei la un sinod nu conferă automat acestuia atributul ecumenicității. Ecumenicitatea presupune invariabilitatea învățăturii Bisericii, măsura creșterii firești și organice a Evangheliei. Dialogul ecleziologic interbelic nu pornea de multe ori de la o bază comună: Predania ca singura unitate de măsură. Se ridicau și atunci voci care cereau o obnubilare a pozițiilor și atitudinilor principiale, o stingere a oricăror opoziții neconstructive în favoarea unei concordii, a unei

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
firesc al lucrurilor ținea de o bună rânduială care nu se putea regăsi decât în Biserică, acolo unde comunitatea creștină mărturisește adevărul de credință și de unde se așteaptă mântuirea. Această idee fundamentală pe care se instituia practica generației intelectuale creștine interbelice venea în prelungirea tradiției patristice. Mărturiile Părinților Bisericii în acest sens sunt elocvente. De pildă, Sfântul Ciprian afirmă că nu există mântuire în afara Bisericii 3; că cel care nu are Ecclesia mamă, nu poate avea tată pe Dumnezeu 4. Dacă

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
9. Prin urmare, se poate accede la cunoașterea adevărului numai datorită Bisericii 10. Acestea nu sunt decât o mică parte a mărturiilor patristice referitoare la rolul Ecclesiei în iconomia divină. Tocmai prin părăsirea pozițiilor și prin încetarea opozițiilor, elita intelectuală interbelică considera pe bună dreptate că se depunea mărturie despre nedreptatea pe care Biserica o făcea fraților de alte confesiuni. De aceea, frățietatea cu cei care credeau și mărturiseau că Sfântul Duh n-a lucrat în Biserica lui Hristos, adormind undeva

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Prin vocea Ecclesiei, Dumnezeu Sfântul Duh ne spune că Iuda este diavol și că acesta și toți îngerii lui sunt pierduți. Dacă aceasta este învățătura Bisericii, atunci aceasta trebuie să fie și mărturisirea și lucrarea creștinilor. Prin urmare, racordarea elitei interbelice creștine la Predanie este mai mult decât justificată, fiind singura posibilitate prin care se evita riscul oricărei rătăciri. Toată această analiză asupra păcatului lui Iuda a mobilizat o parte a elitei intelectuale interbelice. În 1936, cu un an înaintea textului

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
și lucrarea creștinilor. Prin urmare, racordarea elitei interbelice creștine la Predanie este mai mult decât justificată, fiind singura posibilitate prin care se evita riscul oricărei rătăciri. Toată această analiză asupra păcatului lui Iuda a mobilizat o parte a elitei intelectuale interbelice. În 1936, cu un an înaintea textului lui George Racoveanu, Nae Ionescu încearcă să clarifice toată această chestiune teologică extrem de sensibilă. Filosoful stabilește, de principiu, eroarea problemei de fond potrivit căreia fără păcatul lui Iuda, omenirea nu ar fi obținut

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
hotărâri, orice exercițiu de gândire nu mai reprezintă un simplu joc, ci un păcat. Ceea ce se poate adăuga este numai un smerit amin, adică așa să fie. De fapt, aceasta este singura posibilitate de depășire a sofismei cărturărești. Dezbaterea teologică interbelică s-a axat, la un moment dat, asupra rolului și rostului Mărturisirii lui Petru Movilă în Ortodoxie, dezbatere stârnită de Radu Dragnea 13 care considera documentul lui Petru Movilă un moment fundamental de la care trebuie plecat în conceperea credinței pentru

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
ieftine" sau a "neoromantismului". În plus, pentru Radu Dragnea, Petru Movilă "a codificat dreapta credință amenințată și din partea confesiunilor apusene și de ignoranța rusească din vremea lui de bâjbâială pe întuneric". Replica la această poziție nu a întârziat, elita intelectuală interbelică intervenind pentru a clarifica această chestiune, aparent esențială, pentru dezbaterea publică. Pentru George Racoveanu, a porni de la Mărturisirea lui Petru Movilă e mult prea puțin și cam nefiresc pentru o discuție care se dorea elocventă pentru peisajul teologic interbelic. Istoric

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
intelectuală interbelică intervenind pentru a clarifica această chestiune, aparent esențială, pentru dezbaterea publică. Pentru George Racoveanu, a porni de la Mărturisirea lui Petru Movilă e mult prea puțin și cam nefiresc pentru o discuție care se dorea elocventă pentru peisajul teologic interbelic. Istoric vorbind, această Mărturisire apăruse la jumătatea secolului al XVII-lea, ceea ce însemna că se eluda o întreagă Tradiție: Sinoadele Ecumenice, teologia patristică, imnografia ecleziastică, dimensiunea monahală etc. Dar înainte de codificarea realizată de Petru Movilă, Biserica din Răsărit se sprijinea

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
simpla Mărturisire a lui Petru Movilă; ea este mai mult decât atât, ea semnifică învățătura lui Hristos rodită în noi, Evanghelia trăită și crescută normal în comunitatea de iubire a Bisericii, în formularea exemplară a lui Nae Ionescu. Activitatea teologică interbelică a lui George Racoveanu constituie o secvență importantă a elitei intelectuale creștine a cărei practică mărturisitoare pentru Tradiția Bisericii este esențială în procesul de revigorare al spațiului românesc, redevabil fie unui tradiționalism gregar, sămănătorist, fie unui modernism facil. Recursul critic

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
fie unui modernism facil. Recursul critic, lucid, dar perfect dogmatic și canonic la îndreptarul Ecclesiei asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină interbelică o oferea mediului românesc. Cunoașterea religioasă Există sisteme de gândire care gravitează în jurul apodicticului, problematicului, sisteme materiale cu un caracter reflectoriu, adică punctate de o conștiință teoretică. Rațiunea umană pendulează între o gândire sistemică și un aspect pasiv al sistemului

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
autonom, supus controlului logic al conceptelor, raționamentelor și tipul antropologic religios, dominat de logica Adevărului Revelat, Unic, vehiculat de dogma creștină. În cadrul acestei dezbateri privind valoarea cunoașterii în plan religios se remarcă și Petre Țuțea, un alt reprezentant al elitei interbelice, preocupat de problematica ecleziologiei creștine. Potrivit gânditorului român, Biserica reprezintă spațiul sacru care definește profilul uman, practica liturgică fiind singura "scară către cer"1. Cu alte cuvinte, Ecclesia oferă identitate ontologică, substanță și devenire. Pendulând între calea Domnului (Bossuet) și

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
fundamentală care a frământat Evul Mediu, Renașterea și a cărei miză s-a pierdut, fiind eliminată din proiectul modernității. Această chestiune abordată în cazul lui George Manu1 ilustrează un moment exemplar din existența savantului, înscriindu-l în tradiția elitei intelectuale interbelice. Modernitatea a obnubilat experiența religioasă, specifică personalității umane, punând în locul său, ceea ce Pascal ar numi divertismentul, o agendă lipsită eminamente de funcția esențială a lui homo religiosus. Preocuparea științifică a lui George Manu pentru Cercetarea asupra absorbției razelor alfa titlul

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
absorbției razelor alfa titlul unei strălucite teze de doctorat realizată la Paris, în cadrul Institutului coordonat de Marie Curie, și susținută la Facultatea de Științe de la Sorbona reprezintă o prelungire firească a unui traseu antropologic complex. Această lucrare, revoluționară în contextul interbelic, se structurează pe șapte capitole: noțiuni generale asupra absorbției razelor; studiul teoretic al absorbției razelor alfa; Dispozitivul experimental pentru încetinirea razelor alfa în gaze; discutarea metodei și precizarea rezultatelor; rezultate numerice și curbe de încetinire; comparație între calculele teoretice și

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Manu rămâne savantul par excellence care nu și-a atrofiat ochiul teologic în planul rigorii științifice, reușind să acomodeze datele științifice cu datele a priori de ordin divin. El nu este decât expresia elocventă a unei practici a elitei creștine interbelice a se vedea un alt caz exemplar: doctorul Nicolae Paulescu, teoreticianul fiziologiei creștine și descoperitorul de jure al insulinei care a restaurat unul dintre principiile majore ale existenței: nihil sine Deo. Partea a IV-a Breviar teologic Libertatea ca posibilitate

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
unui vid spiritual și cultural instituit de puterea politică, filosoful român continua să gândească și să producă autentic, sustrăgându-se, pe cât posibil, contextului istoricizant, prin asceza sa întru spirit. Desigur, se pot adăuga și alte nume importante ale elitei intelectuale interbelice care au oferit o alternativă discursului ideologizant: Petre Țuțea, Ernest Bernea, Vasile Băncilă ș.a. Putem astfel vorbi de o cultură subversivă, adică de o continuare, în subsidiar, a tradiției intelectuale interbelice. Exisența unui regim totalitar a determinat o reacție firească

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
pot adăuga și alte nume importante ale elitei intelectuale interbelice care au oferit o alternativă discursului ideologizant: Petre Țuțea, Ernest Bernea, Vasile Băncilă ș.a. Putem astfel vorbi de o cultură subversivă, adică de o continuare, în subsidiar, a tradiției intelectuale interbelice. Exisența unui regim totalitar a determinat o reacție firească de supraviețuire pe diverse planuri, prin emergența unor forme specifice de discurs care să asigure permanența culturală și spirituală a spaiului românesc, expresia manifestării plenare a ființei umane, pe dimensiunea sa

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]