6,815 matches
-
trebuie să fie universal, în sensul imperial al catolicismului, ci intemporal și ceresc [s.n.] că Ierusalimul ortodoxiei"115. Glosa barbiana pare să sugereze că "universalul" avut în vedere, nu se obține prin cristalizări analitice succesive, ci, direct, din experiența, prin intuiție (i.e., religioasă, în contextul dat), în felul în care Henri Bergson discuta natură genezei ideilor generale (idées générales) în "L'évolution créatrice", i.e., ca având, deci, un substrat ontologic, dar și unul material. "Potirul" nu apare, totuși, în "Prăbușirea Casei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
într-adevăr, creatoare, opinează el în "Filozofia compoziției" (1846), dar ea are nevoie de sprijinul reflecției asupra propriului proces creator: Majoritatea scriitorilor, poeți, mai ales, lasă să se înțeleagă că ei compun dintr-o stare de frenezie, un fel de intuiție extatica, si nu ar lăsa publicul să arunce o privire în spatele scenei, la complicatele și ezitantele crudități ale gândirii, la scopurile adevărate captate în ultimul moment, la nenumăratele licăriri ale ideii care nu ajung la viziune deplină, la fanteziile mature
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și pinioanele necesare pentru schimbarea decorului, scările și capcanele pentru demoni, penele de cucoș, vopseaua roșie și petele negre, care, în nouăzeci și nouă, din o sută de cazuri, sunt instrumentele histrio-lui literar 14. Susține, cu tărie, ca "accidentul, ori intuiția, nu justifică nici un moment din compoziția lui [a poemului "Corbul"]"15, ceea ce este, desigur, o exagerare deliberată, menit să corecteze antiraționalismul caracteristic doctrinei romantice. Aflăm unele precizări suplimentare, într-o recenzie mai veche, "Drake și Halleck", pe care Edgar Poe
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
i.e., poetica, cea în care omul, trecut prin metamorfoza morții și bucurându-se de viață eternă, devine autocunoscător, nu este revelație instantanee - "[n]ot even here [Aidenn] is knowledge thing of intuition" [nici chiar aici [în Aidenn] cunoașterea nu este intuiție]2 -, ci acumulare progresivă, cu alte cuvinte, înscriere a acestei experiențe în tipare cognitive precise, pentru ca, așa cum dezvăluie Agathos lui Oinos, "not în knowledge is happiness, but în the acquisition of knowledge" [nu în cunoaștere se află fericirea, ci în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
5, caracteristică artistului adevărat, mecanismele inițiatice ("închise) și directe ("simple") ale gândirii poetice definesc o nouă cale, o sinteză dialectica între reflecție ("verificare") asupra datelor memoriei ("a gândurilor iubite"), și percepția pură, dezinteresata ("canonica deplasare în spirit") și directă, i.e., intuiția ("locuire", engl. "indwelling" )6, descrisă de poetul american, de la care autorul "Jocului secund" pare să fi preluat termenul, astfel: La moartea, sau metamorfoza lor, când aceste creaturi, bucurându-se de viață ultima - imortalitate - si cunoscând toate secretele, cu excepția unuia singur
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
facultăți ce recunoaște frumosul, i.e., ordinea și armonia cerească, în opoziție cu rațiunea, care se ocupă doar de adevăr"46. Astfel "mântuiți, regenerați"47, oamenii își redobândeau condiția divină. Semnul iluminării, sugerează în continuare, poetul "Corbului", este o amplificare a intuiției, prin care poetul primește atingerea "conștiinței cosmice", fără a-și pierde, totuși, memoria fizică. La rândul lui, bergsonismul pornește și el de la ideea muzicii că esența a lucrurilor: durată, i.e., creația continuă și indivizibila de nou, așa cum o trăim în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
însă cum. Ion Barbu pare să identifice aici jocul unei proceduri, care îi este familiară, cea a poeziei pure, dar nu poate fi, cu toate acestea, sigur: "Ești majorarea până la gând, a dulcilor esențe familiare?" Procesul de actualizare ("majorarea") a intuiției estetice în opera finita trece prin diferite etape - de la amintirile inerte ("dulcile esențe familiare"), prin intermediul schemelor dinamice / reprezentările indivizate, la reprezentările propriu-zise, exprimate prin cuvinte ("până la gând"). "Valea irizata" indică spațiul memoriei creatoare, realitatea eterogena de fuziune, virtuală ("hore fericite
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Barbu este Poe, dar legitimarea ideii o aflăm în gândirea bergsoniana. Contemplarea muta, nu produce nimic. La limită, poetul se poate pierde în pură reverie; pe de altă parte, viziunea lui s-ar disipa în neant, daca aceeași "simpatie intelectuală" (=intuiția) nu ar genera, totodată, si un impuls, un sentiment ("Introduction à la métaphisique", 1903), ori o emoție creatoare 68, cum este denumit de Bergson acest aspect, în ultima sa lucrare importantă, "Leș deux sources de la morale et de la religion" (1932
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
membru al unei societăți închise, comunica un fel de reminiscența, o emoție care îi permite să supraviețuiască. Și, din suflet în suflet, ea trasează linia ce leagă un geniu de altul, prin intermediu discipolilor, spectatorilor or auditorilor.Ea prezintă geneză intuiției în inteligența. Dacă omul accede la o totalitate creatoare deschisă, el realizează acest lucru mai degrabă acționând, creând, decat contemplând 76. Nu altă pare să fie intenția poetului român, atunci când declară, într-un articol, "Cuvânt către poeți", în Pan, din
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
primare, constiinta analitică a artistului se vede nevoită, din rațiuni practice, să multiplice perspectivele din care este văzut orice obiect, din care alege doar câteva. În felul acesta, ceea ce este perceput, inițial, ca o perpetua schimbare de forme 24 în intuiția simplă, printr-un intens efort de intelecție (cf. "faptul taumaturgic al Analysei", în parafrază barbiana)25, este substituit ("exauția"), în opera, printr-un număr, practic, oarecare de reprezentări, concrete juxtapuse 26 posibile (cărora le corespund "extremele pulverizări" din "Veghea lui
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Barbu o face poeziei autorului francez. El observa "frumusețea canonica" (controlată de reguli stricte) a versului moréasean, "arhitectură sonoră" - o rezonanță motivată profund, nu simplă muzicalitate simbolista a urechii, forma nepretențioasa ("avara") în care învesmântează emoția (ce trebuie înțeleasă drept intuiție a experienței trăite și nu ca efuziune sentimentală), jocul superior al configurării. Strofele - că aspecte "materiale" ale schemei dinamice în care poetul transpune propria intuiție - au o autonomie, dar, în același timp, se supun unui "efect" unitar, întregului, prin relații
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
muzicalitate simbolista a urechii, forma nepretențioasa ("avara") în care învesmântează emoția (ce trebuie înțeleasă drept intuiție a experienței trăite și nu ca efuziune sentimentală), jocul superior al configurării. Strofele - că aspecte "materiale" ale schemei dinamice în care poetul transpune propria intuiție - au o autonomie, dar, în același timp, se supun unui "efect" unitar, întregului, prin relații firești - o orchestrație extrem de atentă în care fiecare element, detaliu contează, în care totul se leaga: Stanțele devin o succesiune de intervale inteligibile, comensurabile: pure
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
viață atât de neobișnuită posedă totuși, ascunsă sub o comoară, permanentă fundamentală a unei conștiințe care nu se sprijină pe nimic [...] eul pur, element unic și monoton al ființei înseși, regăsit, pierdut datorită lui însuși, ce locuiește, în eternitate, în intuiția noastră [s.n.]; această notă profundă a existenței controlează, când o ascultăm, complexitatea condițiilor și formelor de existență [...] Nu propria persoană ridică geniul la un înalt grad, pentru că a renunțat să se mai gândească la ea și pentru că pus, în locul subiectului
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Euclid, tot așa de puțin că legile atracției, de pildă, din turburea conștiința a lui Newton, comentatorul cornului lui David ; la fel poezia engleză răsfrânge din variația timpului uman doar acea limfatica permanentă, botezata pe nedrept "spiritualitate"82. Gândirea reflexiva (intuiția bergsoniana are această calitate 83), atentă la ea însăși, si epifania, care iluminează un moment de viață - "gândul cufundat și geometric", caracterizat, adică, prin profunzimea și percepția unei anumite ordini cosmice 84, sunt condițiile necesare și suficiente, pentru a genera
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
iluminează un moment de viață - "gândul cufundat și geometric", caracterizat, adică, prin profunzimea și percepția unei anumite ordini cosmice 84, sunt condițiile necesare și suficiente, pentru a genera poemul "perfect". Poezia "pură" oferă o viziune mai directă a realității, pentru că intuiția transcende cadrele închise, pe care inteligență le confecționează pentru a-și apropria lumea, dar acest lucru este posibil numai în urma unui efort intelectual intens. Asemenea enigmaticului, solitarului cavaler rătăcitor din "Eldorado" (1849), urmărind năluca nepieritoarei Frumuseți, pentru care sacrifică tinerețea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
reduce la efortul eroic și nu neapărat la atingerea scopului propus, Edgar Poe, care, în "Filozofia compoziției", făcuse din Frumusețe, domeniul poemului 85 - este, în perspectiva barbiana, un mare poet vizionar, un deschizător de drumuri 86, ale cărui idei seminale ("intuiții") au influențat decisiv evoluția literaturii care i-a urmat: Mersul tău până sub corturile atâtea supunătoare frumuseți 87 se măsoară cu amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei poetice rase"88. (italice în original) În Eureka (1848), Poe
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
perspectiva barbiana, un mare poet vizionar, un deschizător de drumuri 86, ale cărui idei seminale ("intuiții") au influențat decisiv evoluția literaturii care i-a urmat: Mersul tău până sub corturile atâtea supunătoare frumuseți 87 se măsoară cu amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei poetice rase"88. (italice în original) În Eureka (1848), Poe identifica o singură cale autentică a "Consistentei", i.e., Adevărului - da "cheia secretului pe care il căutăm [...] secretul naturii"89, cea a intuiției estetice. Recunoaște, astfel
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei poetice rase"88. (italice în original) În Eureka (1848), Poe identifica o singură cale autentică a "Consistentei", i.e., Adevărului - da "cheia secretului pe care il căutăm [...] secretul naturii"89, cea a intuiției estetice. Recunoaște, astfel, artei capacitatea de reconcilia, de o manieră originală și într-o opera unică, aspecte contradictorii, ceea ce el numește "marea idiosincrazie a sistemului divin de adaptare [...] completă reciprocitate a adaptării 90. Argumentul sau reia, în fapt, o idee
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ei, prin recurs la fizică newtoniana 96. Atât poetul, cât și omul de știință, pornesc de la date empirice, într-o călătorie în necunoscut, în mod intuitiv, convinși că un sistem prevalează în univers 97. Rezolvarea estetică nu este, însă, o intuiție nemijlocita, ci o "intuiție intelectuală"98, obiectivă, sau, cum spune chiar poetul american, în poemul sau cosmogonic, o intuiție născută din "acele inducții și deducții ale căror mecanisme sunt atat de obscure încât scăpa conștiinței, eludează rațiunea și sfidează capacitatea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fizică newtoniana 96. Atât poetul, cât și omul de știință, pornesc de la date empirice, într-o călătorie în necunoscut, în mod intuitiv, convinși că un sistem prevalează în univers 97. Rezolvarea estetică nu este, însă, o intuiție nemijlocita, ci o "intuiție intelectuală"98, obiectivă, sau, cum spune chiar poetul american, în poemul sau cosmogonic, o intuiție născută din "acele inducții și deducții ale căror mecanisme sunt atat de obscure încât scăpa conștiinței, eludează rațiunea și sfidează capacitatea noastră de expresie"99
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
o călătorie în necunoscut, în mod intuitiv, convinși că un sistem prevalează în univers 97. Rezolvarea estetică nu este, însă, o intuiție nemijlocita, ci o "intuiție intelectuală"98, obiectivă, sau, cum spune chiar poetul american, în poemul sau cosmogonic, o intuiție născută din "acele inducții și deducții ale căror mecanisme sunt atat de obscure încât scăpa conștiinței, eludează rațiunea și sfidează capacitatea noastră de expresie"99, cu alte cuvinte, sunt o sinteză între artă și știința - "Poetry and Truth are one
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
efectului propus"106, printr-o organizare conștientă, deliberată, a materialelor primare ale artei, este necesară. Numai în acest fel poate el să producă o operă genială, pentru a iscă, în ceilalți, ceea ce ei pot simți cu adevărat - afectul ce însoțește intuiția simetriei divine. Cunoașterea veritabilă, la care conduce doar sentimentul poetic, inseamna descoperirea armoniei lumii, care reprezintă la Poe, Adevărul Suprem. Scopul mărturisit al speculației metafizice din Eureka este să dezvăluie ordinea cosmosului, cu alte cuvinte, să releve Adevărul. Eureka este
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
rigide ale marilor se imprimă în asimptotic declin (italice în original)107. Invenția artistică este o sinteză a două etape. Prima constă dintr-o revărsare dezordonată și aproape inconștiență, anterioară oricărei distincții subiect / obiect, de întocmiri spontane, si implică acțiunea intuiției estetice, sau, cum spune Poe în Eureka, "cel de-al saselea simt", căruia, în parafrază barbiana, îi corespunde "locuirea" ce numește modalitatea directă de cunoaștere a necunoscutului (a divinului, la Poe), simbolizat aici de prezență mării ("orbitele rigide ale marilor
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cu poetul american, el rămâne, totuși, un om al vremii sale și vorbește, astfel, indirect, contemporanilor săi. Sugestia și notă elegiaca caracteristică nu puteau veni decât de la filozoful modernismului european, Henri Bergson, care în "L'Evolution créatrice", face următorul comentariu: Intuiția mai există, dar vag și discontinuu. Este o lampă aproape stinsa, ce reînvie la intervale de timp, doar pentru câteva momente [s.n.]. Dar ea reînvie acolo unde un interes vital este în joc. Asupra personalității noastre, asupra libertății noastre, asupra
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de Platon, Republica, Cărțile 2-3, reprezintă cea de-a doua etapă a invențiunii poetice. Este vorba de articularea reflectiva, care printr-un efort conștient asupra unei materii definite și prin îmbunătățirea mijloacelor de expresie, organizează aceste date spontane, oferite de intuiție, pentru a realiza o finalitate ordonată, i.e., operă de artă. Ideea apropierii poeziei de "știință" (neapărat vizionara, la Ion Barbu), este văzută astfel de filozoful francez: Nimic nu ne împiedică deci să atribuim sistemelor pe care știința le izolează o
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]