6,703 matches
-
care determină simțul intern cu privire la raportul de timp." CRP, II, p. 205. 112 CRP, II, p. 82. 113 "Schema nu este totdeauna în sine decât un produs al imaginației, dar întrucât sinteza celei din urmă n-are ca scop o intuiție particulară, ci numai unitatea în determinarea sensibilității, schema trebuie distinsă totuși de imagine. (...= Această reprezentare despre un procedeu general al imaginației de a procura unui concept imaginea lui eu o numesc schema acestui concept." CRP, II, p. 171. 114 CRP
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
II, p. 184. 118 "Principiul rațiunii suficiente este deci fundamentul experienței posibile, adică al cunoașterii obiective a fenomenelor din punctul de vedere al raportului lor în succesiunea timpului." CRP, II, p. 212. 119 CRP, II, p. 228. 120 Pentru problema intuiției categoriale, a se vedea Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp; îndeosebi "Partea pregătitoare", Cap. II. 121 "Categoriile pure fără condițiile formale ale sensibilității, au numai o semnificație transcendentală, dar nu au folosire transcendentală, fiindcă o asemenea folosire este imposibilă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Leibniz și Kant; pentru problema sensurilor posibile ale noumen-ului. 126 "Teoria despre sensibilitate este totodată teoria despre noumene în înțeles negativ, adică despre lucruri pe care intelectul trebuie să și le gândească, independent de această relație, cu modul nostru de intuiție, prin urmare nu numai ca fenomene, ci ca lucruri în sine, dar înțelegând în același timp că în această abstracție el nu se poate folosi de categoriile lui din acest punct de vedere, fiindcă acestea nu au sens decât în raport cu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmare nu numai ca fenomene, ci ca lucruri în sine, dar înțelegând în același timp că în această abstracție el nu se poate folosi de categoriile lui din acest punct de vedere, fiindcă acestea nu au sens decât în raport cu unitatea intuițiilor în spațiu și timp, și nu putem determina a apriori această unitate însăși cu ajutorul conceptelor generale de legătură numai din cauza simplei idealități a spațiului și timpului." CRP, II, pp. 247-248. 127 Cf., CRP, II, p. 288. 128 CRP, II, p.
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fizice deopotrivă care determină adaptarea unică a acestora la mediul bio-psiho-socio-profesional. Astfel, imaginea studentului în medicină trebuie să fie strâns legată de manifestarea unor caracteristici de personalitate cum ar fi: responsabilitate, dominanță, capacitate de statut, prezență socială, empatie, toleranță, autocontrol, intuiție psihologică, orientare spre muncă, creativitate, etc. Scop Modelarea caracteristicilor de personalitate și dezvoltarea motivației studenților în medicină ca urmare a stabilirii unei metodologii adecvate de acționare în lecția de educație fizică universitară prin elaborarea și implementarea unui program strategic inclus
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
lui Slavici - în discurs tezist, transformând evenimentele narate în simple pretexte. Interpretările date de exegetă schimbă cu totul optica tradițională asupra scriitorului. Demersul epic al lui Slavici este grevat de o socialitate complexă, greu de descoperit cu ochiul liber (conform intuițiilor critice candide) și imposibil de transpus în termenii, de o mare naivitate teoretică, ai simulacrului de lume. Prozatorul ardelean este un caz de școală pentru dificultățile și avantajele unei lecturi profesioniste, bine dotate instrumental și corect conduse metodologic. Cartea scrisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
spunându-i că „nici un american adevărat nu o să plătească 3,50 dolari pentru un vis”2. Adams i-a răspuns că „americanii adevărați au fost gata Întotdeauna să-și joace ultimul peso pe un vis”3. În cele din urmă, intuiția lui Adams despre psihicul american s-a dovedit a fi cea mai aproape de realitate. Astăzi, În Întreaga lume, oamenii sunt familiari cu ideea de vis american și pot să o explice. Expresia a devenit atât de cunoscută Încât a intrat
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
europenii și alții, sunt Întrebați care este lucrul pe care Îl admiră cel mai mult la americani, asumarea riscurilor și atitudinea noastră pragmatică sunt În fruntea listei. Suntem adeseori dispuși să riscăm totul pentru o toană, o speranță sau o intuiție. Acesta este motivul pentru care americanii sunt atât de inventivi, inovatori și cu spirit antreprenorial. Acolo unde alții văd dificultăți și obstacole, americanii văd oportunități. Una dintre trăsăturile de caracter care le displace cel mai mult americanilor este atitudinea defetistă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
țărănești”. O manieră de abordare de sorginte poporanistă, de pe urma căreia și literatura lui are de câștigat. Relevând o plăcere, ca de șezătoare, a istorisirii, suita narativă Din povestirile unui vânător de lupi (1912), cam simpluță altminteri, e înviorată de buna intuiție a sufletului infantil. Povestind, autorul își exercită pornirea de a instrui, de a lămuri pe cei înțeleniți în neștiință. Și, totodată, de a tâlcui întâmplările pe care se apucă să le depene. Copilăria, cu ingenuitățile și șăgălniciile ei, este evocată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
prin caznele cele mai barbare și tăierea mâinilor devenise pedeapsa obișnuită în locul pedepsei capitale, care se aplica din ce în ce mai rar, unica șansă, aceea de a se recunoaște boala mintală a unui inculpat era, în astfel de condiții, o chestiune ipotetică, în funcție de intuiția și mentalitatea judecătorilor. În aceste condiții, situația bolnavilor psihici era diferită. Într-adevăr, nu putem trata omogen o masă de bolnavi care prin însăși structura nosografiei psihiatrice este eterogenă. Desigur că, pe lângă alienații din mănăstiri, există o categorie mare, aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
urmat după cel de al doilea război mondial, prof. L. Ballif a contribuit la înființarea, la Socola, a clinicilor de neurochirurgie și de neuropsihiatrie infantilă. Prof. L. Ballif a fost un diagnostician excelent care, în această direcție, pe baza unei intuiții generate de experiență și informație, aproape că nu a greșit. A fost autor al unui număr de cca. 400 de lucrări științifice, îmbrățișând cele mai multe aspecte ale psihiatriei, dar a stăruit, în preocupările sale, în mod deosebit, asupra neuro-sifilisului. Caracteristică pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ne adune și știa să ne facă să ne simțim utili. De obicei vorbea puțin și era sintetic în tot ceea ce avea de spus. Îi convenea de minune să solicite părerile mai multor persoane, în legătură cu vreo problemă și apoi, cu intuiția și simțul său special, alegea soluția cea mai convenabilă, atât pentru spital, cât și pentru el însuși. Oricum, știa întotdeauna cum să ne facă să ne simțim bine împreună. Școala generală și liceul le-a urmat la Iași. Se mândrea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
IP 3 NP I' The woman 3 I VP 3 Nom NP V' the man 3 Erg V NP hit ti Limbi ergative Baker (1997: 79) formulează observația că abordarea de tip Principii și Parametri reprezintă o dezvoltare formală a intuiției lui Dixon că "subiectul" este același în toate limbile, pe când "pivoții" variază; subiectul lui Dixon reprezintă subiectul proiecției VP din Principii și Parametri, iar pivotul este echivalent cu subiectul proiecției IP. Ultimul punct al demonstrației autorului constituie un "act de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ca urmare a diferitelor operații sintactice care validează relația dintre verb și complement. Prin urmare, în concepția autorilor, tranzitivitatea nu e o trăsătură lexicală, ci sintactică. 2. VERBELE ERGATIVE/INACUZATIVE ÎN LUCRĂRILE LINGVISTICE ROMÂNEȘTI DESPRE LIMBA ROMÂNĂ 2.1. Unele intuiții asupra specificului clasei verbelor ergative apar în gramaticile vechi românești. De exemplu, în Institutiones (2001 [1770]: 121), gramatică de factură latinistă, se vorbește despre verbe deponente − "verbe care se conjugă în felul celor pasive, dar păstrează totuși un sens activ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pe educator ca pe o întruchipare a înțelepciunii și a echilibrului, un exemplu demn de urmat de către elevii săi. În lucrările Confesiuni și Despre instrucțiunea începătorilor în crștinism, Augustin susține necesitatea adaptării educației la individualitatea copiilor. O educație bazată pe intuiție, adică pe cunoașterea și trăirea faptelor. Învățământul nu trebuie să fie obositor, constrângător și rutinier, ci atractiv, plăcut. În acest sens, este necesar să li se cultive copiilor curiozitatea liberă și înclinațiile spre activitățile ludice. Învățătorul își poate stimula elevii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
atunci când alternativele care urmează a fi evaluate există efectiv în practică, oamenii putând avea experiența naturală a lor. Metoda devine impracticabilă atunci când este vorba de a estima alternative posibile, nepracticate. Există multe metode de a utiliza sistematic capacitățile naturale ale intuiției umane. Una dintre cele mai cunoscute este metoda Delphi. Pentru exemplificare voi utiliza o analiză asupra calității vieții care folosește o asemenea metodologie pentru a reface complet un calcul de beneficiu funcțional (Dalkey, Rourke, Snyder, 1970). Problema investigată este calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
această diferențiere? Prima explicație, pe care cercetătorul o poate găsi în literatură, este cea de tip culturalist. Preocupările pentru a distinge culturile, ca moduri de a gândi și de a se raporta la lume, au fost, nu întâmplător, captivate de intuiția că una dintre caracteristicile cele mai specifice ale acestora este viziunea asupra timpului. Timpul și, în consecință, istoria sunt gândite într-un mod specific, în funcție de formele generale ale culturii comunității. Cititorul interesat de caracteristicile particulare ale unui asemenea punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
actele exterioare intențiile și valorile implicate. Comprehensiunea, ca singură metodă adecvată acestei sarcini, este definită ca „procesul prin care noi cunoaștem viața psihică cu ajutorul semnelor sensibile care sunt manifestarea ei”. Comprehensiunea nu este un act rațional. El se fundamentează pe intuiție, pe simpatie. Din acest motiv, rezultatele sale depind în mod fundamental de capacitatea exegetului, de afinitatea intimă ce se stabilește între el și obiectul său de studiu, izvorâtă dintr-o îndelungată frecventare a acestuia. Jaspers reia distincția elaborată de Dilthey
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un actor istoric și-a pus în minte un anumit scop, el trebuie să treacă dincolo de suprafața conștiinței acestuia și să refacă procesul „spontan” de geneză a conținutului conștiinței acestuia. O asemenea analiză nu se poate realiza însă cu mijloacele intuiției, empatiei, retrăirii. Aceste mijloace sunt la același nivel (au aceeași putere) cu suprafața conștiinței actorului. Utilizând astfel de mijloace, automat istoricul va tinde să se înșele în același mod cu actorul pe care vrea să-l înțeleagă. Până acum am
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
estimate ca rezonabile, verosimile, dar nu există nici un criteriu clar de validare a lor. Metoda ca atare este mai mult ceea ce s-ar putea numi o „artă” decât o metodă științifică, sistematică de investigare. Ea depinde în mod esențial de intuiția cercetătorului, de cultura sa și poate și de starea de spirit particulară în care se află. Nu oferă în fapt explicații. O explicație eficientă trebuie să pună în evidență serii cauzale complete, în primul rând, elementele inițiale care declanșează întregul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de a lichida corupția și criminalitatea. Determinând toate aceste condiții, el poate să-și imagineze de această dată că acum comportamentul lui Vlad Țepeș este „normal”, inteligibil, nu mai este straniu. Istoricul își utilizează pentru această operație în mod masiv intuiția, cunoașterea sa cotidiană, introspecția. În mod normal, mereu încercăm să ne explicăm de ce ceilalți se comportă într-un mod sau altul, utilizând aceleașiproceduri. Imaginându-mă în situația lui Vlad Țepeș, cum aș fi reacționat? Dacă mi-am propus obiectivele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exprimată în cele mai diferite feluri. Suppes, în lucrarea citată, remarcă faptul că exigențele modelului clasic de raționalitate pot fi satisfăcute perfect de idioți cognitiv și moral. Fernand Vandamme (1987) sugerează o distincție între comportamentul inteligent al omului, fundat pe intuiție și aproximare, și comportamentul noninteligent al calculatorului, care raționează mecanic și noncreativ. În fapt, decidentul uman se găsește într-o cu totul altă situație decât cea presupusă de teoria raționalității clasice, lucru consemnat cu claritate de Herbert A. Simon (1957
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
incomensurabile (în principiu, sau deocamdată, lucru mai puțin important pentru acest tip de critică), neexistând nici o procedură obiectivă acceptabilă de a le compara și ierarhiza. În practică, ierarhizarea criteriilor (a valorilor) este lăsată să fie realizată de către decidenți, cu mijloacele intuiției lor (Steinbruner, 1976). Un al doilea argument se referă la identificarea unor paradoxuri ale agregării preferințelor, formulate în teoriile logico-matematice ale deciziei. Este cazul, de exemplu, al celebrei teoreme a lui Arrow, care demonstrează imposibilitatea principială a agregării logice, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în capacitățile persoanelor care iau decizii, fie într-o serie de instanțe exterioare cărora li se deleagă autoritatea să ia asemenea decizii. Supraevaluarea capacităților decidentului poate lua o mulțime de forme, începând cu credința în capacitățile decizionale propriu-zise (har, inteligență, intuiție, noroc, șansă) și sfârșind cu absolutizarea cunoștințelor de care dispune respectiva persoană. În mod frecvent întâlnim o combinare a acestor două variante: delegarea autorităților de decizie unor instanțe exterioare, învestirea cu plusvaloare a acestora reprezentând modalitatea de absorbție artificială a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
experienței, ci al ascezei, al unei inițieri speciale realizate prin ritualuri religioase și care pot oferi infinit mai mult decât experiența comună. Pe lângă fundamentul religios, charisma face apel adesea și la capacități decizionale extraraționale care nu pot fi contestate cognitiv: intuiție, inspirație. Nepresupunând prelucrări raționale de informații după reguli explicite care pot fi examinate public, acestea pot fi învestite neproblematic cu plusvaloare. O asemenea variantă o găsim în cazul dictatorilor de tip fascist (Hitler, Mussolini) care reclamau un proces decizional intuitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]