9,547 matches
-
cutare. Și unu’, fost primar, Ion Neagu, de aicea, zice: „Mi-a spus că-n 1950 am stat cu niște fugari de vorbă și am acasă ascunse vreo 50-60 de piei de miel”. Manoliu ăsta, care era de-aicea, avea moară și ascunsese vreo zece butoaie de benzină; despărțise un beci și el credea că acolo nu i-o găsește. Și mai venea de la Securitate și ne mai ancheta și aci la penitenciar... Și vine odată de la anchetă și atunci ne-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la dispozițiunea vizitatorilor“ (TEL., an. I, nr. 37, 16 mai 1871, p. 4). 235. Grădina Zdrafcu se afla pe malul Dâmboviței, mai sus de actuala Facultate de Drept, aproximativ pe locul pe care s-a ridicat clădirea Operei Naționale. 236. Moara cu iaz de la Floreasca, local popular situat în partea de nord-vest a lacului Floreasca. Dar când am venit în București nu erau iarna decât două teatre românești: Teatrul Național și sala Bossel, cât și opera italiană. Apoi un cafeuchantant la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
124; Edison 143; W. Gagel 126, 143; Georgescu 417; Giafer 139; Grădina cu cai 139; Guichard 135, 303, 381; Heliade 400; Herăstrăul Nou (Noua grădină de la Herăstrău) 136; Herăstrăul Vechi 140, 380, 420; „Leul și Cârnatul“ 136, 139 303, 387; moara cu iaz de la Floreasca 136, 141; Paradis 303; Rașca 124, 139, 303, 379, 417; Stadt Pesth (Orașul Pesta) 118; Stavri 139, 303, 379, 417; Șapte nuci 402; Tei (Grădina cu Tei) 140; Union ( Suisse) 303, 378-381, 419, 420; Zdrafcu 136
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ce e mai rău”. Tata însă, nu o dată, pornea la drum lung singur, numai cu Bicu, calul nostru, și cu palmele goale. Nici nu îndrăzneam să-l întreb cum de are curajul să meargă la Frasin, după scîndură, sau la moara din Zvoriștea, după făină, prin lunci și păduri, prin hîrtoape și locuri pustii. Mie îmi era frică, noaptea, să ies pînă la poartă, necum pînă în fundul grădinii unde întunericul părea și mai adînc și unde foșneau suspect frunzele de porumb
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care i-a dat Melixinei vasul cu apă descîntată să-l vadă pe Vasile, aceasta a avut surpriza de a-l vedea pe Ioan Cimpoeș, om căsătorit, cu trei fete (Maria, Minodora, mama noastră, și Aneta), țăran cuprins (avea prăvălie, moară, ogoare în mai multe locuri din țarină) și ajutor de primar. Nu i-a venit să creadă și a plecat acasă profund dezamăgită. Iată continuarea întîmplării. Subit, nevasta lui Ioan Cimpoeș, Zamfira, femeie viguroasă, robace, cade bolnavă. În lipsa unui medic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tragică” regizor C. Vaeni; „Imposibila iubire”, regizor C. Vaeni; „Țapinarii”, regizor Ion Cărmăzan; „Flăcări pe comori” după „Arhanghelii” lui I. Agârbiceanu, 683 regizor N. Mărgineanu; „Întoarcerea din iad”, regizor N. Mărgineanu; „Întunecare” (după romanul lui Cezar Petrescu), reg. Alexandru Tatos; „Moara lui Călifar” (după cartea lui Gala Galaction); „Privește Înapoi cu mânie”, reg. N. Mărgineanu, etc. Caracteristica personalității mele, după cronici, spune actorul, este: inteligența și trăirea intensă a personajului exprimate prin expresivitatea privirii. Tudor Olteanu, născut În anul 1943, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din lipsă de spațiu, nu s-a mai realizat. Sunt vicepreședinte al Societății „Cultură fără frontiere” din Iași. Am Împuternicire specială, În sensul că instituțiile culturale, economice etc. să mă sprijine. Sunt colaborator la Radio-Iași. Din păcate mă lupt cu morile de vânt, deoarece oficialitățile se prefac doar, că mă ajută! Prezint mai jos compozițiile muzicale realizate de mine și Înregistrate la Radio-București și Radio-Iași, interpretate de dl. Constantin Florescu, orchestrate de dl. Const. Bardan, care a luat Premiul I la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lucruri și văzând ura lor, ne dăm seama cât sunt de meschini și neputincioși să facă ceva. Trebuie să admitem că cei care au vrut să facă ceva bun În viață, au avut de suferit. Eu mă mai lupt cu morile de vânt... Aștept (zadarnic?) răspuns la memoriile mele. Închei dorindu-vă multă sănătate, publicarea cât mai multor cărți, și toate cele bune. Radu Orac 753 7 Fălticeni, 8.VII.2001 Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Vă trimit fotografia pe care am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de la capăt. Am stat trei ore la D-na M. Millo și am scotocit ce am mai putut și acuma să-ți dau rezultatul. Articolul „La moartea doamnei Lucia Brăiloiu” și „neglijență” a Poștei din Suceava. Ca să te bați cu morile de vânt pentru a aduce ceva de valoare la o instituție de cultură, iată una din anomaliile acestui secol. 788 Articolul +Subl. Mircea M. Antonescu le-am obținut cu Împrumut, ca să scoți copie, sau fotocopie și să le restitui. Articolul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nici nu am visat-o. Doamne, tovarășe președinte, câte vorbe goale, lipsite de conținut și acoperire a mai inventat acest socialism al nostru. Câte minciuni, câtă meschinărie, cât paranoism și câtă rea intenție! De ce nu opriți odată, tov. președinte, această moară hodorogită care se cheamă propagandă mincinoasă și pe care nu o mai cred nici copiii și nici cei mai naivi oameni? Ce ne credeți pe noi, niște orbi care nu mai vedem, niște proști care nu mai discernem sau doriți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să te ferească D-zeu să ai nevoie de operație și să nu ai bani. Începând cu portarul, până la cel care te operează, trebuie să bagi mereu mâna în buzunar, să dai tuturor, altfel nu te bagă în seamă și mori cu zile. În România nu mai există instituție în care salariații să fie în totalitate corecți. Indiferent unde soliciți ceva, trebuie să ai bani. Corupția s-a așezat pretutindeni. Până și în biserici se fac afaceri sub diferite forme. Preoții
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ne-a răspuns că: Se numește Petrașcu Niculae în vârstă de 41 ani, născut la 11 noiembrie 1907 în comuna Sâmbăta de Sus, județul Făgăraș, fiul lui Vasile și al Eugeniei, de profesiune prof. secundar cu domiciliul în Sibiu, str. Morilor nr. 39, căsătorit cu Livia, copii 2, avere nu are, condamnat înainte, dar pentru chestiuni politice. Punându-i-se apoi în vedere dovezile faptelor ce i se aduc în sarcina și cerându-i să spună tot ce crede util apărării
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
respectiv cu Horia Sima. De nenumărate ori s-a strecurat peste graniță, spre Germania și înapoi. Este arestat în ziua de 9 Mai 1948 pe granița româno-maghiară. Este condamnat la 20 ani muncă silnică și trimis la Pitești, unde cunoaște moara lui Țurcanu, dar de îndată ce încetează presiunea își revine la ce fusese înainte, un legionar credincios și viteaz. La Gherla s-a accidentat lucrând la „grosime” (mașina de degrosat) și șia pierdut două degete de la mâna dreaptă. Virgil Bordeianu student de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
constata, că acest exponent al barbariei comuniste a avut și el mustrări de conștiință și vrea, prin ceea ce scrie, să-și justifice faptele. Prin minciunile pe care le debitează, în apărarea sa, a revoltat pe cei care au trecut prin „moara lui” și de aici s-a născut acțiunea în justiție făcută pentru restabilirea adevărului. în sprijinul acțiunii, în fața unei justiții obiective, a depus A.R.F.D.P.L.A., mărturia a 13 foști deținuți politici, iar procurorul a solicitat și mărturia a două cadre
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
s-au întipărit în mintea mea de copil. în toamna anului 1946, în septembrie mi-am început viața de școlar; aveam 7 ani împliniți din primăvară. Tata, coincidență fericită, era acasă la Sibiu în locuința unde stăteam noi, pe Str. Morilor nr. 39 (atunci) în orașul de Jos, lângă Piața Cibin, m-a luat de mână și amândoi am plecat spre instituția pe care dânsul o slujise, iar eu, tânăr învățăcel urma să o încep. Am ajuns la Institutul teologic de pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
român etnic și nici aceea de editură evreească. 8/. Decretul-Lege No. 3810 (Monitorul Oficial No. 271 din 17 Noembrie 1940) completează Decretul din 5 Octombrie 1940, privitor la trecerea proprietăților rurale evreești în patrimoniul Statului. Decretul se referă la păduri, mori de orice fel, fabrici agricole de spirt, industrii forestiere, stocuri de cereale și inventar, etc. Decretul cuprinde și societățile evreești socotite astfel când majoritatea capita lului aparține evreilor. Nu reglementează situația societăților în nume colectiv și comandită simplă. 9/. Decretul-Lege
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din 17 Noembrie 1940 care dispune trecerea în patrimoniul Statului a următoarelor bunuri aparținând evreilor, persoane fizice sau societăților evreești: a. - Pădurile împreună cu toate construcțiile, instalațiile, uneltele, liniile de căi ferate, mijloacele de transport aflate pe terenul acestor păduri; b. - Morile de orice fel și oriunde ar fi situate, pivele și teascurile țărănești de ulei și pivele țărănești de postav situate în comunele rurale și suburbane, împreună cu terenul din jurul lor, construcțiunile, uneltele, întregul lor inventar viu și mort și toate stocurile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
completarea Decretelor-Legi din 5 Octombrie și 17 Noembrie 1940, din 2 Mai 1941 - Monitorul Oficial No.102. Prin această nouă Lege se mai expropriază prin interpretarea Decretelor anterioare: fermele, brutăriile, instalațiile de prelucrat pastele făinoase sau orice alte industrii anexe morilor. Se expropriază de asemenea următoarele bunuri evreești: a. - fabricile industriale de spirt, rafinăriile de alcool de orice fel, distileriile; b. - cazanele de orice categorie pentru fabricarea rachiurilor și țuicii; c. - fabricile de produse și substanțe medicamentoase; d. - drepturile de orice
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de afară, iar eu în cea de-aici. Dar nu știu cum s-a descurcat și nici ce-a făcut în răstimpul acela. Nici ea n-a mai știut nimic de mine. Când aveam șaptesprezece ani, s-a întors în oraș ca să moară. Umbrele revin întotdeauna aici ca să moară. Paznicul a îngropat-o în livada de meri. Atunci ai devenit cetățean al orașului? Umbra a fost îngropată împreună cu ceea ce mai rămăsese din sufletul meu. Tu susții că sufletul nostru e ca vântul, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
se dizolvă în apă rece, dând un gel, care o face aptă de a fi folosită ca adaos alimentar (dar și ca adeziv, la lipirea tapetelor) [5] mai nou se fabrică o celuloză solubilă prin fragmentarea mecanică a celulozei în mori coloidale; fragmentele mai mici de moleculă, nu mai au suficientă forță de a rămâne alipite (prin punți de hidrogen), și permit accesul apei, celuloza devenind solubilă (celuloză microcristalină); datorită faptului că formează un gel, ca și coca de amidon, se
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
deznădăjduită a Elfridei pentru Benedict. În nuvela Patima, tensiunea se păstrează, dar elementul fantastic e absent. Conflictul face să se confrunte trei puternice personaje din ciudata Deltă a Dunării. Trăind cu Ghioala, femeie cu un trecut aventuros, proprietară a unei mori, pescarul Vladimir nutrește o patimă ascunsă pentru fiica acesteia, Păstruga. Abrutizată de alcool, femeia înșelată se răzbună cumplit. Aurul șarpelui (1979), roman de dragoste, exploatează, într-o ambianță orientală fastuoasă, elemente de miraculos și magie. De o cu totul altă
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
Craiova, 1982; Poezie și umanitate, introd. trad., Cluj-Napoca, 1986 (în colaborare cu Al. Căprariu); Emil Cioran, Pseudopoeme, Craiova, 1999; Slavco Almăjan, Spirala de piatră, Craiova, 2003. Traduceri: Ato Sopov, Nașterea cuvântului, Cluj-Napoca, 1981; Boris Visinski, Curcubeul, București, 1989; Streten Petrovici, Moara de vise, Craiova, 1989; Petre Bakevski, Poeme, Craiova, 1989; Florica Ștefan, Experiența nonpoetică, Novi Sad, 1990; George Astaloș, Robespièrre, Drobeta-Turnu Severin, 1991; Mimmo Morina, Marettimo, Craiova, 2000; Oliver Friggieri, Ritual în amurg, Craiova, 2001; Casimiro de Brito, Caligrafii, Craiova, 2001
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
i-a „farmat cariera”, vine Titu Maiorescu - „cel mai bun voitor ce am avut în viața mea”, după cum va scrie, pe drept cuvânt, mai târziu C. Norocul începe din nou să-i surâdă: „și altă făină se măcina acum la moară”. Printr-un decret semnat de Titu Maiorescu, C. e numit, de la 1 septembrie 1874, la școala solicitată din Păcurari. Scăpase încă o dată „deasupra nevoiei”, vorba lui Moș Vasile, unchiul dinspre tată al povestitorului. Anul 1875 este un an fast în
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
politicilor publice. Vom realiza acest lucru folosind un exemplu. 2.4. Politici publice eficiente Să presupunem că avem de-a face cu o comunitate rurală În care fiecare gospodărie Își produce pâinea pentru consumul propriu. Comunitatea nu dispune de o moară și nici unul dintre membrii ei nu are resursele necesare pentru a furniza acel bun pe cale privată. În plus, În comunitatea respectivă, există un consens cu privire la necesitatea existenței unor bunuri publice, care să fie accesibile oricui, indiferent de capacitatea financiară a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ale Valiei, București, 1960 (în colaborare cu Eva Szillágyi); Wanda Wasilewska, În lupta cea grea, București 1960 (în colaborare cu Maria Sârbu); Vladimir Braghin, În țara codrilor de iarbă, București, 1962 (în colaborare cu Eva Szillágyi); É. Zola, Atacul de la moară, București, 1963; Balzac, Teatru, București, 1964 (în colaborare cu Polixenia Karambi, N.N. Condeescu și Al. Mirodan); H. Ibsen, Un dușman al poporului, în H. Ibsen, Teatru, II, București, 1966 (în colaborare cu N. Filipovici), Femeia mării (tr. în colaborare cu
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]