8,110 matches
-
Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a fixa aceste aspecte în negativul lor, pentru ca, astfel degajată, tema să fie răsucită ascendent, să devină vector spre zenit. Ce teme definitorii ale modernității tîrzii suportă un atare tratament? Care ar putea fi avantajele ei proprii în materie de cunoaștere metafizică, de căutare spirituală? E aproape inutil să spun că nu mă refer aici la avantaje care ar fi proprietatea exclusivă a modernității virtualitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ale modernității tîrzii suportă un atare tratament? Care ar putea fi avantajele ei proprii în materie de cunoaștere metafizică, de căutare spirituală? E aproape inutil să spun că nu mă refer aici la avantaje care ar fi proprietatea exclusivă a modernității virtualitatea lor metafizică ar fi, atunci, dintru început, exclusă. Mă refer la teme perene, ce țin de miezul tradițiilor, dar pe care modernitatea laică le pune într-o tensiune nouă, cărora le furnizează un nou context de percepție. Iată așadar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aproape inutil să spun că nu mă refer aici la avantaje care ar fi proprietatea exclusivă a modernității virtualitatea lor metafizică ar fi, atunci, dintru început, exclusă. Mă refer la teme perene, ce țin de miezul tradițiilor, dar pe care modernitatea laică le pune într-o tensiune nouă, cărora le furnizează un nou context de percepție. Iată așadar schițate cîteva exemple, pe care capitolele următoare le vor dezvolta. Tema libertății Fondatoare pentru modernitate, ea are aici o statură tot atît de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ce țin de miezul tradițiilor, dar pe care modernitatea laică le pune într-o tensiune nouă, cărora le furnizează un nou context de percepție. Iată așadar schițate cîteva exemple, pe care capitolele următoare le vor dezvolta. Tema libertății Fondatoare pentru modernitate, ea are aici o statură tot atît de centrală pe cît e de ambiguă. Omul european modern a apărut prin revendicarea unei libertăți în același timp totale și drastic limitate. Libertate totală, căci omul modern se definește ca ființă care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
supranaturală a omului a fost astfel pierdută din vedere, nemaiaflîndu-și loc în spectacolul public al politicului, al societății și în cel al cunoașterii, pentru că proiectul uman în întregul lui a fost absorbit în planul socialului și al istoriei. Schematic spus, modernitatea a reacționat împotriva Absolutului instrumentat ca putere mundană prin statuarea nivelului mundan ca orizont absolut. Dar totalitarismele secolului XX au fost dovada radicală dacă mai era nevoie de dovadă a faptului că instituirea istoriei și a socialului ca orizont absolut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
macrocosmosului și microcosmosurilor umane. în timp, această libertate a putut conduce la indiferentism religios, la provincializarea religiei în societățile europene, la memoria din ce în ce mai palidă a culturii creștine a Europei. Iată tot atîtea consecințe negative, din punct de vedere spiritual, ale modernității. Pe deasupra, omul, care, de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, beneficiază de libertate religioasă, nu este decît individul, omul redus la în anii '50, Gabriel Marcel vorbea despre tehnicile de înjosire prin care mașina totalitară (nazistă și comunistă) a fost capabilă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a religiei, de sacralizarea grupurilor religioase, naționale, ideologice. Bine observat, el menține atenția spirituală pe axa care unește interioritatea trans individuală a omului cu transcendența, nemărginirea inimii profunde cu abisul divin. Punctele menționate mai sus nu sînt, desigur, interesante pentru modernitatea laică, nu sînt materie de dezbatere în spațiul public. Nu ele alcătuiesc subînțelesul societăților și al mentalității noastre. Dar omul credincios, angajat spiritual poate privi spectacolul modernității și principiile ei ca pe un text de interpretat, ale cărui date sînt
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
profunde cu abisul divin. Punctele menționate mai sus nu sînt, desigur, interesante pentru modernitatea laică, nu sînt materie de dezbatere în spațiul public. Nu ele alcătuiesc subînțelesul societăților și al mentalității noastre. Dar omul credincios, angajat spiritual poate privi spectacolul modernității și principiile ei ca pe un text de interpretat, ale cărui date sînt de orientat, de întors către principiile ultime. Oare nu aceasta este însăși atitudinea credinței, a cunoașterii spirituale : a reconduce datele lumii către Autorul ei? Nici textul cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
concretă oricît de venerabilă este poarta de intrare în straturile sensurilor lui profunde, eliberatoare. Litera, spunea André Scrima, trebuie făcută să își dea duhul 1, să își exale mireasma călăuzitoare. De ce nu s-ar proceda la fel și cu litera modernității noastre laice, fragment din marele text al lumii? Diversitatea religioasă Legată imediat de principiul libertății religioase și de conștiință apare tema diversității religioase, cu abordarea ei modernă, care nu se mai mărginește la soluția monopolului și a exclusivismului. Principiul laic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ebraică drept un monoteism depășit. Nu mai vorbim de faptul că teologii dialogului interreligios sînt puțin numeroși, contestați adesea de autoritățile instituționale ale propriilor tradiții și că se recrutează mai ales din creștinism (perceput de celelalte religii ca precursor al modernității laice). în orice caz, dialogul interreligios cu teologia lui, oricît de onestă și de subtilă, cu un ecumenism al credincioșilor oricît de generos e stingherit în momentul în care trebuie să se pronunțe asupra nucleelor tari ale credințelor, asupra crezurilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cunoaștere directă, sintetică. Conștiința religioasă își poate aminti atunci că o doctrină spirituală capabilă să transforme umanul (sau să îl împlinească) vizează tocmai intuiția intelectuală a Adevărului ; că articularea dintre această intuiție și expunerea ei e decisivă Cînd, în zorii modernității, Nicolaus Cusanus meditează asupra unei metode de armonizare a religiilor, el ocupă aproape tot spațiul tratatului său De pace fidei cu o dezbatere rațională privind unicitatea înțelepciunii divine spre care tind toate credințele. Dar, înainte de a porni acest demers, tema
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
alegi, pe care le socotești la fel de bune. Astfel înțeleasă, convergența religiilor se opune net fundamentalismului, căci acesta din urmă ridică particularitatea unui singur mod la rang absolut. Prea adesea conflictuală, diversitatea religioasă pe care globalizarea o face de neocolit, căreia modernitatea tîrzie îi dă statut legitim poate fi, dimpotrivă, un spectacol prețios din punct de vedere metafizic. Laicitatea Fără a se opune religiei în substanța ei spirituală, laicitatea a luat, cu forța, de pe umerii Bisericii sarcina de a gestiona întregul, întregurile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
opune religiei în substanța ei spirituală, laicitatea a luat, cu forța, de pe umerii Bisericii sarcina de a gestiona întregul, întregurile. Explicarea universului și a istoriei, ca și norma la care se raportează întreaga structură socială nu mai sînt furnizate, în modernitatea tîrzie, de religie. Ea nu mai asigură sensul global al lumii sau al comunității în care trăim. E practicată de anumite grupuri din societatea mare, care intră în dialog, în competiție, în conflict cu adepții altor imagini despre lume. Chiar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în funcție de opera sa ; a-l configura pornind de la trăsăturile, sublimate, ale creației sale. Lupta împotriva sociomorfismului lui Dumnezeu este o temă importantă a religiilor. Componenta lor profetică, contemplativă, monahală, doctrinele metafizice, efortul mereu reluat al detașării de lume o dovedesc Modernitatea laică în mentalitatea și organizarea ei de ansamblu îi refuză lui Dumnezeu sociomorfismul tare; îi atribuie cel mult un sociomorfism atenuat, acceptînd că valorile religioase au avut un rol în modelarea civilizației europene, că ele pot contribui astăzi, printre alte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acceptă, în societățile noastre, o discreție pe care nu a avut-o niciodată. Se oferă cunoașterii și apropierii mai degrabă prin urmele lui, prin numele lui negative, prin Tăcerea sa ori prin adierea subtilă a Duhului. Pentru H.-R. Patapievici, modernitatea poate fi folosită ca tehnică spirituală în măsura în care, fiind o epocă a de-substanțializării, această tendință e preluată pentru a explora miresmele mobilizatoare ale divinului, mai degrabă decît formele în care el poate fi cuprins și utilizat. Eliberat de abuzul afirmativ
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
convingerile alături de concetățeni cu convingeri diferite sau contrare ; poate avea revendicări și propune proiecte pentru care să se lupte, dar dacă respectă legea democrației moderne nu are nici o garanție că ele vor fi asimilate de societate în totalitatea ei. în modernitate, analogia dintre om și cetate s-a pierdut. Individul modern nu mai face parte dintr-o castă, o funcție, un grup care să concure în mod necesar la armonia ansamblului. Spre deosebire de modelul cetății platoniciene, societatea noastră nu mai vrea să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
grup care să concure în mod necesar la armonia ansamblului. Spre deosebire de modelul cetății platoniciene, societatea noastră nu mai vrea să fie unitate, una. Idealul ei este exact opus. în societățile tradiționale, spiritual înglobante care, privite din punctul de vedere al modernității tîrzii, pot trece drept monopoliste , divinul cuprinde, ordonează și îndreaptă spre unitate toate entitățile lumii. în contrast cu acele societăți, noi trăim cu o acută conștiință a parțialității noastre. Globalizarea ne pune în fața celuilalt, diferit nu doar prin datele și opțiunile lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
gardul mediului nostru familiar stă o alteritate pe care o acceptăm în principiu ca legitimă, dar pe care nu prea știm cum să o împăcăm cu identitatea noastră, pentru care nu avem instrumente spirituale de armonizare. Toleranța, valoare centrală a modernității, este, cum remarca Andrei Pleșu, strategie de gestionare a unui inconfort, învoială cu o alteritate descumpănitoare, nerezolvabilă Nu mai deținem vechile metode de a integra această alteritate în propria identitate, oricît de lărgită : celălalt nu mai poate fi considerat un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
toate, o desfășurare a intențiilor divine, sînt unitatea divină radiind în multiplicitate, etalîndu-și în univers posibilitățile de creație. Lumea e o uriașă (și indefinită) constelație în care pulsează aceeași lumină, preaîndepărtată Dar nu soluția de tip paradoxal a prevalat în modernitate, ci una mai confortabilă pentru rațiune. Nominalismul și Reforma au exaltat distanța dintre cele două sfere, neasemănarea lor, pe care spiritul omenesc era incapabil să o îmblînzească. Pentru gîndirea de tip nominalist, spectacolul cosmic și social nu mai reflectă atît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
identitară. S-a spus că influența crescîndă a acestui tip de gîndire a condus la nașterea mentalității moderne, ea fiind caracterizată printr-un raport față de real întemeiat pe postulatul unui Dumnezeu ascuns ori al unui Dumnezeu mort. Dar, în fond, modernitatea nominalistă postulează înainte de toate un Dumnezeu ininteligibil, de care cunoașterea umană se poate dispensa, pe care ea se decide să îl piardă din vedere. După cîteva secole, din transcendența preaseparată de lume a divinului a decurs principiul laicității tari (à
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
materia unui exercițiu pentru a admite, pentru a gîndi, pentru a tatona sfera unui Altceva radical, în care identitatea și alteritatea să își afle paradoxala unitate? Libertăți și libertate Libertatea totală a unui subiect limitat : privatizarea religiei Asemenea unui decapant, modernitatea tîrzie a criticat și a erodat caracterul de transcendență obiectivată cu care fuseseră învestite mari instituții ale modernității. Națiunea, statul, binele public au fost recunoscute rînd pe rînd ca avînd un statut secund, derivat, slujitor față de ființa umană, în unicitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
identitatea și alteritatea să își afle paradoxala unitate? Libertăți și libertate Libertatea totală a unui subiect limitat : privatizarea religiei Asemenea unui decapant, modernitatea tîrzie a criticat și a erodat caracterul de transcendență obiectivată cu care fuseseră învestite mari instituții ale modernității. Națiunea, statul, binele public au fost recunoscute rînd pe rînd ca avînd un statut secund, derivat, slujitor față de ființa umană, în unicitatea ei concretă. Inversînd complet acest raport, totalitarismele secolului XX au produs infern. în societățile liberale de astăzi, nici
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
concret devin, în societățile Occidentului, valori ultime. Interesele și drepturile omului particular devin criteriile de amenajare a societății, scenă special concepută pentru a le da posibilitatea să se desfășoare fără alte limite decît regulile democrației și ale concurenței oneste. în modernitatea tîrzie, singurul centru unanim recunoscut este subiectul uman. Lui încearcă să îi asigure statul și societatea condițiile unei libertăți nestînjenite : de gîndire, de expresie, de acces la informație, de comunicare, de cult, de acțiune. Peste conținutul acestei libertăți doar conștiința
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
statul și societatea condițiile unei libertăți nestînjenite : de gîndire, de expresie, de acces la informație, de comunicare, de cult, de acțiune. Peste conținutul acestei libertăți doar conștiința omului rămîne stăpînă. Elaborarea sensurilor ultime ei îi revine. Religios sau nu, omul modernității tîrzii s-a obișnuit să-și construiască singur imaginea lumii, a destinului propriu, eventual a transcendenței. Supunerea față de o doctrină sau o tradiție, supunerea în genere a devenit o atitudine cel puțin neobișnuită, dacă nu chiar suspectă. Atitudinea critică, liberul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
societate bazat pe obligația necondiționată a libertății umane înrădăcinate în transcendent. Personalismul eschatologic al lui Nikolai Berdiaev pleda pentru o ierarhie care să stabilească primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Ar părea că, cel puțin în mod formal, modernitatea tîrzie le împlinește așteptările. Nu considera Berdiaev că libertatea omului creator e mai presus de tradiție, că el e capabil să își însușească liber tot ceea ce e adevărat într-o tradiție? Cam așa ar părea că se petrec lucrurile astăzi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]