9,277 matches
-
de vorbă... ca între bărbați... El 1: (venind lîngă El n) Cînd eram tînăr, adică atunci cînd băgăm în mine, la întîmplare, cultură, exigențe, principii, adică atunci cînd eram superior... și intolerant, deci atunci cînd eram prost, priveam cu un nesfîrșit dispreț la așa-zisa indecență a rusului în dragoste. Cînd îi vedeam prin filme cum cîntă plîngînd, cum își smulgeau părul din cap, cum se tîrăsc, cum se omoară din cauza unei femei, îmi venea să ies din sală. Revoltat și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
plastilină, pe care o modelăm până acolo unde capătă forma care ne convine. Dacă la asta adăugăm talentul nostru de a trimite totul în banc, în anecdotic, în istorica noastră capacitate de adaptare la situație, în brațele unei filosofii a nesfârșitei negocieri cu propria-conștiință, a unei etici care îți oferă un fior mioritic, bun de folosit la nevoie... * * * Incapacitatea de a rosti corect cuvintele vinovat-nevinovat, este punctul final al unei tragedii adunată în resturile unui costum de clown. * * * Obosiți (istoviți) peste
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mesaj universal. Așa se întîmplă în teatrul celor vechi, la un Shakespeare sau la un Cehov. Dincolo de Hamlet este ironia sau o lume bufonadă pe care o recunoști în orice alt timp istoric; dincolo de Vanea este depersonalizarea, solitudinea sau căutarea nesfîrșită a sinelui într-o lume uitată. Doi foști actori, ajunși la pensie se întîlnesc în fiecare luni în apartamentul unuia dintre ei pentru a depăna amintiri, răsfoind albume vechi ale teatrului, cronici din reviste, fotografii din tinerețe. Un mobilier desuet
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mare rău cu iertarea ta, fir-ai al dracului să fii! (se duce la masa lui; Trimisul se întoarce la masa lui, îngenunchind) Sursa dublă: S-a speriat...! Uneori și iertarea te sperie... uneori... Dosar nr.: Acum își face la nesfîrșit pasiența și trage la rom..., numai o ceafă de anchetat îi lipsește... (intră Supraveghetorul) Domnu'... știți cumva nevastă-mea vine azi să mă ia? Supraveghetorul: Da' de unde vrei să știu eu? Dosar nr.: (către ceilalți, inclusiv reporterii) Voi nu știți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
măsoară numărul „repetițiilor” prin de câte ori trebuie să ajungă la dumneavoastră cu același mesaj, pentru a vă convinge să cumpărați produsele și serviciile clienților lor. Agențiile de publicitate știu că exact atunci când ați obosit și v-ați plictisit să vedeți la nesfârșit aceeași reclamă ajung la dumneavoastră și vă întipăresc în minte produsul și serviciile pe care încearcă să vi le vândă. +++ În castă +++ TEMĂ Începeți să scrieți pe o pagină toate oportunitățile pe care le aveți și care vă sunt necesare
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
o serie de provocări permanente, întrerupte chiar de crize periodice”. Dacă există un aspect în care perfecționarea vă poate inspira atât pe dumneavoastră, cât și pe ceilalți, acesta este cel al dezvoltării obișnuinței de a aborda și rezolva aceste provocări nesfârșite cu o atitudine fermă, pozitivă. +++ +++ TEMĂ Pe un carton de 3 × 5, scrieți: „Bate fierul cât e cald”. Acest lucru trebuie să vă reamintească principiul rezolvării rapide și prompte a situațiilor neplăcute pentru a putea trece la cele plăcute. +++ Ideea
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
lucru chiar se întâmplă”. Scrieți pe un carton de 3 × 5, această declarație. Revedeți-o din când în când, pentru a vă reaminti că „partea corectă” este mai importantă pentru angajați decât salariul în sine. +++ +++ Epilog Le puteți repeta la nesfârșit oamenilor despre sistemul corect de plată, dar atunci când împărțiți banii, vor ști că sunteți serios și vor avea încredere în dumneavoastră în viitor. +++ Ideea 138. Feriți-vă de capcana vechimii În trecut, tradiția mediului de afaceri american era ca fiecare
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
trecerea timpului; nu mai știam nici în ce zi a săptămânii suntem, nu ne preocupam nici de data calendaristică și nici măcar în luna în care eram. Acționam în mod mecanic, ca niște roboți, eram o ceată halucinantă, care împânzea lanul nesfârșit al stufului iar la întoarcere coboram în adâncuri ca niște șobolani, încercând să prindem un pic de odihnă... ” Emanuel Babii (Zugravu, 2004) , student la Drept, descrie munca la stuf din lagărul de muncă de la Periprava, astfel:”cine nu-și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
foame și de frig. Acum când sunt mari și trebuie să hotărască, trebuie să lăsăm totul deoparte și să le spunem. Cât nu va fi prea târziu. Iată numai câteva aspecte din binefacerile regimului de tristă amintire. Voi începe cu nesfârșitele cozi la alimente. I-aș aminti d-lui Anghel Stanciu, deputatul PRM când, locuind în blocul de nefamiliști de la Nicolina, stăteam toți ore întregi pe la cozi. Când cineva din bloc auzea că ”se dă ulei” toată lumea fugea la coadă să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Moară a timpului, greier, fierăstrău înfipt în labele/ nevăzuților sfincși/ șampanie zuruind în cupa destinului,/ râu întorcându-se în gura izvorului". V. Nicolescu este un poet al metamorfozelor transpuse în imagini lucrate, căutate până la gratuitate. "Alteori merg pe un culoar nesfârșit/ din care se desfac/ asemeni degetelor celor două mâini/ alte și alte culoare,/ și trebuie sa merg pe toate odată,/ să smulg din inșii mei câte un flaut pentru fiecare/ câte un flaut/ câte o fântâna." Parabola focului supune simbolului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că va atinge absolutul promis este sărbătorit ca o mare bucurie, deși aceasta presupune suferință și jertfă: "M-am uscat ca pielea întinsă la fum/ de când aștept să te înduri". Dumnezeu privește cu înțelegere zbaterea poetului: Cineva mă privește cu nesfârșită milă și răbdare/ De când m-am născut/ Și iată că astăzi/ I-am întâlnit ochii ridicați pe cupolă/ Stăm față-n față uimiți și nimic/ Nu poate să ne mai despartă". Suntem învestiți cu puteri ilimitate în luptă și în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de pace și luptă" (1953), "Cântecele pădurii tinere"(1953), "În satul lui Sahia" și "Bălcescu" versurile cuprinse în poemele citate se leagă de restul operei printr-un accentuat militantism social, dar realizarea estetică lasă de dorit : Și când pe holde nesfârșite macii / Îngenuncheați la umbra noastră sfântă, / vor asculta uimiți cum toți săracii/ Ca o pădure care crește cânta/ Celor căzuți pentru libertate". 2 "De mine se teme în taină tot burgul / Sunt prințul penumbrelor eu sunt amurgul". Cornel Regman vorbind
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fost cruțat... Deși eram atât de îngâmfat, încât poate că, chiar dacă te-aș fi întâlnit, nici nu aș fi stat de vorbă cu dumneata... Acum înțeleg ce neghiobie te sfătuiam atunci când te certam că schimbi mereu femeile. CELLINO (cu o nesfârșită simpatie, cu înțelegere plină de admirație pentru o lipsă inerentă unui geniu, cum îl socoate el pe Pietro Gralla): Ați trăit prea mult pe mare și nu ați avut de unde cunoaște femeile, asta e tot... Cea dintâi femeie mai iscusită
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de infinit și de veșnicie. Atât timp cât oamenii nu vor ști să dăruiască sufletului infinitul, iar spiritului nemurirea, în străfundurile ființei lor se vor simți mereu nesatisfăcuți''. Omraam Mikhaël Aïvanhov Se știe că infinitul a apărut întâi în forma unor procese nesfârșite și convergente. Prezența unor asemenea procese apare pentru prima dată la Zenon din Elea (sec. V î.e.n.), elevul lui Parmenide. Zenon nu a fost matematician, dar a folosit fapte și raționamente cu caracter evident matematic, fapte stabilite încă dinaintea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în limbaj curent și în geometrie; ce observați în legătură cu procedeul de construcție a celor două segmente din raportul de aur (se continuă la infinit; segmentele fiind incomensurabile între ele)?; dar în legătură cu construcția celor două feluri de pentagoane? (se continuă la nesfârșit căci latura pentagonului convex este incomensurabilă cu latura pentagonului stelat). Secvența 2: 5 minute * Se prezintă elevilor câteva fotografii cu detalii ale unor construcții de catedrale gotice în care apar poliedre regulate în construcția cărora apare Φ. * Se inițiază o
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
meu profesor. Revenind la Alexa Visarion...am avut privilegiul să-l prind într-una din cele mai generoase perioade ale domniei sale, când mai presus de metodă, tehnică, abc-ul necesar, ne-a molipsit cu iubirea sa pentru teatru, cu patima nesfârșită și arderea necondiționată ce-l definesc atât ca om, cât și ca regizor. Efervescența pe care ne-o injecta, vitalitatea sa, încăpățânarea și dăruirea cu care venea înspre noi...ne atrăgeau că un magnet. Când nu-ți mai vine să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și film După lecțiile de teatru și de cinema și mai ales după mărturisiri în spatele cărora se află teama, suferința, incertitudinea dar și victoria adică acel moment în care atingi teatrul mare și, adaug eu, cinema-ul mare -, după șirul nesfârșit de montări de spectacole, lucrări, filme, turnee, conferințe, după multitudinea de imagini lăsate scenei și ecranului, după truda întru cuvânt în căutarea spectacolului "ascuns" poate ascuns în suflet sau poate ascuns în lungi tăceri -, poți, sigur, să spui precum poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de viață [...] Cu tălpile în noroi, pentru ei desprinderea rămâne pe un soclu pe care niciodată nu-l vor atinge. Dezorientați, nici nu știu măcar dacă să mai spere, captivi în propriile lor temeri, sufocați de obsesii [...] Disperare, tristețe, tragism nesfârșit și deznădejde sunt elementele universului de viață în care obsesia a sfredelit miezul, i-a acaparat seva, instalându-și definitiv cangrena. Universul caragialian pe alocuri grotesc își găsește înfățișarea din perspectivă personal-regizorală în scena cheie a bâlciului, atunci când un nebun
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mai sarcastic ca oricând, cineastul își descarcă disperarea existențială într-un magnific eseu despre viață și moarte, despre iubire carnală și iubirea absolută care transgresează frontierele făpturii, despre ideal și ratare, despre drama istorică a unui neam condamnat să suporte nesfîrșitul lanț al puterii abuzive călcând totul în picioare. Și nu în ultimul rând, Ana este un film despre condiția și singurătatea artistului într-o lume ostilă. Reluînd, în alt registru și într-un alt timp istoric, tema din Înghițitorul de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spaimele. Azi încerc un sentiment de tristețe că vremea noastră se zbate neputincioasă între adevărul care nu ne satisface și speranțele care nu mai pot fi îndeplinite. Cred cu tărie că trebuie apărată arta adevărată, să evităm rătăcirile în "experimente" nesfârșite, aiurea și coabitări păguboase, dacă nu vrem ca lumea noastră să sfârșească rău. Se distruge cu bună știință solidaritatea dinlăuntrul grupurilor, pentru a nu mai rămâne acolo decât indivizi depersonalizați, găunoși, fără bucurii, roși de singurătate și tristețe. O nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
etc. Spectacolul, adesea, e o infrastructură expresivă enormă, iar miezul lui de legitimitate de o naivitate mizerabilă. Imaginați-vă o uzină întinsă pe hectare, care produce în serie același model de mâner. Desigur, obiectul lipsește, dar accesoriul își trăiește la nesfârșit gloria lui grotescă. Adevărul este că majoritatea "conștiințelor" din teatrul contemporan, cu prestigiul lor cu tot, nu fac altceva decât narațiune și cinism. Toată lumea, aproape toată, are grijă să confecționeze același mâner și are de spus aceeași poveste: despre ruina
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de orice privire indiscretă. Alura conferită lui exprimă forță, personalitate, vitalitate, virilitate. Filmat de aproape, în prim-planuri îndrăznețe Ovidiu Iuliu se lasă iscodit de privirea contemporanilor dar niciodată descoperit pe deplin. Enigmaticul este sugerat, nu căutat. Jocul actorului luminează nesfârșitele reverberări interioare asupra evenimentelor prin care trece. Încălzirea, destinderea, zâmbetul final descătușează un tonus vital convingător. Regizorul în repetiție cu Camelia Maxim și Ovidiu Iuliu Moldovan Este totuși un paradox că acest film nu poate fi omologat ca un succes
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
reconfigurarea structurii de ansamblu a scenariului și sugerarea discretă a unei anumite iconomii poetice. Mai departe, încărcarea textului filmic cu materia concretă, emoțională și faptică a vieții, decuparea acesteia în geometrii de detaliu și transpunerea în realitate filmică un drum nesfârșit de lung, anevoios și consumator de talent i-au aparținut în întregime regizorului. Au trecut doi ani de atunci, în care nu am mai știut nimic despre viața filmului, iar acum am descoperit, cu uimire și emoție, rezultatul. Mergeți și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
colocvial) Paris, 1 iulie 1982 Dragă domnule Liiceanu, Un străin care ar citi Jurnalul dumitale [Jurnalul de la Păltiniș, n.n.] ar putea rămâne cu impresia că în România, în toți acești ani sumbri, nimeni nu făcea altceva decât să mediteze la nesfârșit, sau să viseze la destinul civilizației. Dai astfel o imagine falsă doar în aparență, dar în fapt veridică, a realităților de acolo, pentru că faptele pe care le relatezi sunt reale chiar dacă sau întâmplat numai la Păltiniș. Doar asta și e
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o trecere treptată de la o idee la alta. Efectul stilistic este generat de ambele forme ale gradației: - gradație ascendentă [climax]: o sete era de păcate, de doruri, deavânturi, de patimi,/o sete de lume, de soare. (L. Blaga); Aceleași, iarăși, nesfârșite ploi/aceleași ore, zile, săptămâni (H. Bădescu) - gradație descendentă [anticlimax]: Mă bate vremea, mă bate ziua, mă bate clipa. (T. Arghezi) Inversiunea poetică vizează modificarea expresivă a topicii obișnuite în propo ziție sau în frază; cuvântul/enunțul transferat în poziția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]