8,329 matches
-
lucrători și 47781 lei producție. Dintr-o situație statistică privind industria din județ, întocmită de șeful Poliției, Anghel Tatomir, la 22 aprilie 1937, rezultă că, județul și orașul Dorohoi erau aproape lipsite de industrie, existând în Dorohoi doar fabrica de pălării, aparținând evrului Luis Rapaport, moara Fischer (care avea 20 de lucrători) și moara Haller (cu 17 angajați, din care 3 români: fochist și lucrător); în Herța era doar o moară sistematică Kiselinger; în Hănești moara Tălmaciu, în Zvoriștea moara Goldhamer
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sifon, aparținând evreilor Zigmund Zilberg și Marcu Mihal, ambele în str.Șt.cel Mare; 2 fabrici de lumânări, aparținând evreilor Moișe Meirovici și Aron Lerner; 1 fabrică de săpun (din str.Șt. cel Mare), aparținând evreului Aron Lerner 41; 1 fabrică de pălării, aparținând evreului Leiba Rapaport în str. I.C.Brătianu (avea în anul 1931 un număr de 6 lucrători calificați și 18 muncitori 42); 1 fabrică de mezeluri, aparținând evreului Fredi Maraschi din str.Traian 43. Situația prezentată ne permitesă spunem că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de sărăcie a unor persoane, de poliție sau alte autorități, acelea să fie din decretul-lege nr.2903 din 20 octombrie 1941, evreii erau obligați să predea următoarele categorii de obiecte: cămăși, batiste, prosoape, ciorapi, flanele de lână, haine, bocanci, paltoane, pălării, pături scutite de predarea de efecte; pentru cei absenți pentru că sunt la muncă de folos obștesc, obligația să fie amânată până la reîntoarcerea lor în localitate. Având în vedere faptul că în vara și toamna anului 1941, mulți evrei din Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evrei care acum un an erau comercianți iar azi au carnete de diferite meserii. De exemplu Max Bojet comerciantul de coloniale, are carnet eliberat de camera de muncă cu meserie de cizmar. Alt evreu Groper avea magazin de coloniale ciorapi pălării și acum are carnet eliberat de Camera de muncă că ar fi croitor. Sau S.Moscovici cunoscut cârciumar are carnet de tâmplar și mulți evrei au asemenea carnete de la Camera de muncă. în Dorohoi se afla un evreu Zaharia Hecht
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
spectacolelor tradiționale). Se Încing cu un brîu și În mîini au cîrje”. Și cu asta, basta! „Jidanul” „Vălăretului” de la Bogdănița, fusese descris astfel: „Poartă un trenci sau un raglan lung pînă la genunchi, rufos și zdrențăros. Pe cap are o pălărie Înaltă. Pe față Își trage o mască cu coarne de drac, vopsită În negru, cu nas roșu ascuțit, cu mustăți mici, zburlite și Încîlcite. În mîini duce o cîrjă și un coș rotund În care are o cioară moartă și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
numeroase proteste mocnite), Ceaușescu și acoliții săi cu ceva mai multă glagorie În tărtăcuțe, au reformat și instituțiile statului până la cel mai mic nivel chiar dacă, În multe cazuri, nu fusese vorba decât tot despre fercheșa Mărie dar cu o altă pălărie pe cocul plin de păduchi lați. Așadar, la Vaslui fusese inaugurată Casa Creației Populare (actualul Centru județean al creației populare și promovare a culturii tradiționale), subordonată Comitetului Județean pentru Cultură și artă, adică Direcția pentru Culte și Patrimoniu din zilele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
manechin ceh ales pentru asemănarea lui frapantă cu tînărul Nicolaescu (deși aceasta tinde să lase loc, în prim planuri, unei asemănări și mai frapante cu Alexandru Papadopol). Falc are cinstea de a imita celebrele manierisme (salutul cu două degete la pălărie, zîmbetul crispat) și de a-și mișca buzele aiurea pe vocea lui Nicolaescu, dar în rest n-are aproape nimic de făcut n-are și el o gagică, iar de împușcat împușcă mai puțin decît Nicolaescu însuși. E greu să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
când generalul Velicu m-a întrebat dacă am probleme am solicitat să fiu ajutat să numesc pe funcții locotenenți-majori sau căpitani. Domnule, m-a înțeles. Mai puțin la primul batalion, era la noi un locotenent-colonel Panaitescu Jan, un băiat jos pălăria. La Batalionul II am numit un locotenent-major, Ștefan; la Batalionul III, un căpitan, Țenea; locțiitor tehnic, locotenent-major subinginer Vasilescu; locțiitor pentru logistică, un locotenent-major, Saca. S. B.: Ați venit cu garnitura dumneavoastră. M. M.: Nu, nu! Toți erau deja acolo
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de Tancuri, în clădire cu dumneavoastră, la Divizion și Batalionul 35 Geniu al Diviziei de Tancuri. Acolo era un tinerel, era locotenent-major, Dumitrescu. S. B.: Eu l-am prins căpitan. M. M.: E pe la Câmpulung Moldovenesc acum. Un ofițer jos pălăria. S. B.: La Divizion cine era când ați venit dumneavoastră, în 1985? M. M.: Blănaru! După aceea a venit Țilimpea. S. B.: Și după aceea iar Blănaru. La Revoluție pe Blănaru l-am avut comandant, că a fost o schimbare
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
le dădea câte o aspirină. După el a venit un doctor teribil și ăsta e un moment important: locotenentul-major Toma Augustin. Tatăl lui era șeful secției Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Militar, un doctor eminent. Ăsta, un copil jos pălăria, dornic de muncă, și era căsătorit cu fiica lui Marin Ceaușescu. I-am zis: "Clădirea e veche, dărăpănată. Tomiță, sarcina ta e să facem Infirmeria!" Relațiile atunci erau altceva, nu erau ca acuma să faci ciubucuri și să le bagi
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
înțelegeți-mă bine, eu am fost băiat de la țară. Am fost la Liceul militar că n-aveam acasă toate condițiile. S. B.: V-a plăcut la Liceul militar? Ați avut atracție pentru acest domeniu? M. M.: Da, la Câmpulung, jos pălăria, jos pălăria! Era altă viață. La Câmpulung Moldovenesc, altă viață, de acolo m-am făcut ofițer. Deci, eu m-am dedicat carierei ăsteia pentru că: una, nu aveam altă direcție; a doua, am spus: "Totuși, dom'le, regimul ăla mi-a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
bine, eu am fost băiat de la țară. Am fost la Liceul militar că n-aveam acasă toate condițiile. S. B.: V-a plăcut la Liceul militar? Ați avut atracție pentru acest domeniu? M. M.: Da, la Câmpulung, jos pălăria, jos pălăria! Era altă viață. La Câmpulung Moldovenesc, altă viață, de acolo m-am făcut ofițer. Deci, eu m-am dedicat carierei ăsteia pentru că: una, nu aveam altă direcție; a doua, am spus: "Totuși, dom'le, regimul ăla mi-a dat mâncare
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
simțit. Șeful protecției antichimice era căpitanul Logofătu Zaharia. Îmi pare rău de el, îl văd acuma, e tot timpul la televizor cu Dan Voiculescu, în fața lui tot timpul, cred că-i garda lui de corp. Dar era un copil jos pălăria. Dimineață îi zic: "Zahario, îmbracă-te civil, du-te până în oraș, vezi care-i treaba!" A venit la prânz și mi-a zis: Dom'le, nu-i bine, lumea vorbește urât de armată. Că armata a intervenit, că omoară oameni
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
aveam discuții cam din două în două ore; unele consemnate în Jurnalul operațiunilor de luptă, altele neconsemnate. Erau între mine și Comandantul Diviziei. Deci, numai noi le știm. S. B.: Vă înțelegeați că "asta rămâne între noi". M. M.: Jos pălăria! Spuneam: "Tovarășul colonel, am trimis genistul". La ieșirea din Pantelimon, peste lac, e un pod la Complexul Lebăda, care face legătura între Lacul de Nord cu Lacul de Sud. Zic eu: "L-au verificat geniștii și nu rezistă la trepidații
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
De asta, la unitate, după războiul ăsta, am fost singurii care am avansat secretarul de partid și medicul stomatolog, fiindcă doctorul Geru a fost pe post de doctor cu noi în Piață și căpitanul Țugurel (elitist, vai!), un om jos pălăria! Deci, Toma m-a prevenit. Și-am început să mă gândesc: "Băi, ceva totuși nu e în ordine. Ceva se pregătește". El probabil că știa. Socru-său, în timpul ăla, era ambasador în Austria. S. B.: Da, acolo a și fost
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Nu este relevant. Pe Chelaru îl cunosc, că am fost coleg de liceu militar cu el. Pe urmă eu am ajuns comandant de armată iar el comandantul corpului de la Iași, deci am lucrat cu el. Chelaru e un ofițer jos pălăria, dar cam slobod la gură. S. B.: L-a și costat asta în carieră. M. M.: Apoi, el lucra pe la cercetare atunci la Revoluție și putea avea unele informații, dar aceasta nu e relevant pentru că data poate fi aceea a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
al Statutului Major General al Armatei. S. B.: Stănculescu spune despre el că a fost rezidentul KGB în România și că și el ar fi fost reactivat. M. M.: Se poate. Dar a fost un om extraordinar, un om jos pălăria. Ca militar, că altfel nu-l știu. S. B.: Dar generalul Gheorghe Logofătu? M. M.: Cam slăbuț. S. B.: Marin Pancea? M. M.: Slab de tot. S. B.: Nicolae Caraman? M. M.: N-am auzit de el. S. B.: Nicolae
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
dovedit a fi peren, un orizont de posibilitate. Scrii- torul a descoperit o fractură, un punct de inflexiune, o falie, un pliu în care și-a depozitat opera, un pliu care poate fi desfășurat la infinit așa cum magicienii scot din pălărie o eșarfă care nu se mai termină. În ce măsură am dreptul să utilizez opera lui Caragiale în afara contextului de cultură și civilizație care a gene- rat-o ? Într-o discuție cu o actriță stimabilă, Draga Olteanu- Matei, care a jucat atât
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
obraji de atâta alergătură. Uși de sticlă care se deschid automat; automate care îți dau informația necesară; scări rulante; și-n mijlocul sălii de așteptare un grup „statuar” reprezentând un cufăr, o geantă, o umbrelă și o cutie rotundă pentru pălării - simbolul călătorului. Seara i-am servit pe cei la care stăm - dona Maria și soțul ei, un peruan mic de statură, cu pălincă și cașcaval afumat, iar ei ne-au dat un lichior de ghindă și cârnați de casă. A
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
întreaga lume). Acesta din urmă este o poezie, el, în întregime, cu micile Taberne spre care ești invitat de greci vorbăreți și ispititori, cu studenții care cântă pe străzi, pentru câteva drahme pe care, cu drag, turiștii le pun în pălăriile așezate lângă ei, este elegant, curat și așezat, având, de fapt, aceeași destinație. Aici ți-e teamă cu fiecare pas pe care-l faci, te-nconjoară brusc zeci de copii sau tineri cărora nu le poți ști intențiile, este murdar
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
-o pe Rambla, locul de plimbare al tuturor de peste tot, locul în care poți vedea statui vivante, sau flori colorate, papagali vorbitori, sau clovni care fac copiii să râdă, sau personaje din poveștile universale care în schimbul unei monede, aruncată în pălăria din fața lor, îți pupă mâna și se lasă fotografiate pentru o amintire inedită. Aici am asistat la o scenă hazlie: un om-statuie, aurit tot, reprezentând un roman cu o suliță și stând nemișcat minute în șir, spre deliciul celor care
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
jos, cu rucsacurile alături, adormiți sau vioi, blânzi, bruneți sau japonezi, toți veniți să-l vadă pe „marele Picasso”. Eu, recunosc, am fost emoționată cu două zile înainte de-a ajunge aici, m-am îmbrăcat special în rochia bleu cu pălăria bleumarin, în ideea de a-mi face o fotografie lângă vreuna din lucrările pictorului din perioada albastră. Îmi citise și mă pregătise Liviu, fără a-mi impune vreo impresie personală. Știam că mai întâi voi vedea lucrările făcute începând cu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
l-au gătat. Se sfădesc care bară, unde să fie pusă, de la vale sau de la deal. Iar cei doi care se odihnesc, s-au întins pe bănci cu burta în jos și se pare că au adormit. Acum ăștilalți critică pălăria unuia. E, cică, pălăria de-o poartă toți. E! S-au înmulțit. Au mai venit să dea o mână de ajutor încă vreo trei care stăteau cu alte treburi mai subtile pe margine. Erau îmbrăcați mai frumușel. De ce or fi
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
sfădesc care bară, unde să fie pusă, de la vale sau de la deal. Iar cei doi care se odihnesc, s-au întins pe bănci cu burta în jos și se pare că au adormit. Acum ăștilalți critică pălăria unuia. E, cică, pălăria de-o poartă toți. E! S-au înmulțit. Au mai venit să dea o mână de ajutor încă vreo trei care stăteau cu alte treburi mai subtile pe margine. Erau îmbrăcați mai frumușel. De ce or fi venit că aici erau
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu glasvand, în care tronau două fotolii de răchită și o minge de volei. Neînțelegând semnalele disperate, tovul mi-a spus:" sunt ale tovarășilor, nu-i voie să treacă străini pe aici" (retrospectiv scena lui Schiller cu Wilhelm Tell și pălăria împăratului mi se pare oareșicare). I-am replicat că străinii au nevoie de scaunul de la toaleta și nu de fotoliile tovarășilor. N-a înțeles, a continuat cu "plecați imediat de aici" și a trebuit din nou să recurg la formula
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]