7,232 matches
-
că un alogen ortodox "cu preocupări de Biserică" ajunge a fi mai specific decât un național fără asemenea preocupări. Gândirea a primit de altfel destui evrei raliați, adică ortodoxizanți. Nichifor Crainic și-a constituit și o estetică, curat platonică (Nostalgia paradisului). Omul e făptura lui Dumnezeu, arta e făptura omului, arta e deci făptura făpturii lui Dumnezeu, nepoata lui Dumnezeu. Artistul aduce aparențele naturii, străbătând la prototip prin copie, dar scopul lui e eternul. "Arta în sensul ei înalt nu este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spațiul european originea crizelor sociale în viața privată, deși în unele cazuri această legătură se confirmă. Sunt necesare studii sociologice detaliate. Apoi, Europa de astăzi nu mai este Europa vremii lui Alexis de Tocqueville. Evident că nici nu putem idealiza paradisul conjugal American. Până la urmă, gândirea dihotomică (Europa versus America) pe care o practica cunoscutul sociolog francez este neconvingătoare, dar ideea condiționării vieții sociale de bucuriile sau dramele domestice ale vieții de familie este subtilă și merită verificată prin studii sociologice
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Împlinindu-l: eonul. * Iconostasul separă naosul de altar. Este prefigurat „în vechiul Testament de perdeaua ce separa Sfânta de Sfânta Sfintelor”. * Altarul are două uși laterale pe care sunt pictați arhanghelii Mihail și Gavril. Primul „cu sabie de foc, sugerând Paradisul pierdut prin păcat, și al doilea cu crini în mână, simbolizând Paradisul regăsit în Hristos”. altarul mai conține și intrarea centrală prin ușile Împărătești. Aici este pictată icona Bunei-vestiri. Ea sugerează „că prin Maica Domnului s-au deschis din nou
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Testament de perdeaua ce separa Sfânta de Sfânta Sfintelor”. * Altarul are două uși laterale pe care sunt pictați arhanghelii Mihail și Gavril. Primul „cu sabie de foc, sugerând Paradisul pierdut prin păcat, și al doilea cu crini în mână, simbolizând Paradisul regăsit în Hristos”. altarul mai conține și intrarea centrală prin ușile Împărătești. Aici este pictată icona Bunei-vestiri. Ea sugerează „că prin Maica Domnului s-au deschis din nou Porțile Noului Paradis, în care ne așteaptă Hristos”. Nou-născutul parcurge drumul din
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
păcat, și al doilea cu crini în mână, simbolizând Paradisul regăsit în Hristos”. altarul mai conține și intrarea centrală prin ușile Împărătești. Aici este pictată icona Bunei-vestiri. Ea sugerează „că prin Maica Domnului s-au deschis din nou Porțile Noului Paradis, în care ne așteaptă Hristos”. Nou-născutul parcurge drumul din pridvor spre altar, unde este Împărtășit cu sângele și trupul Mântuitorului IIsus Hristos. Drumul simbolizează ascensiunea sa în societate, dar și inițierea pentru a parcurge spiritual calea din societate spre Împărăția
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
înlesnit descoperirea unei cărți misterioase privind istoria poporului lui Dumnezeu în America, Cartea lui Mormon. VIII.1.1. Joseph Smith - profetul întemeietor a fost un lider religios dominat de multe idei, viziuni și revelații stranii. Incita credincioșii în a descoperi paradisul și a se pregăti pentru a doua venire a lui Hristos, Parousia. În practicile lor cotidiene, mormonii sperau în descoperirea de către emigranți a unor „,comori îngropate, pietre cu puteri miraculoase” sau „relicve ale triburilor indiene băștinașe”. Moroni, îngerul trimis de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
munca altora, păcat împotriva căruia ei pretind că luptă. Comuniștii nu pot trăi din adevăr. El nu-i accesibil minții lor flecare căci ei trăiesc la nivelul pântecelui, mai sus nu pot urca. Adevărul urcă și duce spre piscul ceresc, paradisul pierdut, a fi legionar e un dar, o simțire adâncă, dumnezeiască, izvorâtă de dincolo de om. Legionarul este omul faptelor, un erou. El nu-și neagă părinții, nu-și dezminte istoria, ci o îmbogățește și o împodobește cu noi fapte. El
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a tradus din Plutarh; lui C. Negruzzi i se retipărește nuvela Zoe; o parte din versurile lui B. P. Mumuleanu sunt publicate împreună cu o biografie a poetului. Scriitorii străini din care s-a tălmăcit în T. sunt Milton (fragmente din Paradisul pierdut), George Sand, Lamartine, Musset, Al. Dumas și A. Karr. Se dau și câteva părți din cartea lui Eckermann, Convorbiri cu Goethe în ultimii ani ai vieții sale. Lui Eugeniu Carada îi aparține o serie de informate și bine argumentate
TIMPUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290181_a_291510]
-
Liviu Floda), București, 1957; Piticii în țara lui Gulliver, I-II, București, 1957; Povești din țara poveștilor, București, 1958; Povestiri cu prichindei, cu ilustrații de Grigore Vasile, București, 1959; Gagaga și alți câțiva, București, 1960; Ronț-Ronț, București, 1962; De vânzare Paradisul!, București, 1963; Într-o seară de toamnă. Chemări, București, 1963; Elev în clasa întâia, București, 1964; Pozne și întâmplări, cu ilustrații de Lena Constante, București, 1964; Schițe vesele, București, 1965; Peștera, București, 1966; Pirpiric, București, 1966; Fluturele de ivoriu, București
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
obosit de emoțiune... nu!... am obosit de admirațiune! Un cuvânt și am terminat. Se zice că Mircea cel Mare se dusese după moarte să bată la poarta raiului. Îi iese înainte sfântul Petre. — Ce poftești, omule? întreabă cu asprime chelarul paradisului pe viteazul domn al românilor. — Să văd fața lui Dumnezeu, răspunse marele Mircea. — Tu, păgânule! Tu care ai făcut mii de păcate și d-abia numai o mănăstire?! Afară! Auzind zgomot la poartă, se arată însuși Dumnezeu. — Ce este? întreabă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de varietăți aveau loc în grădina Union Suisse, în grădina Rașca, în grădina „noului Hotel Dacia“ unde cânta muzica militară și oferea „concerte amuzante“ „domnișoara Finetta“, în grădina Guichard (o „companie lirică franceză“ prezenta „canțonete și operete amuzante“), în grădina „Paradis“ din spatele Episcopiei (farsa într-un act D-na Caliopi Busuioc de Iacob Negruzzi) ș.a. 66. „Comitetul electoral din București“, ROM., an. XX, 31 mai, 1 iunie 1876, p. 474. Întrunirea electorală a avut loc în seara de 30 mai/11
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Georgescu 417; Giafer 139; Grădina cu cai 139; Guichard 135, 303, 381; Heliade 400; Herăstrăul Nou (Noua grădină de la Herăstrău) 136; Herăstrăul Vechi 140, 380, 420; „Leul și Cârnatul“ 136, 139 303, 387; moara cu iaz de la Floreasca 136, 141; Paradis 303; Rașca 124, 139, 303, 379, 417; Stadt Pesth (Orașul Pesta) 118; Stavri 139, 303, 379, 417; Șapte nuci 402; Tei (Grădina cu Tei) 140; Union ( Suisse) 303, 378-381, 419, 420; Zdrafcu 136 Grebert (birtul; berăria): 54, 136 Guichard (restaurantul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
117, 128; Regal (domnesc, princiar) 113, 115, 116, 120, 121, 128, 131, 135, 143, 146, 147, 376, 377, 381, 393; Grigore Sturdza 123; Suțu 124, 156; Știrbei 129; Telefoanelor 115, 298; Universității (v. și Universitatea) 395 Paltator (cofetăria): v. Baltador Paradis (grădina): 303 parcul: Cișmigiu, v. grădina Cișmigiu; Ioanid 197; Carol 139 pasajul (pasagiul): Comedia 126; Galeriile Blanduzia 126; Macca 118; Majestic 119, 125, 126, 136; Român 115, 126, 176; Villacrosse 118, 138 Pascu (cofetăria): 131 Pațac (cafe-chantant ul): 137, 138
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în care locuiam în urmă cu douăzeci de ani, am auzit o fată spunîndu-i rivalei sale mai emancipate următoarea frază, prin care voia s-o minimalizeze: „Eu sînt frumoasă naturală, tu ești frumoasă din borcan”. Pe atunci nu citisem încă Paradisurile artificiale de Baudelaire și eram, ca și tînăra de care am amintit, pentru naturalețe. între timp, numărul „frumoaselor din borcan” nu numai că a crescut, dar a devenit dominant. „Noile promoții de femei” nu mai au nici o reticență în fața machiajului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
populară ținând în stânga felia de pâine cu marmeladă și în dreapta lingura cu untură de pește. Dar pe băncile acelea șubrede ale școlii tinereții mele am visat la o lume dreaptă și îmbelșugată. Zilnic, dascălii mei îmi desenau în frumoase cuvinte paradisul ce ne așteaptă prin anii 60, apoi cândva prin anii 70, apoi pare-se prin anii 80, apoi, după ce vom fi plătit miliardele de datorii, deci prin anul de grație 2000, când voi fi și eu ieșind la pensie în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
eseist viguros, el practică cultul marilor colectivități, al noroadelor imperisabile, un populism admirabil și cu o prelungă tradiție în literatura românească, el desfășoară o admirabilă poezie cu parfum cronicăresc, el ne este prezentat ca un de tot remarcabil poet al paradisului ritualistic și folcloric, condiția ireductibilă a poeziei sale este pasionalitatea exuberantă și extatică, este un admirabil liric al imprecației, cu un simț al dimensiunilor apocaliptice și al viziunilor grozave foarte pronunțat. Majoritatea creațiunilor lui Corneliu Vadim Tudor sunt dezvoltări ideologice
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Fiecare Își are propria viață și propriul Dumnezeu. Preoți și ritualuri nu sunt decât cârje pentru viața infirmă a sufletului.” Nici un pact de complicitate cu „Stăpânul lumii”, Într-adevăr, ci sfidarea sa, ca și a mărului său interzis. Exodul din Paradisul vieții fără de moarte și fără de viață n-ar fi fost posibil, nici descoperirea-asumarea sinelui și a lumii, fără rebelul care Își revendica Întemeierea proprie. În suferința acestei retrăite răzvrătiri, Diavolul nu pare deloc amestecat. Nici măcar „mecanismul” mutilării cotidiene nu pare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
expediția este un exod și un exil. Ea debutează printr-o evadare, dacă nu cumva printr-o izgonire din rutina somnolențelor. Exilatul taie nu doar aerul, strada, zidul, câmpul, apa, piatra, lumina, ci și „iarba grădinii”. Grădina Ghetsemani succedă Grădinii Paradisului, Gan-Edenul, din care cuplul primordial se trezise catapultat În aventura cunoașterii: „Scoate-mă din biografia asta Întâmplător de femeie/ din istoria asta cu sânge spermă lacrimi foliculină/ ajută-mă să-mi lepăd epiderma șerpește”, sună invocarea Domnului care poate fi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
un bun soldat al Cauzei, sperase, ca și prietenii săi, În perioada de „cucerire și consolidare” a Puterii, că va veni momentul când Își va pune calitățile, nu defectele, În slujba visului mult visat. În cei 40 de ani de paradis comunist În România, cel mai frecvent repetată replică a activiștilor de partid, de toate gradele și calificările, fusese, Însă, mereu aceeași: „nu e momentul”... Normalitatea, ca și mult promisa fericire abnormală și generală se translau, invariabil, Într-un viitor nedeterminat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
totul străină. Acest personagiu abstract și persoana mea reală Îmi dispută convingerea cu forțe egale.” Singurul „punct fix” se află pe un perete... Un zid al plângerii, fără precisă localizare, după ce s-au prăbușit toate zidurile de sprijin? Izgonit din paradisul certitudinilor, cel ce vrea să Înțeleagă rostul său și al lumii se vede condamnat să-și câștige, prin truda fiecărei clipe, amarul cel de toate zilele al Întrebării. Pribeagul este, nu o dată, și un prigonit, rătăcitorul se descoperă un rătăcit
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru a nu enumera decât câteva exemple ale limitei la care a ajuns democrația populară a capitalismului târziu. Statuia Libertății, pe care Karl Rossmann, eroul kafkian al romanului America, o vedea bătută de „vânturile cerului”, nu este un omagiu adus paradisului celest. Libertatea umană rămâne libertatea contradicției și a imperfecțiunii, refuzând noțiunea de totalitate și absolut, chiar și atunci când este vorba de... libertate. „The possibility of conflict - and of tragedy - can never be wholly eliminated from human life, either personal or
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a trecut totul asupra persoanei mele. O josnicie. I-am scris o scrisoare la care nu a răspuns. La universitate, mi s-a spus că ceruse detașarea și locuiește la Lisabona”. Cercetările științifice care Îl aduseseră pe medicul italian În paradisul american visat de soție mijlociseră și o recentă vizită la... Bard College. „Doar câteva zile mă aflam la Bard College, nu departe de New York, pentru a asista la un curs al unui coleg american care se ocupă de simulări În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
frenezie ca la vârsta de demult, În memoria olfactivă a atelierelor de cizmărie și a lustrageriilor, a magazinelor de mirodenii, a prafului și transpirației și gării din apropiere, În mirosul murăturilor, și al plăcintelor, și al mititeilor, și al frizeriei. „Paradisul Palas” al anilor de școlar se gravase, de asemeni, durabil În memorie, timpul nu Îl clintise. Se Întâmpla, din când În când, să mă trezesc cu un telefon, În care mă chestiona, cu Dicționarul Limbii Române pe genunchi, presupun: „Cacialma
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lume a lui, încărcată de frumos: norocul meu este că nu văd de cât foarte puțin din răutatea lor zugrăvită pe fețe. Aurel Dragodan un alt poet sensibil și tăcut, ca un mormânt; poeziile lui erau ca mirificele flori ale paradisului, crescute din noroiul suferințelor de tot felul ale iadului... Si câți alții nu-i populau ceasurile de noapte ale lui Nicolae Petrașcu. Pentru fiecare avea câte un gând de compătimire: pe unii știindu-i bătrâni și bolnavi grav, pe alții
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ascunse -...-Protoron -Ier.Neofit-înfruntarea -Alexandru Ștefănescu Comentar la monografia orașului Corabia -Grigore Alexandrescu-Lichidarea burgheziei române -C. Brin-De vorbă cu Badea Gheorghe -Vasilica Militaru-Biserica din temnița -Vasilica Militaru-Credința neamului românesc -Marius Vișovan-Citindu-l pe Horia Sima în curs de apariție: -Nichifor Crainic-Nostalgia paradisului -Nicolae Georgescu-Eminescu Ultima zi la ,,Timpul” -Alexei Mateevici-Versuri. Ediție îngrijită de Ion Nuță FILME -Demascarea-un documentar în regia lui Nicolae Mărgineanu după un scenariu de Alin Mureșan -Părintele Arsenie Boca-omul lui Dumnezeuun documentar în regia lui Nicolae Mărgineanu -O întâlnire
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]