8,290 matches
-
dezamăgiri storc strugurii le beau mustul sunt deja mahmur pe urmă vorbesc despre viață dar nu las boabele să cadă le mângâi ca pe iubitele pierdute dacă aș amușina toamna ar începe să cânte reumatismul în mine vin apusuri ruginii patima miroase a sfârcuri de vie 31 august 2011 Stare de fapt Din toate acestea ne scoatem obsesii, Lipsesc certitudini, rămân doar impresii... Acuze multiple și gânduri nebune, Pe toate le-aș strânge, pe toate le-aș pune În largi buzunare
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
a ajuns ruină, Noi punem la revere câte-o vină Și smulgem, din iluzii, agrement. Lovim în toți, lovim în noi, intens, Ce pătimaș rostim înjurătura, Ne doare viața. Nu ne doare gura Atunci când facem glume fără sens. Schimonosiți de patimi contra cost Ne deplasăm, cu lăutari, spre moarte, Călcăm pe vise și pahare sparte, Fachiri ratați și condamnați la post. Lăsați-mă să plâng pentru voi toți, Să fiu un bocet la sfârșit de vară, Până și toamna vine într-
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
unui tragic și mândru destin eu intru în tine și fac un festin cu vorbe frumoase, cu lacrimi în ochi, îți cânt de iubire, îți spun de deochi și n-am decât viață în nopțile noastre, iar moartea pictează cu patimi albastre, extrase din ceruri sau, poate, din lună, și astfel trăim, suferind împreună. 8 octombrie 2011 Lacrimi lacrimile mele au gustul sărat al lumii fiecare rid se umple de ceea ce sunt atunci când plâng și dau cu pumnul în masă eu
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
mine sunt doar doruri, berechet, Plus certitudinea că îmi ești dragă. Autodeclarat recalcitrant, Extrag din viață ceea ce-mi convine, Un simplu gând devine incitant, Iar forța mea se naște, brusc, din tine. Indezirabil, stau în șah etern, Polemizez cu patimă fierbinte, Mă prăbușesc din eden în infern Și-mi mângâi insolența prin cuvinte. Dau declarații și semnez, concret, Cu nume și prenume, intangibil, În mine nu e loc pentru secret Sau pentru sensul ininteligibil. Mă rup de cer când cerul
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
durerea Tatălui Ceresc, pentru faptele noastre orgolioase și rele care le facem și eu nevrednica sunt printre cei ce le fac. Regret, cuget șimi pare nespus de rău pentru ele știind că-L rănesc pe Stăpân! Foarte des gândesc la Patimile Domnului Iisus Hristos, care le-a îndurat pentru mine păcătoasa și pentru noi toți și pentru tine dragă cititorule și pentru toată lumea! El! El a dat o jertfă unică! Pentru noi toți ca să ne facă Fericiți! Ce dăm noi în
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
îmbrățișa pătimaș pe tânărul diac: Cât te am așteptat, Radule! suspină ea dulce, acoperindu-i fața oacheșă cu sărutări. Mai încet, domniță, rosti el încurcat, că nu s-au culcat toți ai casei! Nu-mi pasă de nimeni! Iubirea-i patimă pentru mine! Ba pentru mine-o fi doar pacoste! zise încetișor tânărul, înghesuind fata domnului spre ușa iatacului. Să nu mă uiți, Radule! strigă Catrina, înfiorată de atingerea buzelor flăcăului. Nu mă pot mișca ca-n Iași! Dar să știi
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
a așezat, bătrânește, pe podețul din fața comenduirii, uitându-se, întrebător, la cei doi frați, parcă așteptând alte vești. Spre amiază o luă din loc și se opri la căsuța din chirpici, făcută în primul an al căsniciei lui mistuite de patimile războiului. Își amintea de băieți, ce-i mai certa când se țineau de șotii! Dar Safta?! Vrednică femeie care l-a așteptat, cu înfrigurare, rugându-se la icoana Sf. Gheorghe, ca să stârpească dușmanii! Nimic nu mai era ca înainte. Parcă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ca mirosul de copal. Rămânem aici doar o noapte. Mâine, înainte de prânz, vom fi la Palenque, celebrul "oraș" pustiu situat în inima junglei, cu ruinele sale părăsite la care visează toți cei pasionați de civilizația maya, de când un american cu patima antichităților le-a descoperit. Acesta a străbătut jungla, împreună cu un desenator și cu câțiva însoțitori, afundîndu-se într-o vegetație luxuriantă (țin minte și acum detalii din aventura lui Stephens)... pădurea virgină și perfidă, țipetele maimuțelor și papagalilor, călăuzele tăind cu
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Așa grăit-a, Făceam multă poză pe vremea aceea, mă întrerupe Theo zâmbind, pentru că nu știam cum să mă port cu simțămintele care-mi invadau sufletul, din fericire exista și un celălalt, eram lucid și pătimaș totodată, câtă luciditate atâta patimă! Se ridică din fotoliu îndreptându-se cu băgare de seamă spre grădină, Să vin să te ajut? Nu, mă descurc singur! sprijinindu-se de perete dispare grăbit în spatele casei, îi aud apoi șiroitul înfundat în iarbă, revine câteva clipe mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
teologic din incinta mănăstirii, ne conduce și la muzeu, îi place să stea de vorbă cu Theo, pe mine nu cred că m-a învrednicit cu vreo privire, se uită numai la Theo când ne spune ceva, vorbește cu multă patimă despre numărul mare de cărți și manuscrise de valoare, ne dă număruil exact al manuscriselor din limba slavonă, greacă și română din secolele XIV-XIX aflate în posesia bibliotecii mănăstirii, și eu îl întreb despre unele cărți rare, el știe unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
iarăși neastâmpărată îi pun întrebări, dar răspunsul îl primește în locul meu Theo, și ochii lui luminoși n-au întâlnit încă privirea mea, despre sfintele moaște descoperite sub asfaltul de pe aleea ce duce spre biserica mare ne povestește cu aceeași domoală patimă, despre cele unsprezece clopote, și tu îi ceri cu nevinovăție să-ți acorde câteva minute pentru a-i schița trăsăturile, înroșindu-se ușor, nu te refuză, ne face, îți face semn să-l urmezi, vă urmez și eu pe aleea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ceea ce pictai tu era Cina cea de taină, de n-ar fi fost compoziția aceeași ca și la Cina de pe perete, aveam sub ochi această Cină, cea din altar, cealaltă Cină, cea de pe pânză, la care lucrai tu cu atâta patimă n-o puteam înțelege, de ce? Fiindcă totul era schimbat, doar Iisus era același, ca și pe perete! De ce le-ai pus apostolilor ochelari de soare? Expoziția asta va fi ceva neobișnuit! Corina în portocaliu trece de la un tablou la altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
farmecă, prin pădure glasurile îndepărtate ale fetițelor care mă caută, Theo! Aici! dar eu eram întors fără scăpare spre un timp îndepărtat a cărui dureroasă încleștare îmi picura în suflet nectar fierbinte, o posed cu o foame pe care abisul patimii mele n-o va stinge cu ușurință și din vale răsună lângă trupurile noastre împreunate zvonul limpede al clopotelor de vecernie, 16 august, ar trebui poate să stau de vorbă cu părintele, să nu-i evit cu atâta tulburare privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mea luminată doar de lună și eu aștept să facă legătura cu frământările mele și să-mi dea un alt răspuns decât Dumnezeu, încă nu îndrăznesc să privesc spre locul acela întunecat în care se află părintele, spațiu pe care patimile mele îl destinaseră altcuiva, Te întrebi și pe bună dreptate, vorbește el iarăși, ce-am urmărit cu mărturisirile mele și ești convins că mai devreme sau mai târziu voi ajunge și la tine, Eu roșind puternic ca un copil surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
zilele care au urmat eu și Theo am pictat fără întrerupere, pe când a început școala eram gata cu bolta, zac în nemișcare în iarbă și-mi amintesc frenezia cu care picta Theo, fără cartoane, direct pe tencuiala udă, picta cu patima rece a celui ce știa dinainte totul și totuși purta crunta bătălie, Rămân în nemișcare cu ochii pe cer, soarele a coborât peste pădure și-mi trec prin minte imagini, cuvinte din zilele acelea, nu-mi amintesc să fi vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o iau înainte celelalte confesiuni, lupta pentru puterea spirituală e mai aprigă ca oricând, Și-mi vin în minte, ascultându-l pe părinte, cuvintele Sfântului Grigore Palama despre sfințenia monahală, cei ce au părăsit plăcerile materiale, gloria lumii, dar și patimile rele ale trupului, aceia sunt călugării, după pilda, lor nu le pasă de luptele spirituale ale lumii, Suntem ostași ai Domnului, Daniel, și luptăm întotdeauna în linia întâi, nu putem rămâne deoparte, nu putem ignora lumea în care trăim, altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
într-un ritual desăvârșit al simțurilor și-o liniște teribilă mi se lasă în suflet pentru că știu că Aida n-a fost niciodată la Paris, 7 decembrie, e aproape de miezul nopții, am desenat până acum, pregătesc o mapă cu ciclul Patimilor într-o nouă viziune, totul se întâmplă așa cum scrie în Biblie, numai că lipsește tocmai protagonistul, lipsește Iisus 11 decembrie, o caut pe Ana și sunt incapabil să mă stăpânesc, nu mă pot obișnui cu ideea că aparține altui bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
tine să fie oare teren fertil și gras pentru sămânța strălucitoare a geniului tău?! e necesar tot acest chin al ființei mele, această rupere de echilibru, ca să împing cu aceste forțe obscure și oarbe ale iraționalului întreg mecanismul creator, ciclul Patimilor are într-adevăr nevoie de aceste arderi cu miros pestilențial?! 13 decembrie, Radu își pregătește expoziția cu grafica pe calculator, pe calculator, îmi explică și mie cum, cum, funcționează, Mi se închid ochii de somn acum de-ar veni cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
încăperea vastă și noi n-am aprins încă lumina, Andrzej, Andrzej, paralizat la auzul acestui nume rostit în urechile mele de buzele ei fierbinți, Andrzej, acest nume nu e al meu și femeia pe care o țin cu atâta arzătoare patimă în brațele mele îmi dă un nume care nu e al meu, Andrzej, și consoanele greoaie se rostogolesc pe buzele ei ca o melodie divină, Anne! o desprind ușor din îmbrățișarea mea și o silesc să mă privească în ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
urmeze tatăl spre tufele de mure de lângă pădure, și eu vreau pipi, cere fetița, obligând-o pe mama ei să se ridice de pe pătura din iarbă, supunându-se fără împotrivire legilor firești ale biologiei umane, Și eu vreau! 3 august, Patimile lui Hristos pe pereții bisericii și apoi Patimile pictate pe pânză, Daniel încearcă să reconstituie în minte tabloul, l-a pictat în mijlocul bisericii după terminarea Patimilor de pe pereți, nu desprinsesem încă schelele când și-a întins pânza pe suport, ecranul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și eu vreau pipi, cere fetița, obligând-o pe mama ei să se ridice de pe pătura din iarbă, supunându-se fără împotrivire legilor firești ale biologiei umane, Și eu vreau! 3 august, Patimile lui Hristos pe pereții bisericii și apoi Patimile pictate pe pânză, Daniel încearcă să reconstituie în minte tabloul, l-a pictat în mijlocul bisericii după terminarea Patimilor de pe pereți, nu desprinsesem încă schelele când și-a întins pânza pe suport, ecranul unui televizor uriaș împărțit în pătrate, și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
supunându-se fără împotrivire legilor firești ale biologiei umane, Și eu vreau! 3 august, Patimile lui Hristos pe pereții bisericii și apoi Patimile pictate pe pânză, Daniel încearcă să reconstituie în minte tabloul, l-a pictat în mijlocul bisericii după terminarea Patimilor de pe pereți, nu desprinsesem încă schelele când și-a întins pânza pe suport, ecranul unui televizor uriaș împărțit în pătrate, și în fiecare pătrat câte una din patimile lui Hristos, în centrul ecranului în pătratul mai mare un reporter prezintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să reconstituie în minte tabloul, l-a pictat în mijlocul bisericii după terminarea Patimilor de pe pereți, nu desprinsesem încă schelele când și-a întins pânza pe suport, ecranul unui televizor uriaș împărțit în pătrate, și în fiecare pătrat câte una din patimile lui Hristos, în centrul ecranului în pătratul mai mare un reporter prezintă știrile, are ochelari de soare și la urechi căști, imaginea îi apare multiplicată la infinit, Patimile lui Hristos, începând cu colțul din stânga al tabloului, una, două, trei, patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
televizor uriaș împărțit în pătrate, și în fiecare pătrat câte una din patimile lui Hristos, în centrul ecranului în pătratul mai mare un reporter prezintă știrile, are ochelari de soare și la urechi căști, imaginea îi apare multiplicată la infinit, Patimile lui Hristos, începând cu colțul din stânga al tabloului, una, două, trei, patru, apoi pe latura din dreapta, cinci, șase, în colțul din dreapta jos, șapte, continuând cu opt, nouă, zece și urcând pe latura stângă încă două pătrate, unsprezece, douăsprezece, tot sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe mâini, punându-I pe cap coroana de spini, în fundal o mulțime pe stadion urlând la un meci de fotbal, în câte unul din colțurile fiecărui pătrat sigla unui post de televiziune, Știi, Daniel, e Theo în mijlocul bisericii pictând Patimile, părintele Ioan încă nu murise, e mult soare afară, trece prin ferestrele, scenele acestea din viața lui Hristos, îmi spune Theo, se petrec zilnic, iarăși și iarăși, sunt mereu date, dar nu la televizor, ci pe viu, le trăim și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]