6,888 matches
-
profesor - în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Magistraților, catedrei de drept civil a Universității Hyperion, Academiei de Studii Economice, Universitatii Spiru Haret și, în prezent, a Universității Ecologice - și conducător de doctorat - Academia de Politie Alexandru Ioan Cuza) și publicistică, care este rodul experienței acumulate în cei 30 de ani de practician al dreptului. Cea mai controversată lucrare a sa este "Reeducarea prin muncă", volum publicat în 1984. Pe 3 aprilie 2006 această carte a fost prezentată de Mircea Dinescu
Corneliu Turianu () [Corola-website/Science/302274_a_303603]
-
parcursul publicării acesteia, în perioada ianuarie-iunie 1945. În 1947 a obținut Premiul scriitorilor tineri al Fundațiilor Regale pentru volumul aflat în manuscris "Poeți români". În perioada 1948-1952 a fost bibliotecar la filiala din Cluj a Academiei Române. În 1956 revine în publicistica literară, dar în 1958 este acuzat de estetism și "demascat" în "Scânteia" pentru tentativă de "subminare a bazelor literaturii socialiste". Din 1961 până în 1964 este încarcerat la Jilava. După eliberare, a lucrat ca redactor la "Luceafărul" (1965-1967) și "Viața Românească
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
română la Liceul “Radu Negru” din Făgăraș (1966 - 1979) Lector și apoi conf. dr. la Universitatea “Transilvania” - Brașov (1993-2001); Conferențiar dr. la Universitatea "Petru Maior" - Tg.-Mureș (din 2001) și prof. univ. dr. la Universitatea “Petru Maior” (din 2004); Debutul publicistic a avut loc în paginile revistei "Vatra", în anul 1972, cu un eseu. A deținut, în continuare, rubrici în revistele "Vatra", "Flacăra", "Astra", "Viața Românească", iar mai recent în "Discobolul" (“Zări și etape”, unde a publicat studii despre opera lui
Cornel Moraru () [Corola-website/Science/302296_a_303625]
-
și cu exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț. Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu: calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau județene, cu activități și funcții didactice în învățământul juridic superior, cu activitatea literară și publicistică, cu calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare și lichidare judiciară, în condițiile legii. Pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul
Avocat () [Corola-website/Science/302306_a_303635]
-
Carol I din Craiova, fiind premiant an de an. Între 1905-1910, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București. La examenul de licență obține diploma "MAGNA CUM LAUDE". Debutează în 1907 cu versuri în revista "Ramuri". Atras irezistibil de publicistică, încă de pe când era elev la Craiova, paralel cu studiile universitare se dedică ziaristicii care, după terminarea facultății, devine tărâmul activității sale profesionale de bază până la sfârșitul vieții, în 1946. A scris și publicat mai multe opere, cele mai semnificative
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
ul reprezintă activitatea de a strânge, a analiza, a verifica și a prezenta informații referitoare la evenimentele curente, incluzând tendințe, rezultate și persoane. Cei ce practică jurnalismul se numesc jurnaliști. Operele publicistice se pot grupa în clase, în raport de apartenența lor la un gen publicistic. Definiția cea mai generală a genului ne trimite la accepția din logică, valabilă atât în științele naturii, cât și în arte, filosofie, ziaristică: "Clasă de obiecte
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
strânge, a analiza, a verifica și a prezenta informații referitoare la evenimentele curente, incluzând tendințe, rezultate și persoane. Cei ce practică jurnalismul se numesc jurnaliști. Operele publicistice se pot grupa în clase, în raport de apartenența lor la un gen publicistic. Definiția cea mai generală a genului ne trimite la accepția din logică, valabilă atât în științele naturii, cât și în arte, filosofie, ziaristică: "Clasă de obiecte care au note esențiale comune și cuprind cel puțin două specii" (Dicționarul explicativ al
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
Opera ziaristică combină aspectul estetic cu cel științific. In practica ziaristică cunoașterea genurilor este importantă. Fiecare gen ziaristic se caracterizează prin: conținut informațional, însușiri structural-compoziționale și particularități stilistice. Aceste caracteristici pot fi considerate și posibile criterii de clasificare a genurilor publicistice. Genurile ziaristice pot fi clasificate în două mari grupe: genuri informative și genuri comentative. Genurile informative au, ca principală sarcină, difuzarea informației din cele mai diverse domenii de activitate (culturală, politică, economică, socială etc.). Încă de la primele ziare apărute în
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
nu există genuri în sine, ci numai opere ziaristice redactate în diferite genuri. Creația ziaristică trebuie totuși să țină seama de condițiile istorice, politice, sociale, economice ale societății. Se pune întrebarea dacă orice temă poate fi tratată prin orice gen publicistic. Teme de mare anvergură, evenimente și fapte cu largi implicații reclamă folosirea unor genuri cu o mai mare pondere a aspectului comentativ (articolul, ancheta), iar teme, evenimente și fapte de interes mai periferic pot fi prezentate prin genuri în care
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
a, este un gen publicistic care prezintă realitatea actuală, pe care o pune într-o formă comunicabilă, transmisă apoi, prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare în masă. In domeniul ziaristicii, informația trebuie înțeleasă în dublu sens. Informația este un termen devenit celui de presă. Unii
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
aibă capacitatea, forța de creație necesară pentru a pune în valoare, în procesul de codificare, veritabila lor semnificație socială, transformându-le în știri capabile să comunice date noi, interesante, de stringentă actualitate. Orice fapt desprins din realitate nu reprezintă însemnătate publicistică decât în măsura în care ziaristul ๎i descifrează sensul, ๎i dezvăluie semnificațiile, elementele care marcheată noutatea, unicitatea faptului prezentat. Faptul cules de ziarist trebuie să satisfacă interesul de cunoaștere al publicului căruia se adresează. De satisfacerea acestui intres depinde gradul de
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
fapt, la o problematică la zi. În condițiile dezvoltării accelerate a noilor mijloace și tehnici de comunicare, cantitatea informației difuzate crește considerabil. De aceea presa trebuie să sistematizeze, să ordoneze, să ierarhizeze informația primită, facilitând procesul de receptare a mesajului publicistic.
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
avut o influență colosală asupra gândirii politice europene și nord-americane, lucrările sale fiind traduse după 1945 în majoritatea limbilor europene. Din cauza activității sale din perioada celui de al treilea Reich, Schmitt a fost izolat din punct de vedere academic și publicistic. Alături de Ernst Jünger, Arnold Gehlen, Hans Freyer și Martin Heidegger, Schmitt a fost considerat ca un deschizător de drumuri și un sprijin al regimului național socialist. Totuși, el a avut numeroși studenți, care și-au lăsat amprenta asupra gândirii juridice
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
probleme de analiză politică a unor fenomene externe, demisionând din această funcție după șase luni. În România publică și două volume de eseuri politice, " Între câine și lup" (1996) și "Cutia Neagră" (1997), pentru cel din urmă primind Premiul pentru Publicistică al Uniunii Scriitorilor din România. În 1998 devine „cetățean de onoare” al Sibiului. În februarie 2006 a fost numit director al ziarului România Liberă. La 1 februarie 2009 a devenit președinte al trustului media Realitatea-Cațavencu. Pe 5 mai 2015 a
Emil Hurezeanu () [Corola-website/Science/302749_a_304078]
-
Casa Poporului” o societate cooperativă pe acțiuni. Această societate cuprindea nu numai agenții de împrumut pentru meșteșugari și țărănime îndeosebi, ci și cluburi politice, sedii de sindicat, o editură și redacția unei publicații. Constantin Titel Petrescu desfășoară o vie activitate publicistică în această perioadă premergătoare intrării României în primul război mondial. El scrie numeroase articole cu caracter memorialistic din timpul Campaniei militare din Bulgaria (1913) în care denunță incompetența politică și administrativă, starea deplorabilă sanitară din armată și haosul provocat de
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
secundare la Beiuș. A plecat la Budapesta, pentru a începe studiile universitare, pe care le-a continuat la București și Iași. La Iași a devenit membru al Societății Junimea și s-a împrietenit cu Eminescu. A avut o intensă activitate publicistică, fiind pe rând redactor la "Curierul de Iași", "Pressa", "Trompeta Carpaților", "Timpul" din București. Este numit revizor școlar pentru județele mai întâi pentru județele Neamț și Suceava, apoi pentru Botoșani și Dorohoi. Cu această ocazie, pe 2 martie 1886, scoate
Ioniță Scipione Bădescu () [Corola-website/Science/303309_a_304638]
-
Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălașa, care cuprinde, deopotrivă și creația cinematografică (i s-au acordat prestigioase premii internaționale pentru filmele de animație), literară și publicistică, își pune amprenta inconfundabilă asupra epocii. Deși arta sa nu e nici pe departe facilă, ea se dezvăluie cu generozitate și, pe insesizabile trepte de inițiere, spune cu adevărat ceva oricărui privitor. Pe Sabin Bălașa nu trebuie să-l explici
Sabin Bălașa () [Corola-website/Science/303328_a_304657]
-
o mie de ani” (interviuri cu 30 de sculptori) - Arad. 1983 - O antologie literară a 101 autori arădeni, intitulată “Cântec pentru mâine” - Arad. 1993 - “Dialoguri cu Ioan Alexandru. Poetul și Revoluția”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1993. 1995 - “Dialoguri la frontieră” (publicistică), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1995. 1995 - “Puterea libertății” (interviuri), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1995. 1998 - “Politica și cultura la frontiera de vest” (dialoguri cu personalități culturale și politice), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1998 - “Ioan Slavici și unitatea spirituală națională
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
cetățenia română printr-un decret prezidențial, în 1975, după care s-a stabilit la Paris, unde, pentru câtva timp, a fost unul dintre animatorii exilului literar românesc. După 1990, face naveta între Paris și București, unde desfășoară o intensă activitate publicistică și editorială. Este unul dintre traducătorii cei mai importanți de limbă franceză în limba română și viceversa. A tradus romancieri ca Alain Robbe-Grillet, Pinget, eseiști ca Albert Béguin, filozofi ca Jacques Derrida, Alexandre Kojève etc. Din română în franceză a
Dumitru Țepeneag () [Corola-website/Science/302504_a_303833]
-
Societății Române de Televiziune. Realizează emisiunea "Omul care aduce cartea" pe Pro TV, din 2000. Este autor a numeroase cronici literare, în revistele "Transilvania" (1984-1989), "22" (1994-2000), "Ziarul de duminică", supliment al "Ziarului financiar" (2000-2006), "Idei în dialog". A debutat publicistic, după mai multe prezențe în reviste liceale și studențești, în 1974, în "România literară". În perioada 2000-2015 a prezetat emisiunea "Omul care aduce cartea" la Pro TV. «Omul care aduce cartea» avea să treacă în această perioadă de 15 ani
Dan C. Mihăilescu () [Corola-website/Science/302997_a_304326]
-
Naționalu, viitori fruntași ai revoluției de la 1848. Nu va rămâne mult în armată, pentru că își descoperă veleitățile literare. Mai târziu, la bătrânețe, scriitorul se va autocaracteriza: "Am lăsat școala pentru armată, am lăsat armata pentru litere, am lăsat literele pentru publicistică". Din 1833 face parte din "Societatea Filarmonică", înființată de Ioan Câmpineanu, I.H. Rădulescu și C. Aristia. Editează, împreună cu Constantin G. Filipescu, revista "Curiosul" ("gazetă de literatură, industrie, agricultură și noutăți" - București, 1836). Publicația este însă interzisă după numărul patru, în
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
a acestui volum îl integrează societății artistice din Paris. Îi cunoaște pe Henri Barbusse, Pablo Picasso, Jean Cocteau, Tristan Tzara și întreține o strânsă prietenie cu latino-americanii Cesar Vallejo, Alejo Carpentier, Arturo Uslar Pietri. Întreține o bogată activitate politică și publicistică, publicând peste 2000 de articole în ziarele și revistele din Guatemala, Mexic, Argentina. În 1933, se întoarce în Guatemala, scrie sonete și alte poeme (reunite mai târziu într-o antologie publicată la Buenos Aires). După căderea dictatorului Ubico (1944), se implică
Miguel Ángel Asturias () [Corola-website/Science/299522_a_300851]
-
ordin, cu multe titluri americane și românești [...] Ele sînt cu totul reprezentative pentru ceea ce începe să devină, efectiv, politologia românească... Citind și studiind pe Vladimir Tismăneanu intrăm într-un nou teritoriu și respirăm, mai ales, o cu totul altă atmosferă publicistica. Frazele goale și descusute, eternul 'eseism' românesc, apos și inconsitent, au fost aruncate, sperăm, definitv (?) la coș... Autorul are o mare dezinvoltura și o remarcabilă lipsa de inhibiție. Și nici un fel de complezenta. Cineva l-a numit un 'marxist anticomunist
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
Generația '80 în proza scurtă“ (Editura Paralela 45, 1998) și în secțiunea antologică a volumului „Experimentul literar românesc postbelic“ (Editura Paralela 45, 1998). Texte ale sale au fost traduse în limbile germană, franceză, polonă, maghiară, ucrainiană. Are o bogată activitate publicistică, susținând rubrici pe mai mulți ani în ziare și reviste ca : "Amfiteatru", "Suplimentul literar-artistic al Tineretului liber", "Contemporanul", "Cronica Română", "Național", "Timpul - 7 zile", "Literatorul", "Arc", "Cotidianul", "România literară", "Clipa", "Adevărul literar și artistic", "Națiunea", "Caiete critice". Din 2010 este
Nicolae Iliescu () [Corola-website/Science/298967_a_300296]
-
(n. 7 august 1983, București) este un poet și traducător român contemporan. Activitate publicistică (articole, eseuri, traduceri) în "Vatra", "Timpul", "Adevărul literar și artistic", "Ziarul de duminică", "Luceafărul", "Tribuna", "Steaua", "Tomis" etc. A publicat articolul-manifest "Generația 2000 - o introducere" (2005). Selecții din poemele sale au fost traduse și publicate în engleză ("Long Poem Magazine
Claudiu Komartin () [Corola-website/Science/298961_a_300290]