8,278 matches
-
Gulagului, „termen-efigie” al lagărului, închisorii, exilului sau deportării, pornind de la „modelul” sovietic al amintirilor de detenție, autorul „prototipal” fiind Alexandr Soljenițân. Discursul despre reflectarea românească a Gulagului este construit în partea întâi ca un ansamblu de analize literare (despre proza realistă axată pe teroarea Gulagului, dar și despre antiutopii, alegorii, parabole, având ca temă „edificarea” omului nou de tip comunist), iar în partea a doua ca o receptare sociologică a memorialiștilor români. Aici, câteva subcapitole urmăresc istoria Gulagului românesc, analizează o
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
ca scriitor, țintă urmărită cu o rară perseverență. În proze - antologate în volumul Necunoscuta, 1972 -, C. nu e captivul unei singure maniere. Unele narațiuni sunt contaminate de o febră romantică, sub apelul iubirii (Dram, Necunoscuta), altele se înscriu în arie realistă, istorisind tragedii din lumea satului (Frigul, Noaptea). Iminența unor grozăvii, care până la urmă se și produc, semnalează sminteala realului, care își iese, stihinic, din țâțâni (Lut). Cu vibrări de lirism (Clara Corona) și elemente de fanatism (Clondirul), se înfiripă alegoria
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
îngemănarea febrei dionisiace și a unei candori care e măsura irealului. Astfel, Polca pe furate, primul său roman - în fapt o suită de scrisori -, a surprins nu numai prin părăsirea tărâmului liricii, cât, mai ales, prin dominanta lui de observație realistă și ironică, cu fixarea într-o tipologie de descendență caragialescă (dar vivace) a mediului micilor funcționari, însoțită de șarja suculentă a limbajului semidoct. Adevărata măsură a talentului de romancier, C. o dă în Femeia sângelui meu. Aici, veridicitatea împrejurărilor-cadru (Parisul
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
1984, apare la București, în premieră mondială, prima sinteză despre spiritualitatea Americii Latine moderne și contemporane. Albumul America Latină. Sugestii pentru o galerie sentimentală oferă o selecție din pictura tuturor popoarelor latino-americane, tablourile fiind însoțite de evocări ale universului magic și realist al fiecărui artist, scrise într-un stil care să evoce prin cuvânt imaginea specifică a fiecăruia. După 1990, C. nu și-a transformat împotrivirea la comunism într-o afacere rentabilă. Între 1990 și 1994, ține la postul de radio Europa
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
Platon, Fără îndoială - isprăvi critice, Iași, 2001, 51-55; Radu G. Țeposu, Strălucirea manieristă a aforismului, „Cuvântul”, 1997, 11; Octavian Soviany, Împotriva secularizării, „Cuvântul” 1999, 11; Gheorghe Grigurcu, Despre Nae Ionescu, RL, 2002, 18, 19; Dorin Radu Micu, Pentru o ortodoxie realistă. Dialoguri cu Dan Ciachir, București, 2000; Tudorel Urian, Călătorii în lumea de ieri, RL, 2003, 31; Gheorghe Grigurcu, Amintirile unui meridional, RL, 2003, 36; Mircea Platon, O carte de umbră și variație, CL, 2003, 10. M.I.
CIACHIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
o alegorie univocă, nu se sprijină și nici nu încearcă să acrediteze vreo „Mare Narațiune Totalizatoare și Raționalizată”, de genul acelora considerate caracteristice pentru modernism. Povestea Marelui Brigand este un roman antirealist, elaborat cu instrumentar, recuzită și tehnică de aparență „realistă”, puse în operă cu virtuozitate. Se desfășoară pe coordonate specific postmoderniste, urmând motivul complex și caracteristic al complotului ocult, cu dezvoltare în scenariu apocaliptic. Coordonatele pe care e construit sunt parodierea ori „reciclarea”, recuperarea mitului cristic (un tânăr a cărui
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
Sadim); în fine, complotul ocult cu țintă propriu-zis politică, culminând în utopie negativă (în oraș se infiltrează insidios, apoi ajung să se înstăpânească în maniera regimurilor totalitare „militarizate”, ulterior să se războiască între ei, împărțiți în facțiuni rivale, așa-numiții „realiști”, un fel de similicomuniști egalitariști și autoritariști, mai degrabă sectă decât partid; e pomenită și o „lojă a Armoniei” etc.). Narațiunea mai e împănată și cu alte ingrediente ezoterice, „paranormale” ori mitologice, grefate pe scenarii bine articulate, toate, într-o
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
eseul coexistă cu exemplificarea parabolică. S-ar părea că face excepție de la această viziune masivul roman Istorii (I-V, 1977-1986), în care autorul a vrut să-și probeze voința de a ilustra modalitatea realismului. Critica a remarcat totuși că observația realistă reprezintă numai un strat al acestei pentalogii, nu cel mai profund, și că textul admite, chiar pretinde mai multe tipuri de lectură. Romanul a fost citit mai întâi ca proză realistă: autorul evocă aici evenimente din perioada 1900-1959, așezând în
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
ilustra modalitatea realismului. Critica a remarcat totuși că observația realistă reprezintă numai un strat al acestei pentalogii, nu cel mai profund, și că textul admite, chiar pretinde mai multe tipuri de lectură. Romanul a fost citit mai întâi ca proză realistă: autorul evocă aici evenimente din perioada 1900-1959, așezând în centru, socialmente, pătura micii negustorimi bucureștene, avariată de un proces de destrămare mai ales după ultimul război. Se disting în acest plan scene populate de caractere pitorești, elocvente însă mai mult
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
a moravurilor ca simplă pictură a moravurilor. Evenimentele, caracterele rămân oarecum disparate, neimplicând o determinare și o cauzalitate strictă, nici opțiuni sau accente din unghiul structurilor sociale. În plan istoric, așadar, lectura se dovedește incertă și insuficientă. În plus, citită „realist”, o bună parte din materia romanului rămâne inaccesibilă și poate părea bizară, când, de fapt, tocmai în ea se concentrează grosul semnificațiilor. Stratului realist i se adaugă un strat simbolic, o zonă a „jocului secund”, preferată de autor în poezie
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
unghiul structurilor sociale. În plan istoric, așadar, lectura se dovedește incertă și insuficientă. În plus, citită „realist”, o bună parte din materia romanului rămâne inaccesibilă și poate părea bizară, când, de fapt, tocmai în ea se concentrează grosul semnificațiilor. Stratului realist i se adaugă un strat simbolic, o zonă a „jocului secund”, preferată de autor în poezie și în romanele anterioare. În acest plan demersul imaginativ parcurge un traseu invers celui din prima lectură. Dacă inițial autorul smulgea frânele coerenței universale
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
echilibre și chiar o anume rațiune organizatoare. Această imagine se coagulează treptat, prin deturnări periodice ale povestirii dinspre real către straniu și ezoteric. Trebuie spus însă că din această nouă perspectivă alte personaje apar în prim-plan, reprezentative în ordine realistă. Îndeosebi Logofeteasa, stăpână a tuturor eresurilor, devine o omniprezență ce supraveghează principalele evenimente ale comunității: naștere, moarte, nuntă etc. Chemată să asiste la o naștere dificilă, ea salvează copilul, dar nu poate salva mama, prilej pentru autor să comenteze: „Pentru
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
conserve” din capitolul consacrat „colecționarului de nimicuri”. Ceea ce vrea să semnifice (autorul o și spune undeva) că totul participă în egală măsură la unitatea și spectacolul muzical al cosmosului pitagoreic. Astfel, cu cât e mai „păstoasă” și mai densă materia „realistă” în Istorii, cu atât ea e mai transfigurată și mai „ezoterică”. În fine, această a doua lectură configurează un univers inedit, greu inseriabil deocamdată în tipologiile constituite ale romanului românesc. Mircea Ciobanu e un artist care își scoate efectele din
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
volum de nuvele, intitulat Doamne, ajută-ne! Începuturile lui literare stau sub semnul sămănătorismului. Pe aceeași coordonată se înscrie și culegerea de nuvele Lacrimi călătoare (1920). Influențat de scriitori precum I. Slavici sau I. Agârbiceanu, dar deschis, totodată, receptării tendințelor realiste de la „Viața românească” (în 1920 se afla printre membrii Asociației literare și științifice „Viața românească”), își va adapta opera literară la tonul viguros și sobru al prozei de extracție realistă. Literatura lui gravitează în jurul universului rural; țăranii, păstrători ai tradițiilor
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
I. Slavici sau I. Agârbiceanu, dar deschis, totodată, receptării tendințelor realiste de la „Viața românească” (în 1920 se afla printre membrii Asociației literare și științifice „Viața românească”), își va adapta opera literară la tonul viguros și sobru al prozei de extracție realistă. Literatura lui gravitează în jurul universului rural; țăranii, păstrători ai tradițiilor și ai unei mentalități structurate pe principiul dreptății, al cinstei, sunt puși față în față cu boieri și preoți lacomi, lipsiți de omenie. Odată declanșat conflictul, adevărații proprietari ai pământului
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
boieri și preoți lacomi, lipsiți de omenie. Odată declanșat conflictul, adevărații proprietari ai pământului pornesc să-și facă dreptate, biruind sau fiind înfrânți. Romanul Vârtejul (1937), premiat de Academia Română, emană un sunet de baladă ce răzbate de dincolo de duritatea elementelor realiste, acumulate în jurul unui destin individual, cel al țăranului Mitrea Căuș. Paralel cu degradarea conștiinței protagonistului care din dorința de a sta în rând cu fruntașii satului recurge la furt de cai după ce încercase, fără izbândă, mai multe îndeletniciri cinstite, se
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
său critic, dar este deschis și criticilor din alte surse; este complet prins în procesul de a fi și a deveni (completely engaged in the process of being and becoming) și astfel descoperă că aparține, într-un mod sănătos și realist, societății; trăiește deplin momentul, dar învață și că este cel mai sănătos mod de a trăi întotdeauna (the soundest living for all time). Persoana rogersiană este un organism ce funcționează la cote maxime și, datorită conștiinței de sine ce îi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
atunci când el este deschis tuturor impulsurilor, nevoia de a fi agreat de alții și tendința de a dărui afecțiune sunt la fel de puternice ca impulsurile să răzbată sau să-l mobilizeze. Va fi agresiv în situații în care agresiunea este adecvată realist, dar nu va fi copleșit de o nevoie impetuoasă de agresiune. Comportamentul său, în aceste domenii sau în altele, când el este deschis tuturor experiențelor, este echilibrat și realist, adecvat supraviețuirii și ridicării acestui animal social. Rogers manifestă puțină simpatie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mobilizeze. Va fi agresiv în situații în care agresiunea este adecvată realist, dar nu va fi copleșit de o nevoie impetuoasă de agresiune. Comportamentul său, în aceste domenii sau în altele, când el este deschis tuturor experiențelor, este echilibrat și realist, adecvat supraviețuirii și ridicării acestui animal social. Rogers manifestă puțină simpatie față de ideea că omul este irațional în mod primar și că impulsurile lui necontrolate ar conduce la distrugerea altora. Comportamentul uman este - după el - cât se poate de rațional
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
anumite implicații ale părerii despre ființa perfectă care au de-a face cu predictibilitatea; Rogers găsește fascinantă această problemă. Ființa perfectă trăiește momentan și nu a existat niciodată în formă precisă, admite Rogers; acest comportament creativ este totuși o construcție realistă, dedusă din înțelegerea corectă a tuturor evidențelor deținute. Prin urmare, va fi evident că persoana își va părea sieși dependentă, dar nu neapărat previzibilă. Dacă intră într-o nouă situație, nu se poate prevedea care-i va fi comportamentul. Este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Rogers a tras câteva concluzii importante cu privire la viziunea epistemologică pe care a propus-o. Modelul teoretic al persoanei care reiese din terapie era: o persoană ce acționează liber, în toată plinătatea potențialităților sale organice; o persoană dependentă în a fi realistă, autodepășindu-se, socializându-se și potrivindu-și comportamentul; o persoană creativă ale cărei formări specifice de comportament nu sunt ușor previzibile; o persoană mereu schimbătoare, mereu dezvoltându-se și descoperindu-se pe sine și noul din sine în fiecare moment. Astfel
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
caz, persoana în cauză trebuie să fie pe deplin onestă cu ea însăși și să aleagă ceva ce își dorește într-adevăr). Să spunem că este un fan dedicat al unei echipe de fotbal. În continuare, trebuie stabilit un program realist, cum ar fi pierderea în greutate cu două kilograme pe săptămână (nu trebuie încercată slăbirea cu toate cele zece kilograme dintr-o dată). Urmează partea cea mai grea: persoana nu trebuie să mai privească meciurile echipei favorite la sfârșit de săptămână
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vieții și carierei proprii; în etapa celui de-al treilea scaun („al criticului”), persoana descrie ce o împiedică să-și îndeplinească traseul profesional și general uman în perspectiva oferită de primul scaun și o împinge să-și îndeplinească doar aria „realistă”. Exercițiul poate fi continuat și dezvoltat prin diferite modalități de combinare. O perspectivă interesantă este furnizată de tehnica maximalizării. Astfel, după ce ați formulat problema, încercați să o „aruncați” într-o extremă greu de conceput. Spre exemplu, trebuie să învățați despre
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
autorii controversei creative, doar că, de această dată, accentul se pune pe dezvoltarea unor etape de natură colaborativă. Controversa decizională aduce grupurile în situația de a înțelege în profunzime problema cu care se confruntă și de a lua o decizie realistă în funcție de obiectivele grupului ca întreg, obiective acceptate de către toți membrii. Tehnica presupune șase pași ce trebuie urmați: 1. stabilirea contextului de cooperare - așa cum evidențiază autorii printr-o metaforă, membrii grupului trebuie să înțeleagă că „se îneacă ori înoată împreună”; în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
prin citare, dezvoltare sau simplificare, de Moștenirea prozei eminesciene (1996; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova). Autorul dublează cercetarea prozei lui Mihai Eminescu cu stabilirea influențelor exercitate asupra prozei românești. Din cele două direcții distinse, schematizate pe urmele lui G. Călinescu („realistă” și „fantastică”), cu adevărat fertilă este considerată a fi cea de-a doua, prin înrâurirea produsă de Eminescu în cadrul unei serii care se deschide cu Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu și continuă prin Cezar Petrescu, Mircea Eliade, V. Voiculescu
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]