7,470 matches
-
temerile celor trei lideri de partid. Astfel, în știrea de presă publicată pe marginea întâlnirii dintre Nicolae Ceaușescu și Erich Honecker se subliniază disponibilitatea celor două partide de a proceda la „dezvoltarea și perfecționarea socialismului, pe baza principiilor marxist-leniniste, ale socialismului științific, potrivit condițiilor concrete din fiecare țară”. Conștienți de existența amenințărilor la adresa regimurilor din propriile țări, cei doi conducători au apreciat că “în actualele împrejurări internaționale, când s-au intensificat acțiunile cercurilor imperialiste împotriva socialismului, se impune să se adopte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pe baza principiilor marxist-leniniste, ale socialismului științific, potrivit condițiilor concrete din fiecare țară”. Conștienți de existența amenințărilor la adresa regimurilor din propriile țări, cei doi conducători au apreciat că “în actualele împrejurări internaționale, când s-au intensificat acțiunile cercurilor imperialiste împotriva socialismului, se impune să se adopte o poziție fermă, hotărâtă, de respingere a amestecului în treburile interne ale țărilor socialiste, în scopul destabilizării situației din aceste țări”. O idee similară întâlnim și în știrea publicată la încheierea întâlnirii Ceaușescu-Jivkov, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din partea imperialismului”. între timp, evoluția rapidă a situației din unele țări socialiste europene (Polonia, RDG, Ungaria, Cehoslovacia) a trezit la București o stare de preocupare crescândă, exprimată în încercarea de a limita efectele acesteia asupra României. în expunerea „Cu privire la perfecționarea socialismului, a activității ideologice, politico-educative de dezvoltare a conștiinței revoluționare, de formare a omului nou, constructor conștient al socialismului și comunismului în România”, secretarul general al CC al PCR considera firești și necesare măsurile luate în unele țări pentru perfecționarea construcției
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trezit la București o stare de preocupare crescândă, exprimată în încercarea de a limita efectele acesteia asupra României. în expunerea „Cu privire la perfecționarea socialismului, a activității ideologice, politico-educative de dezvoltare a conștiinței revoluționare, de formare a omului nou, constructor conștient al socialismului și comunismului în România”, secretarul general al CC al PCR considera firești și necesare măsurile luate în unele țări pentru perfecționarea construcției socialiste, atrăgând, în același timp, atenția că în unele dintre acestea „se adoptă măsuri care slăbesc pozițiile socialismului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
socialismului și comunismului în România”, secretarul general al CC al PCR considera firești și necesare măsurile luate în unele țări pentru perfecționarea construcției socialiste, atrăgând, în același timp, atenția că în unele dintre acestea „se adoptă măsuri care slăbesc pozițiile socialismului și deschid calea restaurării, sub diferite forme, a capitalismului. Unii declară deschis că doresc să ia drept model diferite țări capitaliste” (sublinierile ne aparțin). Recunoscând dreptul fiecărei țări de a-și stabili căile proprii de dezvoltare, corespunzător condițiilor lor concrete
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-și stabili căile proprii de dezvoltare, corespunzător condițiilor lor concrete, liderul român pledează pentru dezbaterea „largă a problemelor actuale și de perspectivă ale făuririi societății socialiste”, pentru afirmarea celor mai bune căi și forme de „realizare în viață a principiilor socialismului științific”. La plenara lărgită a CC al PCR din 25 octombrie 1989, liderul român se pronunță pentru promovarea noului în toate domeniile de activitate. Atrage însă atenția asupra faptului că, „exagerând unele greșeli și lipsuri din țările socialiste, unele tendințe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lipsuri din țările socialiste, unele tendințe lichidatoriste și reformiste, de dreapta, din aceste țări, precum și din unele partide comuniste și muncitorești, cercurile reacționare imperialiste au trecut din nou la o ofensivă ideologică”, la o politică de „defăimare și subminare a socialismului, la o politică de amestec în treburile interne și de destabilizare a țărilor socialiste”. Cu același prilej, liderul român combate teza „dezideologizării relațiilor internaționale”. “întreaga desfășurare a evenimentelor internaționale, realitatea, viața însăși - sublinia Ceaușescu - arată cât de greșită este teza
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care lupta de clasă ar trebui înlocuită. [...] Tezele dezideologizării relațiilor internaționale și renunțării la lupta de clasă sunt în totală contradicție cu întreaga dezvoltare a omenirii de până acum, precum și cu realitățile lumii contemporane, cu întreaga dezvoltare a luptei pentru socialism, progres și pace în lume”. Ziarul Scânteia din 17 noiembrie 1989 reia un articol publicat în revista sovietică Argumentî i faktî semnat de Egor Ligaciov, membru al Biroului Politic, secretar al CC al PCUS, considerat ca făcând parte din tabăra
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în lume”. Ziarul Scânteia din 17 noiembrie 1989 reia un articol publicat în revista sovietică Argumentî i faktî semnat de Egor Ligaciov, membru al Biroului Politic, secretar al CC al PCUS, considerat ca făcând parte din tabăra conservatorilor, articol intitulat „Socialismul dispune de uriașe resurse și nu poate fi îmbunătățit prin capitalism”. Autorul articolului nota că „probabil noi înșine suntem vinovați de faptul că ne-am făcut iluzii în legătură cu restructurarea [...], credeam că multe probleme ale țării le vom putea rezolva rapid
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a renunța a mai fi un partid revoluționar, comunist”. Cu același prilej, liderul român se pronunță pentru întărirea „proprietății întregului popor și a proprietății cooperatiste ca bază trainică a făuririi cu succes a programelor de dezvoltare economico-socială, de făurire a socialismului și comunismului”, respingând teza privind egalitatea între diferitele forme de proprietate. Liderul român folosește tribuna congresului pentru a transmite semnale clare Moscovei atunci când se pronunță asupra necesității de a se adopta „o poziție clară, fără echivoc, de condamnare și anulare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se dezvoltă pe baza principiilor neamestecului, egalității în drepturi și interesului reciproc, avantajului fiecăruia dintre partidele noastre”, evidențiindu-se că schimbul de experiență și compararea punctelor de vederi „ajută la înțelegerea căilor de punere în valoare a potențialului uman al socialismului, de care depind progresul fiecărei țări frățești și forța de atracție a ideilor socialiste în lume”. Elocvent pentru atitudinea conducerii PCUS față de liderul comuniștilor români este mesajul de felicitare adresat acestuia de către Mihail Gorbaciov, cu prilejul realegerii în funcția de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
întâlnire, să se întoarcă în aceeași seară la București. Așa cum s-a putut constata din stenograma dată publicității, întâlnirea nu aduce elemente spectaculoase. Convorbirile ilustrează din nou abordările diferite ale celor două părți față de căile și modul de perfecționare a socialismului, evidențiază cerința presantă a părții române de organizare a unei întâlniri a celor doi prim-miniștri pentru examinarea unor aspecte ale relațiilor economice, reușindu-se chiar convenirea vizitei pentru începutul anului 1990, mai ales în perspectiva anunțării intenției părții sovietice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
economice cu țările socialiste la prețurile mondiale și decontări în valută convertibilă. Elementul nou care reține atenția în cadrul discuției este insistența cu care Nicolae Ceaușescu pledează în favoarea organizării unei întâlniri a delegațiilor celor două partide pentru elaborarea unui material despre socialism și perspectivele acestuia, idee cu care Mihail Gorbaciov este de acord. Răspunzând propunerii liderului român privind crearea unui grup de inițiativă, din care să facă parte și PCUS, pentru organizarea unei întâlniri a partidelor comuniste și muncitorești, Mihail Gorbaciov se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
exprimă clar preocuparea în legătură cu ce se întâmplă în câteva țări socialiste din Europa. “înțelegem perfecționarea, înnoirea - sublinia Nicolae Ceaușescu -, însă nu de aceasta vreau să vorbesc acum, dar forma în care se acționează pune foarte serios în pericol nu numai socialismul, ci și existența partidelor comuniste din țările respective. Dacă se lasă să se continue acest curs, se va ajunge la o situație foarte gravă. Oricum nu se poate spune că în aceste țări socialismul nu a realizat nimic. Cred că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
foarte serios în pericol nu numai socialismul, ci și existența partidelor comuniste din țările respective. Dacă se lasă să se continue acest curs, se va ajunge la o situație foarte gravă. Oricum nu se poate spune că în aceste țări socialismul nu a realizat nimic. Cred că Uniunea Sovietică, mă refer la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, poate să aibă în această privință un anumit rol - nu pe cale militară - pentru a ajuta la o mai bună orientare, așa cum ați început astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
interesat de opinia mea în legătură cu aceasta”. Asigurările liniștitoare ale lui Gorbaciov că, în ciuda caracterului contradictoriu și dureros al acestor procese, în ele „domină transformările cu caracter democratic și de aceea nu există temeiuri pentru afirmații referitoare la falimentul sau sfârșitul socialismului” nu au fost de natură să-l convingă pe conducătorul României. în ședința Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din 11 decembrie 1989 a fost prezentată o informare cu privire la întâlnirea dintre Nicolae Ceaușescu și Mihail Gorbaciov și cu privire la reuniunea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înseși, idealurilor și scopurilor restructurării noastre îi erau potrivnice metodele prin care acționau N. Ceaușescu și anturajul apropiat din interiorul țării și din afara acestuia. Pe noi nu ne induceau în eroare nici limbajul său ortodox, nici apelurile de a «salva socialismul» prin amestecul în evenimentele ce aveau loc în țările frățești. Era clar că nu este vorba despre salvarea socialismului, ci a regimului puterii personale. De altfel, noi nu am identificat niciodată această putere cu poporul român, cu privațiunile și greutățile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
interiorul țării și din afara acestuia. Pe noi nu ne induceau în eroare nici limbajul său ortodox, nici apelurile de a «salva socialismul» prin amestecul în evenimentele ce aveau loc în țările frățești. Era clar că nu este vorba despre salvarea socialismului, ci a regimului puterii personale. De altfel, noi nu am identificat niciodată această putere cu poporul român, cu privațiunile și greutățile acestuia, pe care el le-a suportat în numele unui scop cu adevărat înalt, edificând printr-o muncă plină de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Externe își amintește reacția liderului român la reformele inițiate în Uniunea Sovietică. „Nu o dată am fost martor când Mihail Gorbaciov îi spunea direct interlocutorului său că fără democrație, fără participarea cea mai largă a poporului la conducerea țării nu există socialism. Nu este greu de ghicit cum reacționa N. Ceaușescu. Mult timp acesta a trecut sub tăcere schimbările din Uniunea Sovietică, alte țări socialiste, iar în ultimul timp le-a criticat. Spre regretul nostru general, foștii conducători ai României au dus
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de restructurare - continuă acesta -, de la început am pornit de la dreptul inalienabil al fiecărui popor de a-și stabili propriul viitor. Bineînțeles, noi am explicat cu răbdare și perseverență sensul și importanța transformărilor preconizate, am purtat discuții cu aliații în jurul problemelor socialismului, dacă doriți am influențat prin propriul exemplu, dar nu am impus nimănui opțiunea noastră. în toți anii cât m-am aflat la putere am menținut contacte intense cu conducătorii țărilor socialiste”. împărtășind pe deplin aceste idei, era evident însă că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de-al doilea Congres al deputaților poporului al URSS își declară sprijinul ferm pentru cauza justă a poporului român. Cetățenii României sunt încredințați de sentimentele tradiționale de prietenie și bună vecinătate, reconfirmându-se dorința sinceră de colaborare strânsă în interesul socialismului și păcii”. La rândul său, la 24 decembrie, guvernul sovietic a dat publicității o declarație în care se afirmă, printre altele, că „informațiile care parvin din România demonstrează că poporul român a rupt-o hotărât cu regimul anterior și a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sunt legate de dezvoltarea industriei grele”. începând cu anii ’50, economia românească s-a dezvoltat foarte rapid - „numai în 15 ani, România s-a transformat într-o țară cu o industrie puternică și o agricultură care se dezvoltă pe drumul socialismului”. Cu prilejul celei de-a cincisprezecea aniversări a eliberării României, Drăghici rezuma astfel lucrurile: „Factorul decisiv în acest sens este de a continua politica leninistă de industrializare socialistă, aceasta este politica conformă cu interesele imediate ale poporului, cerința obiectivă de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-și afirma opiniile contrare celor sovietice, contestând calitatea de lider a URSS și de centru al mișcării comuniste, calitatea PCUS de depozitar al dogmei marxist-leniniste și de unic tălmaci al prevederilor sale, valabilitatea generală a modelului sovietic de construcție a socialismului etc. Românii, chinezii sau albanezii au pus în practică o strategie axată pe alianța temporară cu sovieticii, pentru a construi o bază care în momentul unei crize în relația cu Moscova să se dovedească suficient de puternică pentru a le
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că trebuiau studiate atât experiența pozitivă, cât și cea negativă a URSS, pentru a nu mai comite aceleași greșeli. Toate aceste intervenții au rămas numai într-un cadru închis, fără a fi date publicității, pentru a nu oferi argumente dușmanilor socialismului. Decizia nu era însă definitivă. Comentând disputa intervenită între ministrul de Externe chinez, Ciu En-lai, și unii lideri sovietici, în timpul vizitelor la Moscova din 7-11 și 17-20 ianuarie 1957, Mao a arătat: „Pe cât de mult au încercat ei să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că PMR a orientat dezbaterile pe marginea Congresului al XX-lea în așa fel încât „să nu dea apă la moară dușmanului, să nu ducă la slăbirea încrederii față de mărețele realizări ale regimului sovietic și ale orânduirii democrat populare, față de socialism, să nu ducă la interpretări tendențioase care să slăbească unitatea partidului”. Era evident însă că „semințele” acestor posibile urmări existau în raportul secret. Expunerea lui Dej urmărea să pună în evidență modul „just” în care a acționat PMR, evitând „dezordinile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]