7,897 matches
-
și a devenit posibil atunci cînd s-a manifestat rigurozitatea plasării determinanților în vecinătatea determinaților, încît prezența unor mărci sufixale specifice adverbelor (ca în latină sau în greacă) nu a mai fost necesară. Uneori, devin adverbe în același mod și substantivele: se îndreaptă glonț spre el; a înghețat lemn, în asemenea întrebuințări fiind subînțeleasă o comparație (ca glonțul, ca lemnul), încît apropierea de o construcție în care determinantul verbal circumstanțial este un substantiv precedat de o prepoziție este evidentă, circumstanțial care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
necesară. Uneori, devin adverbe în același mod și substantivele: se îndreaptă glonț spre el; a înghețat lemn, în asemenea întrebuințări fiind subînțeleasă o comparație (ca glonțul, ca lemnul), încît apropierea de o construcție în care determinantul verbal circumstanțial este un substantiv precedat de o prepoziție este evidentă, circumstanțial care poate fi redat și prin tr-un adverb uneori: plouă cu găleata / plouă bine67. Fenomenul adverbializării caracterizează îndeosebi clasa adjectivelor calificative, fapt explicabil prin relațiile de conținut ale acestor adjective cu adverbele de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin plasarea formei masculine de singular a adjectivului după verbul determinat, fără alte mijloace: o fată frumoasă adj. ea cîntă frumos adv.68 Faptul că în latina populară tîrzie complementele circumstanțiale se puteau reda atît prin adverbe cît și prin substantive precedate de prepoziții sau în cazul ablativ a condus, pe de o parte, la ocuparea aceluiași loc în succesiunea elementelor propoziției și, pe de altă parte, la transformarea în adverbe a unor substantive în ablativ (lat. de una hora > rom
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
reda atît prin adverbe cît și prin substantive precedate de prepoziții sau în cazul ablativ a condus, pe de o parte, la ocuparea aceluiași loc în succesiunea elementelor propoziției și, pe de altă parte, la transformarea în adverbe a unor substantive în ablativ (lat. de una hora > rom. odinioară) sau precedate de prepoziții (lat. ad foras > rom. afară, sp. afuera, pg. afora, v.it. affuori, v.fr. afors). Sufixele adverbiale latinești nu au fost moștenite de limbile romanice, dar cele occidentale au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
precedate de prepoziții (lat. ad foras > rom. afară, sp. afuera, pg. afora, v.it. affuori, v.fr. afors). Sufixele adverbiale latinești nu au fost moștenite de limbile romanice, dar cele occidentale au un astfel de sufix, -mente, care provine din ablativul substantivului latinesc mens,-ntis "mod de a gîndi sau de a simți; pricepere, minte". Acest sufix a devenit în limbile respective utilizat în transformarea adjectivelor calificative în adverbe, fiind atașat formei adjectivale de feminin (în franceză, de exemplu, m. heureux, f.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
regăsește, însă nu cu aceeași frecvență, în limbile germanice. Limbile scandinave nu cunosc în principiu acest procedeu, dar au ceva foarte apropiat, căci adverbele care provin din adjective primesc desinența -t, adică aceeași desinență pe care o primesc cînd determină substantive neutre, în acest caz forma adverbului fiind omonimă cu cea de adjectiv neutru. Ca atare, în norvegiană, în propoziția Hun er pen ("Ea este frumoasă"), pen este adjectiv la genul comun, iar în propoziția Hun synger pent ("Ea cîntă frumos
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
devine adverb în propoziția Er lernt fleißig. "El învață cu sîrguință, mereu". Totuși, așa cum româna realizează și forme adverbiale propriu-zise cu ajutorul unui sufix (de obicei, -ește), germana uzează deseori de sufixoidul -weise69 pentru a forma adverbe de mod, pornind de la substantive (das Stück + -weise > stückweise "bucată cu bucată", uneori cu intercalarea consoanei -s-: das Beispiel + -s+ -weise > beispielsweise "ca, de exemplu") sau de la adjective (ori de la participii), de această dată numai cu elementul de legătură -er(glücklich + -er+ -weise > glücklicherweise "din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gut). Ținînd cont că în neerlandeză adjectivul cu valoare de nume predicativ este invariabil (ca în germană și în engleză), există mai multe valori pe care le poate avea goed determinabile numai prin topică: 1) atribut adjectival, cînd precedă un substantiv (Ik reserveer een tafel in een goed restaurant. "Rezerv o masă într-un restaurant bun"), 2) nume predicativ adjectival, cînd este după un verb copulativ (De kwaliteit is goed. "Calitatea este bună") și 3) complement de mod, cînd succedă un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ce, mai-mai", late "tîrziu" / lately "de curînd, recent". De aici s-a ajuns la posibilitatea ca unele adverbe ce pornesc de la adjective să aibă o formă cu -ly și una omonimă cu cea a adjectivului. Ca atare, fair alături de un substantiv este adjectiv (a fair lady "o femeie frumoasă"), dar este adverb cînd determină un verb (you didn't play fair "nu ai procedat frumos, cinstit"). În mod evident, derivatul fairly poartă marca adverbială în sine, indiferent de vecinătate: We treated
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În mod evident, derivatul fairly poartă marca adverbială în sine, indiferent de vecinătate: We treated him fairly. "L-am tratat frumos (cum se cuvine)". Individualizată în familia limbilor romanice prin procedeul adverbializării prin distribuție a adjectivelor calificative și a unor substantive considerate ca atribuind o calitate, limba română are corespondențe în cadrul familiei limbilor germanice, similitudinile cele mai multe fiind cu germana și cu neerlandeza. Creativitate lexicală și tipologie Pe lîngă faptul că au ca regulă ordinea determinant-de-terminat, limbile germanice, cu excepția englezei, sînt mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rman] "vecin", conține cuvîntul de bază man "om; bărbat" și determinantul buurde la cuvîntul burt [bü:rt] "vecinătate". În mod similar, verbul german lesen [΄lezən] "a citi" este redus la radicalul les(+ elementul de legătură -e-) cînd se combină cu substantivul das Stück "bucată", pentru a forma compusul das Lesestück "bucată de citire". În mod similar, în neerlandeză, verbul slapen [΄sla:pε] "a dormi" este redus la radicalul slapcu care se realizează compusul slaapkamer [΄sla:pkamər] "dormitor". Se constată că, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bro [bro] "pod", avînd semnificații diferite: stenbro [΄stenbro] "pavaj de piatră" și brosten [΄brosten] "piatră pentru pavaj". Aceste situații au contribuit, desigur, la intensificarea caracterului fix al structurii determinative, această fixitate devenind necesară nu numai cînd sînt implica-te două substantive, ci și atunci cînd determinantul este adjectival sau de altă natură. Limbile romanice nu manifestă același grad de fixitate în cazul structurii lor tipice cu postpunerea determinantului calificativ, încît ele au putut prelua ordinea de tip germanic a numelui Great
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și cu o semnificație ulterioară, dar devenită curentă, "miner". Neerlandeza are puține compuse cu man, recurgînd de obicei la alte cuvinte-bază (precum werker "muncitor": mijnwerker [΄meinwerkər] "miner"). Deseori, în limbile germanice, determinantul substantival ajunge echivalentul unui adjectiv, deși el este substantiv la origine, încît în limbile romanice are corespondent un adjectiv din familie. Ca atare, germ. die Post "poșta" devine prefi xoidul Post-, cu semnificația "poștal", în compuse precum Postamt "oficiu poștal", Postanweisung "mandat poștal", Postbeamte "funcționar poștal", Postbote "factor poștal
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îndepărtat mult de baza originară. O nouă limbă este și idiș, care a pornit de la un dialect german, dar care se prezintă ca un amestec de elemente germane, ebraice și slave, încît are suficiente trăsături proprii. Dacă în cazul derterminării substantivului topica rămîne la tipul germanic, adjectiv substantiv, în cazul propoziției ordi-nea este verb-predicat subiect obiect, adică diferită de cea obișnuită la acest tip. În sfîrșit, limba idiș are o scriere proprie, cu alfabetul ebraic și cu ordinea de la dreapta la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbă este și idiș, care a pornit de la un dialect german, dar care se prezintă ca un amestec de elemente germane, ebraice și slave, încît are suficiente trăsături proprii. Dacă în cazul derterminării substantivului topica rămîne la tipul germanic, adjectiv substantiv, în cazul propoziției ordi-nea este verb-predicat subiect obiect, adică diferită de cea obișnuită la acest tip. În sfîrșit, limba idiș are o scriere proprie, cu alfabetul ebraic și cu ordinea de la dreapta la stînga. Potrivit unor specialiști, statut de limbă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cînd s-a încheiat epoca latinei populare și au apărut limbile romanice, care au receptat elemente din diferite domenii de activitate (cu predilecție însă din domeniile politic, juridic, militar și vînătoresc) și aparținînd unor categorii morfologice diverse, dar cu precădere substantive, verbe sau adjective: fr. garant < franc warand; it. guerra, fr. guerre < franc werra "frămîntare"; it. guardare, fr. garder, prov., sp., pg. guardar "a păzi, a observa, a privi"< germ. wardon; it. bianco, fr., prov. blanc < germ. blank; fr., prov. franc
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Aceeași origine latină are și germ. Münze, care avea în limba veche forma muniza). Numărul elementelor franceze care a pătruns în engleză în perioada ocupației normande este foarte mare, vizează domenii de activitate diferite și aparțin unor categorii gramaticale diferite (substantive, adjective, verbe, adverbe) : fine < fr. fine, clear < fr. clair, sure < fr. sûre, noble < fr. noble, round < fr. rond, quite < fr. quitte, very < v.fr. verai (fr.mod. vrai). Unele dintre aceste cuvinte se găsesc și în germană, dar aici au venit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a muzelor și, pe de altă parte, limbă a minții, latina a devenit modelul de necontestat pentru limbile literare moderne europene, între care limbile germanice se remarcă în mod deosebit, fiindcă nu numai că au împrumutat multe cuvinte latinești, îndeosebi substantive, dar au acceptat uneori și desinențele lor originare de singular sau de plural, fenomen care nu se întîlnește în cazul limbilor romanice decît în fazele vechi ale unora dintre ele. În diferite momente din istoria lor, limbile germanice au fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care privesc laturile abstracte ale culturii și ale civilizației, iar uneori și în structurile sintactice, elaborate și complicate, pe care le-au adoptat limbile europene în perioada umanismului și barocului. Foarte multe dintre cuvintele care denumesc abstracțiuni în latină sînt substantive postverbale de declinarea a III-a imparasilabică cu terminația -(t)io / -(t)ionis (conditio condi-tionis, regio regionis etc.) și ele au fost introduse în mai mare sau în mai mică măsură în toate limbile literare europene, iar, prin influența limbilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în cazul limbilor romanice occidentale și, de aceea, au recurs adesea la modelul romanic de adaptare cînd au preluat elementele latinești. Atît limbile romanice, cît și cele germanice au cunoscut influența latinei savante în mai multe sectoare ale morfologiei: la substantiv, la adjectiv, la verb și, rar, la adverb. Dintre acestea, substantivele dețin primul loc pentru că ele denumesc realitățile în sens propriu, iar cunoașterea se îmbogățește îndeosebi prin distingerea a tot mai multe realități, fie prin disocieri în cadrul celor deja cunoscute
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la modelul romanic de adaptare cînd au preluat elementele latinești. Atît limbile romanice, cît și cele germanice au cunoscut influența latinei savante în mai multe sectoare ale morfologiei: la substantiv, la adjectiv, la verb și, rar, la adverb. Dintre acestea, substantivele dețin primul loc pentru că ele denumesc realitățile în sens propriu, iar cunoașterea se îmbogățește îndeosebi prin distingerea a tot mai multe realități, fie prin disocieri în cadrul celor deja cunoscute, fie prin expansiunea dincolo de limitele lor. Substantivele sînt nume pentru aceste
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la adverb. Dintre acestea, substantivele dețin primul loc pentru că ele denumesc realitățile în sens propriu, iar cunoașterea se îmbogățește îndeosebi prin distingerea a tot mai multe realități, fie prin disocieri în cadrul celor deja cunoscute, fie prin expansiunea dincolo de limitele lor. Substantivele sînt nume pentru aceste realități, în măsura în care sînt cuprinse cu mintea, sînt cunoscute, și, ca atare, denumirile realităților sînt mijlocite în mod obligatoriu de cunoașterile despre ele. De aceea, limbile literare europene au preluat din latina savantă îndeosebi substantive și mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limitele lor. Substantivele sînt nume pentru aceste realități, în măsura în care sînt cuprinse cu mintea, sînt cunoscute, și, ca atare, denumirile realităților sînt mijlocite în mod obligatoriu de cunoașterile despre ele. De aceea, limbile literare europene au preluat din latina savantă îndeosebi substantive și mai ales substantivele care denumesc realități construite cu mintea, adică entități abstracte. Între aceste elemente preluate, cele care în latină se termină în -(t)io / -(t)ionis se disting în mod deosebit prin numărul lor foarte mare. Astfel, din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nume pentru aceste realități, în măsura în care sînt cuprinse cu mintea, sînt cunoscute, și, ca atare, denumirile realităților sînt mijlocite în mod obligatoriu de cunoașterile despre ele. De aceea, limbile literare europene au preluat din latina savantă îndeosebi substantive și mai ales substantivele care denumesc realități construite cu mintea, adică entități abstracte. Între aceste elemente preluate, cele care în latină se termină în -(t)io / -(t)ionis se disting în mod deosebit prin numărul lor foarte mare. Astfel, din cuvintele latinești natio / -ionis
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Aktie < neer. actie (< lat. actio,-onis). Neerlandeza are însă și situații în care folosește forma în -(t)ion, cu o pronunție ce amintește, după zonă, de cea din franceză, din germană sau din engleză: friction "frecție", station. În consecință, adaptarea substantivelor latine cu terminația -(t)io / -(t)ionis prezintă în limbile romanice și în limbile germanice următoarele tipuri: a) adaptarea după modelul cuvintelor moștenite, în limbile romanice (româna participînd la acest aspect cu formele lungi: rațiune, națiune, religiune); b) adaptarea prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]