7,023 matches
-
într-un stil împestrițat cu citate din Malraux și referințe la suveranitatea națiunilor, este brusc întreruptă de profesoara franceză, care refuză să continue. Ce semnificație are această anecdotă? Doar aceea de a aminti omniprezența presiunii permanente, uneori brutală, alteori mai subtilă. Trebuie spus că era mai ușor pentru o studentă venită din Franța, și mai ușor încă pentru un profesor de la Paris, să spună "nu", savurându-și libertatea. În societatea românească de atunci, libertatea se plătea cel mai adesea. Cetățenii educați
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
limba latină între 1814 și 1816, traduse și retipărite de Damaschin T. Bojincă în ediția din 1834 a Istoriei....., sub titlul general Disputațiile asupra Istoriei... Aceste texte dovedesc un polemist redutabil, iscusit în mânuirea cuvântului și a probelor, cu o subtilă știință a minimalizării adversarilor și a impunerii propriului adevăr. Indiferent de domeniu (inclusiv în corespondența cu congregația De Propaganda Fide sau cu episcopul Ioan Bob), M. scrie pagini vii, convingătoare, în care stringența logicii, inteligența inventivă și asociativă, subtilitatea deducțiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
cele mai realiste a controversei referitoare la eliberarea de valori este cea a lui Alvin Gouldner (1962). În esență, el afirmă că cercetătorii au valori ca orice ființă umană. Mai mult, aceste valori pot influența cercetarea în moduri așa de subtile că efectele lor nu pot fi niciodată eliminate. În loc de a nega sau a ignora valorile, Gouldner a sugerat că oamenii de știință trebuie să fie extrem de conștienți și sinceri față de acestea în desfășurarea cercetărilor lor. Fiind astfel avertizați, ei sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de televiziune, cărți și reviste, uzine, automobile, jocuri de fotbal și baschet, asociații civice și fundații, ingineri și profesori etc. Evident că lista poate continua foarte mult. În ciuda marii lor diversități, elementele culturii sunt legate împreună în multe și, uneori, subtile moduri. Mai mult, diferite elemente ale culturii sunt complementare unele față de altele; după cum, în mod frecvent, elemente variate se găsesc în conflict. Dar, în cele din urmă, acestea sunt mai mult sau mai puțin integrate în pattern-uri bine organizate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
manipulare ideologică și culturală pentru socializarea indivizilor capabili să prezerve imperativele ordinii sociale și să se identifice cu acestea. Controlul direct (exterior) este reglementat prin impunerea standardelor normative și a legilor în asigurarea ordinii sociale. Tehnicile indirecte sunt mult mai subtile și eficiente și de aceea controlul indirect este realizat prin socializare, actorii sociali, în general, nu îl văd ca fiind represiv. Instituțiile familiei, religiei, educației și guvernării, care concură la socializarea indivizilor, se prezintă acestora ca având o consistență morală
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
educaționale. Într-un document emis de fanariorul moldovean Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), stau înscrise principii de pură sorginte iluministă: "Cultura este o fîntănă care curge și din care țîșnește lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă a întregii societăți; iar stăpînii ei sînt heralzii adevărului" (Durandin, 1998, p. 59). Academia Domnească de la București înființată încă din 1694, este rectitorită de către fanariotul Alexandru Ipsilanti în 1776
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
extras citatul, făcea parte din această categorie). Patima xenofobică nu se manifestă doar la umili învățători rurali, ci cuprinde și intelectuali rasați de clasa lui A.D. Xenopol. În manualul său de Istoria Românilor pentru clasele primare (1890), eruditul istoric și subtilul filosof al istoriei lansează un mesaj cu o puternică încărcătură xenofobică: "In Romănia locuesc mai multe felurĭ de oamenĭ, care vorbesc deosebite limbĭ și se închină la deosebite religiunĭ. [...] Romănia liberă este a Românilor, căcĭ eĭ aŭ cîștigat această țară
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
femei.”238 233 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 515. 234 Ibidem, p. 516. (trad. n.) 235 Giuseppe Gigli, Introducere la Fiammetta, Bibliotheca Romanica, nr. 120, 121, 122, Stragsburg, Heitz & Mundel, p. 14, apud ștefan Crudu, op. cit., p. IX. 236 „pagini de subtil roman psihologic”, „roman confesiv ce descrie la persoana întâi chinurile carnale și sufletești ale iubirii” Mirela Roznoveanu, op. cit. , p. 314. 237 „Protagonista, care narează la persoana întâi, este cu certitudine o precursoare a unor eroine precum prințesa de Clèves, Emma
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care o propune în legătură cu relațiile avute cu cei cinci soți, și totuși atât de inventivă, plină de fantezie și delicată în basmul pe care îl rostește.”468 Bernard F. Huppé apreciază că, în Prologul târgoveței, Chaucer a creat un monolog subtil și dramatic, care ne înfățișează o femeie credibilă, ce a depășit barierele timpului. Comicul acestui autoportret are un patos al său, deoarece cititorul percepe, ceea ce personajul nu reușește, și anume că puterea argumentației ei acoperă și conține mirajul unei vieți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
înfățișarea unui papă sau a unui judecător, vorbind ales, chemat fiind la împăcări. Trei dintre povestitorii lui Geoffrey Chaucer vor incrimina corupția clerului, trăgând, cu simțul umorului, un semnal de alarmă asupra naivității colective, ce cădea uneori victimă abuzurilor, mai subtile sau mai directe, ale slujitorilor Bisericii. Corăbierul se manifestă contra predicilor moralizatoare, ca orice om simplu, fără educație, dar saturat de învățături false sau ipocrite, și relatează tovarășilor de drum o narațiune amuzantă, despre un călugăr corupt, care profită de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o poveste de dragoste în maniera literaturii cavalerești este situată în cadrul unei rame epice clasice. Personajele acționează potrivit convențiilor dragostei curtenești, dar peste tot domină figurile zeităților antice. Din fuziunea acestor două imagini, clasică și medievală, provine și nota umoristică subtilă a povestirii: avem o narațiune în maniera epicii antice, căreia însă îi lipsește eroul legendar și faptele vitejești mitice, dar și o poveste de dragoste cavalerească, deposedată de idealismul metafizic care ar fi trebuit să o inspire.748 Prezența elementelor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
in Troilus and Criseyde, în „Style”, fall 1997, vol. 31, nr. 3, p. 419. (trad. n.) 259 ironică a autorului la adresa dragostei curtenești. Firul epic, relativ simplu, păstrează în mare parte narațiunea lui Boccaccio, detaliile sunt însă semnificative, iar caracterizările subtile și complexe. „Este un roman psihologic elaborat, îmbinând instincul, umorul, patosul, pasiunea și natura umană.”962 Troilus, fiul lui Priam, al doilea ca importanță după fratele său Hector, desconsideră dragostea și pe cei îndrăgostiți. Plimbându-se, într-o sărbătoare, prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
supraviețuitoare, umană, așadar nu perfectă, o personalitate distinctă.1007 Societatea în care trăiesc influențează modul de a fi al personajelor și le controlează acțiunile.1008 Chaucer îmbogățește imaginea personajului pe care îl preia din opera lui Boccaccio, accentuând pe aspectele subtile, dar care o vor converti pe femeie dintr-o donna demonicata într-o scuzabilă victimă: singurătatea, frica, recunoașterea poziției în societate, manipularea de către cei din jur. Personajul feminin chaucerian poate fi înțeles în complexitatea trăirilor și a conjuncturii în care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
decât arareori, în mod direct intențiile, „se portretizează pe sine ca un simplu reporter al experienței de viață, care nu este responsabil, deoarece este incapabil să judece problemele de morală și de decență ridicate de povestiri”1043, devine un creator subtil, „ce nu așteaptă să fie înțeles în întregime de toți cititorii săi. Câteva dintre procedeele sale stilistice țin de un complex de cunoștințe pe care puțini cititori le au”1044, simplitatea stilistică este adoptată doar ca o mască. Defectele prefigurate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
toate mitologiile, este "sacralizarea focului", ca "venerație absolută"158 4. AERUL Ca și focul, aerul este un element activ și masculin, în timp ce pământul și apa sunt elemente pasive și feminine.159 Aerul este asociat cu vântul și răsuflarea, reprezentând "lumea subtilă, așezată între cer și pământ, lumea expansiunii"160 "Substanță a schemei ascensionale" (Gilbert Durand), aerul se asociază stihiei pure și purificatoare, mișcării permanente, vitezei (iute ca vântul), suflului vieții, înălțimilor cerului, luminii astrale, libertății, principiului masculin, activ și fecundator.161
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cifre întregi, de la 1 la 7, va căpăta o înțelegere cât de cât adecvată a conținutului cărții. Există, pe de altă parte, și repetări. Stenius compară această țesătură cu cea a unei opere muzicale în care un laitmotiv revine în subtile modulații. O dificultate în plus este aceea că multe lucruri, îndeosebi concepte și elaborări cuprinse în lucrările lui Frege și Russell, sunt presupuse știute.10 Notele pe baza cărora a fost alcătuită cartea rețin ele însele puțin din ceea ce a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lui Malcolm recunoașterea faptului că acea interpretare realistă a ontologiei Tractatus ului pe care o propune conduce inevitabil la concluzia că lucrarea este lăuntric inconsistentă. Interpretarea realistă propusă de David Pears este mai complex structurată. Ea se sprijină pe analize subtile ale relației dintre obiect și nume. Pentru Pears, enunțurile ontologice de la începutul cărții, acele enunțuri ce caracterizează „structura fundamentală a lumii“, reprezintă contrapartea formei logice a limbajului. Structura fundamentală a lumii ar fi pentru Wittgenstein o rețea de stări posibile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
că atunci când a scris Cercetările el nu ar mai fi înțeles bine Tractatus-ul și că ceea ce a criticat sunt caricaturi ale pozițiilor din lucrarea de tinerețe. Dacă continuitatea în evoluția gândirii lui Wittgenstein poate fi susținută îndeosebi cu argumente relativ subtile, apoi poziția contrară, care scoate în evidență elementele de ruptură dintre opera de tinerețe și cea mai târzie, se sprijină pe considerații care se impun atenției de la prima privire și au o forță de convingere căreia ne putem cu greu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de a folosi o singură parte a creierului. La nivelul creierului, sistemul limbic (locul unde se nasc emoțiile) este mai bine reprezentat la femei decât la bărbați, ceea ce explică faptul că acestea sunt mai senzitive, mai înzestrate în perceperea aspectelor subtile ale gestualității, aceste calități fiind o consecință a supraactivării ,,creierului emoțional" în detrimentul cortexului (responsabil cu logica și rațiunea). Cu privire la educație, fetele sunt învățate de către părinți să fie mai sensibile, să se gândească la relațiile sociale pe care le stabilesc, să
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
spiritual pentru a nu fi ridicol.” (N.S.R. Chamfort) Într-adevăr, numai un spirit care este capabil să facă saltul spre „bunul-simț” poate evita lucrul acesta. * „Iubește pe aproapele tău ca pe tine Însuți”. Acest percept moral creștin cuprinde un paradox subtil, care i-a prilejuit filosofului Lucian Blaga un comentariu ironic, pe măsură: „Ciudat: În această poruncă a moralei altruiste, egoismul este propus ca exemplu de urmat. În numele iubirii față de aproapele, ni se cere la fiecare pas să ne sacrificăm pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de care se bucură cel ales o plătește cu prețul unei responsabilități maximale la nivelul conștiinței individuale. * „Plăcerea este o stare indiferentă, adică neutră, nu este nici bine nici rău.” (Zenon) Ne aflăm În fața unuia dintre cele mai surprinzătoare și subtile paradoxuri, a cărui explicație o găsim la Epicur: „Atunci cînd spunem că plăcerea este scopul vieții, nu Înțelegem plăcerile vicioșilor sau plăcerile ce constau din desfătări senzuale, cum socotesc unii [...] ci prin plăcere Înțelegem absența suferinței din corp și a
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu răbdare și Înțelegere - așa cum ar fi fost normal - ci cu forța brutală a invidiei, a egoismului și a răzbunării. * „Nu recunosc alt semn de superioritate, decît bunătatea.” (L.van Bethoven) Într-adevăr, viața ne dovedește că, adesea, cele mai subtile argumente și capacități au fost puse În slujba unor mizerabile tentații și răutăți! * „Nimic nu este mai Înspăimîntător ca ignoranța activă.” (J.W. Goethe) Situația aceasta ne-o evocă pe cea a „prostului”, care nu se mulțumește cu condiția sa
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a unor plăceri pur senzoriale. * Nimeni nu se poate sustrage influenței chiar și a unui coeficient minim de vanitate: „Chiar și atunci cînd ai impresia că nu există absolut nici o vanitate, o descoperi totuși deodată, În forma ei cea mai subtilă: vanitatea modestiei” (E. Sabato). * „Nu avem dreptul de a consuma fericirea, fără a o produce.” (G.B. Shaw) La fel de categoric este și Palacio Valdes: „Viața nu ne-a fost dată pentru a fi fericiți, ci pentru a merita să fim”. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a Îmbina două lucruri Îndepărtate, sau de a despărți două lucruri ce par unite, sau de a le opune unul altuia; metoda de a nu spune decît pe jumătate gîndul său, pentru a fi ghicit”. * Datorăm lui La Bruyère o subtilă explicație a faptului că la teatru te jenezi să plîngi, dar nu ți-e rușine să rîzi: „Orgoliul/mîndria ne face - spune La Bruyère - să nu lăsăm să se vadă că prin plîns ne lăsăm subjugați de subiect și de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
oficiale, alături de numele generoasei protectoare. Ne permitem să prezentăm două puncte de vedere în analiza acestei afirmații: primul ne face să credem că această văduvă este o invenție a autorului. A doua ipoteză ne duce cu gândul la o formulare subtilă, ironică, a aceluiași autor, care sugerează că această văduvă ar fi avut o serie de relații intime cu viitorul rege sau cu unul dintre slujitorii săi și poate de aici și generozitatea sa. Tindem să acceptăm a doua variantă, pentru că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]