9,918 matches
-
etajului anterior: − Volet fronto-temporal sau fronto-lateral (planum, tubercul, diafragm selar, clinoidă, treime internă de aripă de sfenoid, alare); − Volet bifrontal (fig. 4.77) (meningioame gigante de șanț olfactiv), toate celelalte localizări tumorale pot fi complet rezecate pe un volet fronto temporal sau fronto-lateral;− Devascularizarea extradurală prin coagulare bipolară; − Rezecția exostozelor sau hiperostozelor; − Devascularizarea intradurală a bazei de implantare prin coagulare bipolară; − Identificarea și izolarea carotidei, nervilor optici, chiasmei; − Reducerea progresivă a volumului tumoral; − Coagularea și dividerea circumferențială a vaselor la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
decolarea nervului trohlear Incizia tentoriului doar în extensii supratentoriale voluminoase Hemostaza riguroasă. − Abord subtemporal cu rezecția vârfului stâncii (Kawase) (fig. 4.83) Permite devascularizarea extradurală Rezecția extensivă cu drill-ul a vârfului stâncii creează un spațiu de lucru suficient Retracția lobului temporal este minimă Porținea supratentorială este rezecată facil iar spațiul creat permite progresia spre fosa posterioară Identificarea elementelor vasculo-nervoase este mai facilă Necesită acomodare Nu este recomandabil la tumori cu extensie latero-inferior de meat Reducerea progresivă a tumorii cu aspiratorul ultrasonic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ne permite compararea cu rezultatele postoperatorii. În cazul tumorilor mari cu extensie extracanalară, examenul CT scan cu contrast este util în diagnostic. De asemenea, fereastra osoasă poate fi folosită pentru a obține informații referitoare la pneumatizarea porțiunii pietroase a osului temporal sau privitoare la relația dintre canalele semicirculare și canalul auditiv intern, lungimea și grosimea acestuia, ceea ce ne va ajuta în stabilirea limitei de rezecție osoasă (fig. 4.109) [8]. Aspectul neurinoamelor în cadrul CT-ului nativ este al unei formațiuni izodense
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în unghiul pontocerebelos: − meningiomul - caracteristicile imagistice sunt de formațiune tumorală omogenă, atașată de dură, hiperdensă spontan, priza de contrast omogena, cu minim edem perilezional, prezentand hiperostoză, calcifieri intratumorale, eroziuni ale canalului auditiv și extensie spre suprafața posterioară a apexului stâncii temporale; − tumorile metastatice - de obicei se contrastează net și inomogen la examinarea RMN, fiind însoțite de edem peritumoral disproporționat cu dimensiunea leziunii; − glioamele exofitice de trunchi - au ca vârstă de apariție 10-12 ani, sunt leziuni imprecis delimitate, localizate excentric (la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau drenaj ventriculo-peritoneal. În aceste cazuri este recomandată și corticoterapia preoperatorie pentru efectele antiedematoase peritumorale. Se recurge la monitorizarea intraoperatorie electromiografică a funcției nervului facial. Activitatea motorie a nervului trigemen este monitorizată cu ajutorul unui electrod la nivelul mușchilor maseter și temporal. Monitorizarea funcției auditive este posibilă prin electrocohleografie, înregistrarea potențialelor auditive evocate de trunchi sau o combinație a acestor înregistrări [5]. Unghiul pontocerebelos poate fi abordat în trei moduri: prin craniectomie retrosigmoidiană, abord translabirintic sau prin fosa mijlocie (subtemporal extradural) [8
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
diferențiat față de neurinomul de acustic, tumoră mult mai frecvent întâlnită. Tumorile voluminoase se pot extinde in fosa mijlocie putând fi confundate cu neurinomul trigeminal. Unele detalii imagistice pot indica diagnosticul corect: schwanoamele faciale se extind prin portiunea mijlocie a stâncii temporale, în timp ce schwanoamele trigeminale erodează vârful stâncii iar neurinoamele de acustic se extind prin incizura tentorială. Datele privitoare la modificările osoase sunt mai sugestive în examinarea CT-Scan, de aceea în cazul existenței unei mase tumorale în regiunea stâncii temporale este recomandată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a stâncii temporale, în timp ce schwanoamele trigeminale erodează vârful stâncii iar neurinoamele de acustic se extind prin incizura tentorială. Datele privitoare la modificările osoase sunt mai sugestive în examinarea CT-Scan, de aceea în cazul existenței unei mase tumorale în regiunea stâncii temporale este recomandată completarea examinărilor cu examen CT-scan în fereastră de os (fig. 4.116) [13]. Diagnosticul diferențial se face în primul rând cu alte neurinoame din regiune, așa cum am prezentat mai sus. Alte tumori care pot afecta stânca temporalului sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
stâncii temporale este recomandată completarea examinărilor cu examen CT-scan în fereastră de os (fig. 4.116) [13]. Diagnosticul diferențial se face în primul rând cu alte neurinoame din regiune, așa cum am prezentat mai sus. Alte tumori care pot afecta stânca temporalului sunt cordoamele, condroamele, colesteatoamele, afecțiuni inflamatorii ale urechii medii. Atitudinea terapeutică Tratamentul chirurgical este individualizat pentru fiecare caz și este dependent de: (1) localizarea masei tumorale; (2) extensia acesteia de-a lungul nervului facial și (3) afectarea analizatorului acustic [12
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
anterior, deasupra tuberculului selar (chiasmă prefixată), iar aproximativ 11% este situată posterior deasupra proceselor clinoidiene (posfixată). Sinusul cavernos este situat imediat lateral de hipofiză de fiecare parte și se extinde, în direcție antero-posterioară, de la fisura orbitală superioară până la vârful stâncii temporale. În sens cranoiocaudal, în interiorul sinusului, sunt situați nervii oculomotor comun (III), trochlear (IV), și ramurile oftalmică și mandibulară a nervului trigemen (V); suspendat prin fine trabecule între peretele lateral al sinusului și sfenoid este situat nervul abducens (VI) și artera
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în plan orizontal, această lunecare poate duce la „încălecarea” cuvintelor, care pot apărea scurtate sau, dimpotrivă, prelungite. Examenul cheie neurooftalmologic este deci studiul câmpului vizual și necesită o colaborare deosebită din partea bolnavului și meticulozitate din partea medicului. Pierderea culorii în câmpul temporal este un semn precoce de afectare chiasmatică. Progresiunea tumorii poate duce la afectarea și a fibrelor directe, determinând orbirea. Tulburările de oclomotricitate. Apar mai rar și apariția lor denotă o dezvoltare laterală spre sinusul cavernos. Nervul oculomotor comun (perechea III
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vârf al incidenței în decada a doua de viață. Gangliogliomul anaplazic, o tumoră și mai rară este încadrată în gradul III WHO. Localizare, histopatologie. Pot apare oriunde la nivelul SNC dar cel mai frecvent au fost descrise la nivelul lobului temporal (până la 85%), fiind cea mai frecvent descrisă tumoră la pacienții tineri cu episoade de epilepsie temporală. Au mai fost descrise și la nivel medular, trunchi cerebral sau cerebel. În structura lor intră celule neuronale ganglionare și gliale neoplazice, celularitatea este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este încadrată în gradul III WHO. Localizare, histopatologie. Pot apare oriunde la nivelul SNC dar cel mai frecvent au fost descrise la nivelul lobului temporal (până la 85%), fiind cea mai frecvent descrisă tumoră la pacienții tineri cu episoade de epilepsie temporală. Au mai fost descrise și la nivel medular, trunchi cerebral sau cerebel. În structura lor intră celule neuronale ganglionare și gliale neoplazice, celularitatea este moderată, rar apare pleiomorfism celular sau mitoze. Macroscopic apar ca tumori ferme, bine delimitate, de culoare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
moderată, rar apare pleiomorfism celular sau mitoze. Macroscopic apar ca tumori ferme, bine delimitate, de culoare gri ce pot avea componente chistice. Prezentarea clinică. Cel mai frecvent apar episoadele comițiale (pentru tumorile supratentoriale) - 40% din cazurile de epilepsie de lob temporal sunt date de această leziune [26]; poate apare cefalea, vertijul sau ataxia (pentru leziunile de fosă posterioară) sau paraplegia/pareza pentru leziunile medulare. Simptomatologia, în funcție de localizarea tumorii, poate evolua luni de zile dar pot fi diagnosticate astfel de tumori și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
formată (spre deosebire de gangliogliom) doar din celule neuronale ganglionare neoplazice, mature [29]. Este, de asemenea, o tumoră rară, reprezentând 0,1-0,5% 241 din tumorile SNC și afectează în pricipal copii și adulții tineri. Este de asemenea frecventă la nivelul lobului temporal, putând însă să apară și frontal, parietal, la nivelul planșeului ventriculului III, regiunea selară sau în fosa posterioară [29]. Izolate la nivelul cerebelului, aceste leziuni pun diagnosticul bolii Lhermitte-Duclose [30]. Sub 10% din gangliocitoame pot apărea la nivel medular. Histopatologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în aceste cazuri comparativ cu condroamele [15]. DIAGNOSTIC IMAGISTIC Radiografia simplă de craniu este rareori indicată și poate demonstra prezența unor zone de osteoliză combinate cu zone de calcifieri anormale, prezente în special în regiunea clivusului sau a vârfului stâncii temporalului [2]. Rareori poate avea aspect de osteoscleroză (vertebra de fildeș - ivory vertebra) [18]. Examenul CT-scan fără substanță de contrast evidențiază prezența unor leziuni ușor hiperdense, uneori aceste leziuni putând fi izodense sau chiar ușor hipodense, iar la administrarea substanței de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau chiar ușor hipodense, iar la administrarea substanței de contrast, acestea se contrastează variabil. Examinarea cu fereastră de os este utilă pentru evidențierea leziunilor de osteoliză sau prezența calcifierilor (fig. 4.144), în special în regiunea clivală sau a stâncii temporalului [13,19,20]. Examinarea prin Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) este utilă pentru delimitarea extensiei tumorii și a marginilor acesteia, modificărilor la nivelul țesuturilor nervoase învecinate, relațiile tumorii cu țesuturile nervoase învecinate (de exemplu trunchiul cerebral, sinus cavernos, chiasma optică), deplasarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
o scădere a ratei recurențelor de la 11,6% la 7,1% [26,92]. Aceste rezultate au fost însă obținute cu prețul unei incidențe majore a hipopituitarismului (48,5%) și a efectelor adverse tardive ale iradierii căilor optice și a lobilor temporali (deficite neurologice, comițialitate, tulburări cognitive etc.). Radiochirurgia stereotactică Gamma-Knife asigură un tratament ionizant potențial mai sigur și mai eficient decât radioterapia convențională, prin administrarea extrem de precisă și conformațională a dozei terapeutice aplicată microadenoamelor 281 (fig. 4.183) sau volumelor tumorale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
os sau metacrilat. Profunzimea câmpului operator, retracția nervilor cranieni IX, XII și a faringelui limitează expunerea putând duce la disfuncții ale acestor structuri [1,12]. Aborduri laterale și postero-laterale 1. Abordul latero-bazal cu expunerea fosei infratemporale permite accesul la stânca temporalului, porțiunea superioară a clivusului, trunchiul cerebral și etajul mijlociu al bazei craniului. Se adresează tumorilor intradurale: meningeoame, neurinoame, anevrisme, tumori epidermoide. Vizualizarea carotidei și absența retracției trunchiului cerebral sunt avantaje, iar riscurile sunt pierderea auzului, pareză facial și trismus [1
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu metastaze unice. Din aceste considerente indicațiile tratamentului chirurgical pentru aceste situații sunt reprezentate de: 1. atunci când una dintre leziuni are expresie clinică simptomatică sau cu potențial letal (leziunile cu localizare la nivelul fosei cerebrale posterioare sau la nivelul lobului temporal) - reprezintă doar o măsură terapeutică paliativă; 2. metastaze multiple care pot fi toate ablate chirurgical; 3. tumora primară nediagnosticată/neidentificată: biopsie stereotactică pentru diagnostic histopatologic. Radiochirurgia stereotactică are avantajul că poate aborda și leziunile localizate profund (nuclei bazali, talamus, trunchi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal, sinusul maxilar, regiunea temporală, regiunea infratemporală, regiunea anterioară a feței. Elementele musculare intraorbitale sunt m. ridicător al pleoapei superioare, m. drept superior, inferior, medial și lateral, m. oblic superior și m. oblic inferior. Cea mai mare parte a lor își au originea posterior pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
adenoid chistic, adenocarcinom, bazocelular, sebaceu). Tumorile intraorbitale secundare mai frecvente sunt - carcinoamele spinocelulare sau nediferențiate, extinse în orbită de la sinusurile paranazale, epitelioamele bazocelulare cu originea în orbita anterioară, meningioamele sau tumorile maligne extinse de la neurocraniu, sarcoamele cu extindere de la fosa temporală sau infratemporală. Se întâlnesc tumori metastatice, predominant cu punct de plecare adenocarcianome mamare sau gastrice, pulmonare sau boli limfoproliferative. O categorie specială reprezintă tumorile glandei și căilor lacrimale. Caracteristice adultului sunt pseudotumorile intraorbitale inflamatorii nespecifice. Hemangiomul cavernos: histopatologic este hemangioendoteliom
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau flebografie. b. Malformații vasculare intraorbitale și intracraniene: elemente de diferențiere sunt exoftalmia pulsatilă, acută, hemoragii conjunctivale după exoftalmie, angiografia carotidiană, angiografia RMN care evidențiază malformația. c. Fistula carotidocavernoasă: elemente de diferențiere sunt debutul acut, exoftalmia uni sau bilaterală, suflul temporal sincron cu pulsul, angiografia carotidiană și angiografia RMN evidențiază fistula. Infecții specifice. TBC intraorbital, este rar întâlnit. Elemente de diferențiere sunt leziunea cutanată perioculară tuberculoasă, evoluția lentă cu pătrundere în orbita anterioară și medie, IDR la tuberculină pozitivă, răspuns la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ale abordului lateral al orbitei sunt: procesele expansive de glandă lacrimală; tumorile orbitale posterioare și medii situate lateral, superolateral sau inferolateral de nervul optic; tumorile retrobulbare situate lateral, superolateral sau inferolateral de nervul optic; tumori apicale laterale; tumori osoase frontozigomatice, temporale sau pterionale; decompresiunea extradurală a nervului optic intracanalicular. Contraindicațiile sunt, în general, procesele expansive intraorbitale supraoptice cu extensie medială; tumorile de nerv optic; procesele expansive cu localizare inferioară față de nervul optic; procesele expansive cu localizare inferomedială față de nervul optic; abordul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
prin fisura orbitală superioară. TEHNICI DE ABORD A TUMORILOR ORBITALE SECUNDARE ABORDUL FRONTO-TEMPORO-ORBITOZIGOMATIC (FTOZ) Este o tehnică complexă de abord chirurgical al orbitei și etajului anterior și mijlociu al bazei de craniu. Intervenția constă din ridicarea unui volet osos frontal, temporal, a marginii supraorbitale, peretelui orbital lateral, osului zigomatic împreună cu arcada zigomatică. Tehnic, abordul se poate realiza fie prin ridicarea a trei fragmente osoase (frontal, temporal și orbitozigomatic) fie prin ridicarea a două fragmente osoase (frontotemporal și orbitozigomatic) (fig. 4.239
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
anterior și mijlociu al bazei de craniu. Intervenția constă din ridicarea unui volet osos frontal, temporal, a marginii supraorbitale, peretelui orbital lateral, osului zigomatic împreună cu arcada zigomatică. Tehnic, abordul se poate realiza fie prin ridicarea a trei fragmente osoase (frontal, temporal și orbitozigomatic) fie prin ridicarea a două fragmente osoase (frontotemporal și orbitozigomatic) (fig. 4.239, 4.240). Indicațiile majore ale acestui abord deosebit de larg sunt procesele expansive mari ale bazei de craniu, eventual cu extensie intraorbitală secundară, leziuni sfenocavernoase sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]