6,621 matches
-
Flacără dintr-o culoare „suspinată” - Gloria Lăcătușu, „Opinia”, 16 iunie, 1994 40 „Saloanele Moldovei” - „Opinia”, 9 mai 1994 41 Salonul de vară al artiștilor plastici independenți - „Opinia”, 18 iulie, 1994 42 Poetul „sfârșitului continuu” (Bacovia), Galeriile Alfa Bacău - Angela Calapod, „Tribuna”, 22 dec., 1994, p. 10 43 Căutându-l pe Bacovia - M. Stanciu, „Cronica”, nr. 2, 31 ian., 1995, p.6 44 De luni până luni - Plastica - Aphrodita Teodorescu, „24:ore”, 29 mai, 1995 45 Icoane pe lemn - Petre Bicer, „Evenimentul
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
ca „stipendist” al Fondurilor Arhidiecezane, a liceului la Brașov (1895), se înscrie la Universitatea din Budapesta, unde studiază filologia și istoria. Lipsurile materiale, dar și pasiunea luptei politice pentru afirmarea idealului național îl determină să se angajeze ca redactor la „Tribuna” din Sibiu. Intrând, însă, în conflict cu unii conducători ai partidei naționale, părăsește Sibiul și ajunge la București, unde va lucra, grație sprijinului acordat de Aurel C. Popovici, ca redactor la ziarul „Dreptatea” al lui Nicolae Fleva, condus de Anton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
sinteze despre Mihai Eminescu. A fost membru fondator al Societății Scriitorilor Români. Se stinge după patru ani de suferință. A mai colaborat cu versuri, articole de istorie literară, cronici și recenzii, note polemice la „Revista Orăștiei”, „Foaie literară” (Orăștie), „Familia” „Tribuna literară”, „Epoca”, „Minerva literară ilustrată”, „Revista politică și literară”, la cotidianul „Seara” (1910-1916), la „Românul”, „Conservatorul”, „Universul” ș.a. A folosit și semnăturile Ascanio, I. Radu. Ca istoric literar, S. a fost animat de o unică pasiune, aceea de a cerceta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
neputinței, CVC, 1908, 625-629; Vasile Savel, Mihai Eminescu, „Poezii”, „Minerva”, 1908, 13; I. G. [Ion Gorun], Mihai Eminescu, „Scrieri politice și literare”, „Revista noastră”, 1908, 10; Mihail Dragomirescu, Mihai Eminescu, „Poezii”, CVC, 1909, 5; I. U. Soricu, Scrisori din București, „Tribuna poporului”, 1910, 264; N. Georgescu-Tistu, Ion Scurtu, DR, 1921-1922; Sextil Pușcariu, Ion Scurtu, „Cuget românesc”, 1922, 6; [Al. Lapedatu], Dr. Ion Scurtu (1877-1922). Cuvinte de amintire, Cluj, 1922; Loghin, Ist. lit. Bucov, 212; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 52-55
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
Întemeiază ordinea comun acceptată. Procesiunile și paradele reafirmă importanța centrelor consacrate, centre marcate prin construcții ce evocă autoritatea instituțiilor religioase, politice sau militare. Uneori, puterea evocativă a construcției existente este dublată de construcții efemere (arcuri de triumf mobile, care alegorice, tribune ornamentate), care aduc un surplus de imagini și referințe legitimatoare. Linearitatea coloanelor exprimă ierarhiile sociale: În fruntea paradei sau aproape de obiectul sacru pus În mișcare de procesiune se află Întotdeauna reprezentanții grupurilor conducătoare. În mijlocul coloanelor, nu rareori Într-o masă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ca În actele magice, centrul sacru „contaminează” Întregul spațiu parcurs). Paradele, prin mișcarea lor, definesc un spațiu consacrat și separă clar actorii de spectatori. Pe lângă această diviziune, ele instituie și diferențe vizibile Între spectatorii cu statut social Înalt (prezenți În tribune sau În locuri privilegiate) și mulțimile obișnuite, Înșirate pe traseul paradei. Prin afirmarea și exprimarea simbolică a acestor clivaje, paradele confirmă ordinea și ierarhiile sociale. Carnavalul instituie o mișcare fără o direcție sau un scop bine definite, o mișcare de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-și licența în 1947. Lucrează ca ziarist la „Timpul” și „Rampa”, apoi ca redactor la secția de scenarii a Studioului Cinematografic „Al. Sahia” și la secția de limbă spaniolă a Redacției emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (1954-1989). Debutează în „Tribuna poporului” (1944). După câteva traduceri realizate în colaborare cu Paul B. Marian, publică singur traducerea romanului Serenada de James Cain (1945). Colaborează cu povestiri, schițe umoristice, recenzii, interviuri, traduceri ș.a. la „Contemporanul”, „Flacăra”, „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Tribuna României
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
în „Tribuna poporului” (1944). După câteva traduceri realizate în colaborare cu Paul B. Marian, publică singur traducerea romanului Serenada de James Cain (1945). Colaborează cu povestiri, schițe umoristice, recenzii, interviuri, traduceri ș.a. la „Contemporanul”, „Flacăra”, „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Tribuna României”, „Cinema”, „Luceafărul”, „România literară”, „Licurici”, „Urzica”. Multe dintre cărțile lui M. sunt repovestiri ale unor povești, basme, legende, mituri, snoave aparținând unor zone lingvistice și culturale dintre cele mai diverse. Astfel, în Basmele isteților (1957) și în Legendele munților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
ale unor scriitori precum A. Bădăuță, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Al. O. Teodoreanu ș.a., a alcătuit antologii de specii folclorice (proverbe, poezii etc.), de reportaje, literatură pentru copii. Colaborează cu articole, studii, cronici la „Analele Academiei Române”, „Cronica”, „Argeș”, „Familia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. Unele contribuții le-a semnat cu pseudonimele George M. Berger, G. Bilca, M. George, Radu Mavrodin, Vasile Vasilescu. Pentru lucrarea colectivă Arta și literatura în slujba independenței naționale a fost distins, alături de ceilalți autori, cu Premiul „Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
teza Kultur und Erkenntnis. Traducerea românească va apărea în 1922, sub titlul Cultură și cunoștință. La Viena o întâlnește pe Cornelia Brediceanu, studentă în medicină, viitoarea lui soție. Îndrăgostit, scrie versuri care vor intra în placheta Poemele luminii. Debutase la „Tribuna” din Arad în 1910, cu poezia Noapte, semnată L.B. Brașov. În „Românul” din Arad, unde iscălea și Ion Albu, avea să îi apară studiul Intuiția în filosofia lui Bergson (1914). Dă aforisme și articole la „Pagini literare” din Arad. Debutează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
publice informații de politică internă (declarat anticonservatoare) și externă (cu precădere privitoare la chestiunea bulgară și la Basarabia), calendarul săptămânii, sfaturi medicale, agricole, juridice, știri diverse și o poștă a redacției. Încă de la al treilea număr, directorul ziarului inaugurează o „Tribună literară”, rubrică prin care se dorește ca literatura de bună calitate să depășească cercul restrâns al inițiaților. Cele mai importante contribuții rămân intervențiile lui Pamfil Șeicaru, care semnează tableta Târziu și singur (ecou al luptelor din Bulgaria), o revistă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]
-
Phillip (1788), ca un imens spațiu verde de recreere de unde, apoi, s-au desprins celelalte două parcuri Hyde Park și Royal Botanic Garden. Acum În weekend și În zilele de sărbătoare, după ora 14, pot fi văzuți oratori urcând la tribune improvizate, pentru a-i distra pe ceilalți cu discursuri incitante pe teme politice, cultural-sportive. Hyde Park (1810) cu stilul său tradițional englezesc, asemenea confratelui din Londra, a fost organizat inițial pentru jocul de crichet, dar În timp a devenit deosebit de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
turul capitalei federale la Înalta Curte de Justiție, edificiu grandios inaugurat de regina Elisabeta a II-a (1980), impresionând prin ingeniozitatea arhitectonică a salii de ședință cu o Înălțime de 24 m, Încercuită de rampe deschise, care se Înalță până la tribune. Totul inspiră forță, grandoare, spirit justițiar. Zona ambasadelor la sud și vest de Capitol Hill, reprezintă o adevărată atracție turistică, prin varietatea stilurilor arhitectonice, primele Înființate sunt ale Marii Britanii (1936) și SUA (1940). Astăzi peste 60 de țări Își au
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
rentabilă. Înainte de spectacolul propriu-zis se poate vizita complexul turistic ridicat aici, care dispune de un restaurant, un bar și un magazin bine dotat cu materiale publicitare și suveniruri, mascota principală fiind un pinguin de 279 pluș În mărime naturală. În tribunele ce pot găzdui până la o mie de locuri, se află copii, tineri, adulți, toți mânați de aceeași curiozitate de a vedea și această „minune” naturală. Înserarea se lasă treptat, ultimele raze ale soarelui și-au făcut culcușul În Întinderea nesfârșită
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
-i vedea mai bine. Micii pinguini au o Înălțime ce nu depășește 25 cm. și un kilogram În greutate. Deși oficial se interzice fotografierea sau filmarea lor, toți turiștii Își pregătesc pe ascuns aparatura, măcar pentru o imagine. Cineva din tribună a scos un sunet de admirație și a indicat cu degetul tremurând o direcție spre plaja din apropiere. Privirile celor din tribune se ațintesc spre acel loc „misterios”. Unii se ridică În picioare sperând să-i vadă primii, deja cei
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
interzice fotografierea sau filmarea lor, toți turiștii Își pregătesc pe ascuns aparatura, măcar pentru o imagine. Cineva din tribună a scos un sunet de admirație și a indicat cu degetul tremurând o direcție spre plaja din apropiere. Privirile celor din tribune se ațintesc spre acel loc „misterios”. Unii se ridică În picioare sperând să-i vadă primii, deja cei din jur vociferează. Alții Își potrivesc elegant binoclu la ochii. Dintre tufișuri se observă o anumită mișcare, apoi un pinguin micuț și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
urmat de alții, ce se leagănă ușor dintr-o parte În alta pe picioarele lor firave. Acum sunt mai multe grupuri și nu știi la care dintre ei să te uiți mai Întâi. S au apropiat atât de mult de tribune Încât copii Îi pot atinge cu palmele. Se atrage atenția să păstrăm cât mai multă ordine și liniște pentru a nu-i speria. După trecerea lor „triumfală” spectacolul se Încheie. Așteptarea a fost mai mare, pentru că spectacolul În sine nu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
să păstrăm cât mai multă ordine și liniște pentru a nu-i speria. După trecerea lor „triumfală” spectacolul se Încheie. Așteptarea a fost mai mare, pentru că spectacolul În sine nu durează mai mult de 30 de minute. Părăsim, În grabă, tribunele și-i urmărim de pe pasarela de lemn, pe sub care drăgălașii de ei trec șontâc, șontâc, căutându-și locul prielnic pentru Înnoptat, printre roci și ierburi. Interesantă este Înțelegerea familială care există pentru viitoarele lor progenituri, ambii părinți clocesc oule printre
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
gânduri de fraternitate umană etc. Zeci de tineri, dar și mulți turiști asistă ceasuri Întregi la derularea acestui minunat spectacol nocturn menit să educe spiritul și mintea. Cei mai mulți privitori stau În picioare, alții mai norocoși au găsit un loc În tribunele improvizate sau pe un scaun de plastic, și chiar pe bordura trotuarului. Se consumă floricele de porumb, sticksuri, fast-food-uri, cutii cu bere sau pepsi-cola. Peste tot domnește buna dispoziție, se revăd grupuri de prieteni, se fac noi cunoștințe, turiști se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu publicul, asigurând astfel o imagine favorabilă proprietății imobiliare, cât și la neutralizarea și contracararea informațiilor și atitudinilor negative. Instrumentele utilizate În vederea realizării acestor obiective sunt extrem de diversificate, cel mai frecvent utilizate fiind următoarele: ▪ publicații speciale pentru clienți (Bursa construcțiilor, Tribuna construcțiilor, Business Adviser, Casa și biroul, Profit imobiliar, Revista de imobiliare); ▪ publicații speciale cu ocazia anumitor aniversări, inaugurări; ▪ organizarea de conferințe, colocvii, seminarii (publicațiile oferite la târgurile imobiliare); ▪ acordarea de interviuri (mai ales la televiziunile axate pe economie, știri, ca
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
TRIBUNA LITERARĂ, periodic apărut la Huși, bilunar, între 15 aprilie și 15 iulie 1931. Colectivul redacțional nu este menționat. „Libertatea scrisului fiind adevărata manifestare a artei”, redactorii revistei „nu tind să formeze un curent în literatura românească și nu-și obligă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290252_a_291581]
-
fiind demis în 1974. În decembrie 1989 înființează ziarul „Clujul liber”, al cărui redactor-șef va fi pentru o scurtă perioadă. A debutat în 1950, la ziarul „Înainte” (Craiova), cu un reportaj. Colaborează cu proză scurtă la „Ramuri”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, mai târziu cu scenarii radiofonice și piese într-un act la Radio Cluj, Televiziunea Română etc. I s-a acordat premiul special al TVR (1971) pentru Călătorie în noapte, e laureat al Festivalului de Teatru de la Slănic Moldova (1984) ș.a. Prozele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
și apoi director la Școala Populară de Artă. În răstimp are loc debutul său editorial cu romanul Amar (1963), distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei. Succesul îi redeschide porțile presei, F. colaborând destul de frecvent la „Scânteia”, „România liberă”, „Munca”, „Tribuna”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Magazin” ș.a., îndeosebi cu reportaje literare, ce vor fi strânse ulterior în volumele Pământul oțelului (1964), Diluviul sau Apele lui Saturn (în colaborare cu Vasile Nicorovici, 1971) și Orașe cu geometria variabilă (1972). În cadență regulată îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
Universitatea din Cluj, absolvind în 1964. După terminarea facultății este profesor de liceu la Sighetu Marmației. Debutase cu reportaje în 1959, în ziarul „Pentru socialism” din Baia Mare, iar poezie publică din 1963, când îi apar primele versuri în „Luceafărul” și „Tribuna”. Colaborează de-a lungul timpului la principalele reviste literare. În 1968 îi apare întâia carte, Tăcerineprimite (grafierea titlului, fără pauză între cuvinte, e consecventă, ceea ce pare să excludă eroarea și să denote intenționalitatea), cuprinzând o succintă prezentare critică, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
apar în revista „Zorile” a Liceului „Gh. Barițiu” din Cluj, debutul propriu-zis având loc în 1974, la revista „Echinox”, al cărei redactor a și fost între 1974 și 1976. A mai colaborat la „Steaua”, „Vatra”, „Amfiteatru”, „Familia”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Tomis”, „Astra”, „Argeș”, „Calende”, „Poesis”, „Contrapunct” ș.a. În 1990 a scos, împreună cu un grup de tineri scriitori din Cluj-Napoca, publicația „Graffiti”. Deși cronologic face parte din generația optzecistă, în momentul debutului P. nu îi împărtășea poetica. Cu excepția ciclului final
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]