7,316 matches
-
de armă, drept pe care-l aveau în acea vreme doar clasele privilegiate. Grănicerii racoviceni au participat masiv la Marea Adunare de la Blaj de pe Câmpia Libertății, din 15 mai 1848, delegația de 172 de persoane în frunte cu comandantul David Urs fiind cea mai numeroasă din împrejurimile Sibiului. Confirmarea prezenței se vede și prin faptul că doi dintre conducătorii lor s-au aflat printre delegații aleși pentru a protesta împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria și anume locotenentul David Urs din delegația
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
comandantul David Urs fiind cea mai numeroasă din împrejurimile Sibiului. Confirmarea prezenței se vede și prin faptul că doi dintre conducătorii lor s-au aflat printre delegații aleși pentru a protesta împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria și anume locotenentul David Urs din delegația trimisă la împăratul de la Viena și preotul Ioan Moldovan prezent în delegația trimisă la Dieta din Cluj. Faptul că românii nu au vrut să se unească cu Ungaria a determinat guvernul provinciei să treacă la represalii, în primul
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
și umbrarii plăcute. În centrul grădinii Pré-Catelan se gaseste un fag purpuriu bicentenar, al cărui rămuriș acoperă peste 500m² de gazon. Pe vremea Merovingienilor, în "Pădurea Rouvre", sau "Rouvray", numită astfel după denumirea franceză a arborelui dominant: gorunul, vânătorii urmăreau urșii, cerbii, lupii și mistreții, care erau foarte ușor de întâlnit. În 1308, tăietorii de lemne din cătunul Menus au făcut un pelerinaj la Notre-Dame de Boulogne-sur-Mer. La întoarcere, cu ajutorul regelui Filip al IV-lea cel Frumos, ei au construit o
Bois de Boulogne () [Corola-website/Science/309628_a_310957]
-
ovine, 1.500 porcine , 45 cabaline și 6.000 păsări. Peste 7.000 h din cele 12.000 h ale comunei sunt ocupate de pădure populată cu diverse specii de animale sălbatice și constituie un excepțional fond de vânătoare la: urs brun, lup, vulpe, mistreț, căprioara, iepure, cocos de munte, acvila ș.a. Comună Bistra se bucură de o bogată rețea hidrografica, compusă din râul Arieș (7 km pe teritoriul comunei) și din pâraie cu debit continuu și aproape constant: Valea Mare
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Bascov (în trecut, Bascovu-Flești) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bascov (reședința), Brăileni, Glâmbocu, Mica, Prislopu Mic, Schiau, Uiasca și Valea Ursului. Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al râului Argeș și pe malurile râului Bascov, la nord-vest de municipiul Pitești. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. La Bascov, din acest drum se
Comuna Bascov, Argeș () [Corola-website/Science/310119_a_311448]
-
Pentru 3,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Pitești a județului Argeș și era formată din satele Brăileni-Animoasa, Florea, Glâmbocu-Flești, Mica, Păisești, Rotărești, Sorești, Stejăretu, Uiasca și Valea Ursului, având în total 1685 de locuitori ce trăiau în 480 de case. Existau în comună două biserici și o școală rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Bascov", ca reședință a plășii Bascov din același județ, având
Comuna Bascov, Argeș () [Corola-website/Science/310119_a_311448]
-
două biserici și o școală rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Bascov", ca reședință a plășii Bascov din același județ, având 2480 de locuitori în satele Brăileni, Glâmbocu, Mica, Neașca, Păisești, Rotărești (reședința), Stejaretu și Valea Ursului și în cătunul Floarea. În 1950, comuna a fost arondată orașului regional Pitești, reședința regiunii Argeș. În 1968, a devenit comună suburbană a municipiului Pitești. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului
Comuna Bascov, Argeș () [Corola-website/Science/310119_a_311448]
-
în Mogoș, mai facem cunoștință cu vârful Poienița cum este numit de către localnici. În unele hărți Poienița apare ca fiind cel mai înalt vârf din Mogoș (1437 m). Vârful este reprezentat de o imensă stâncă unde si-a găsit adăpost ursul, care din când în când își mai face apariția luptându-se cu vitele și producând uneori numeroase pagube. Referindu-ne la animale putem spune că aici găsim de toate: de la păsări și iepuri până la urs, lup și râs. Mogoșul este
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
unde si-a găsit adăpost ursul, care din când în când își mai face apariția luptându-se cu vitele și producând uneori numeroase pagube. Referindu-ne la animale putem spune că aici găsim de toate: de la păsări și iepuri până la urs, lup și râs. Mogoșul este un colț de rai ce trebuie redescoperit.
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
cele deluroase de pe poalele Munților Zărandului. Altitudinea comunei este de 461 m, iar cele mai înalte cote existente pe teritoriul său sunt: 800 m - Vârful Codrului; 767 m - Vârful Pietrosul; 740 - Vârful Omeag. Prezența unor dealuri - Pietroasa, Piatra Mâții, Fântâna Ursului și Hănuleasca - situate pe dreapta și pe stânga Văii Roșiei, obligă satele să se înșire pe mai mulți kilometri de-a lungul acestei depresiuni cu deschidere spre râul Mureș. Învelișul de soluri al comunei Petriș este variat, remarcându-se prin
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
și din 29 iulie până în 16 august domină lumina crepusculară. Noaptea polară durează din 22 noiembrie până în 19 ianuarie, dar chiar și atunci sunt perioade zilnice de până la 4 ore cu lumină crepusculară. Pe insulă, dintre mamifere se găsesc caribu, urși polari, vulpi polare, lupi polari, iepuri polari și lemingi. este o destinație importantă de cuibărire pe rutele multor specii de păsări migratoare. Sanctuarul de păsări migratoare Dewey Soper protejează o zonă în care pe timpul verii cuibăresc cca. 2 milioane de
Insula Baffin () [Corola-website/Science/310183_a_311512]
-
Zalmoxianismului", al celor cu „știința de a se face nemuritori“, și de Matca sacrului fluviu, Dunărea "(Don-Ares)", spațiu fabulos, unde ești întâmpinat de un «relief de sunet» "(Pământ fertil în păsări, fertilă vale-adâncă, / soarele doarme-n scroburi, în miere, printre urși / înnobilați în iarnă, în ochi de ierburi încă / nebănuiți pădurii de-atâți luceferi scurși. // Pornește fieru-n vulturi, în sunet, în lumină, / pe o câmpie-naltă roind azur în spice; / ținutul apei calme pe-o orgă se lumină / ca stele de-
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
familia regală merge la palatul Marivent (Palma de Mallorca) și pe yachtul Fortuna cu care partcipă la competiții de navigație. Iarna, de obicei merg la schi la Baqueira-Beret și Candanchú (Pirinei). Lui Juan Carlos îi place, de asemenea, să vâneze urși. În octombrie 2004, el a înfuriat activiștii ecologiști ucigând nouă urși (dintre care unul era o femelă gestantă) în centrul României (în Spania nu pot fi vânați anual decât 27 de exemplare). În august 2006 s-a afirmat că Juan
Juan Carlos I al Spaniei () [Corola-website/Science/309110_a_310439]
-
yachtul Fortuna cu care partcipă la competiții de navigație. Iarna, de obicei merg la schi la Baqueira-Beret și Candanchú (Pirinei). Lui Juan Carlos îi place, de asemenea, să vâneze urși. În octombrie 2004, el a înfuriat activiștii ecologiști ucigând nouă urși (dintre care unul era o femelă gestantă) în centrul României (în Spania nu pot fi vânați anual decât 27 de exemplare). În august 2006 s-a afirmat că Juan Carlos a împușcat un urs beat îmblânzit (Mitrofan), în timpul unei partide
Juan Carlos I al Spaniei () [Corola-website/Science/309110_a_310439]
-
a înfuriat activiștii ecologiști ucigând nouă urși (dintre care unul era o femelă gestantă) în centrul României (în Spania nu pot fi vânați anual decât 27 de exemplare). În august 2006 s-a afirmat că Juan Carlos a împușcat un urs beat îmblânzit (Mitrofan), în timpul unei partide de vânătoare private din Rusia. Purtătorul de cuvânt al monarhiei spaniole a negat această afirmație, care a fost făcută de către autoritățile ruse regionale. De asemenea a fost dur criticat în 2003 când în Polonia
Juan Carlos I al Spaniei () [Corola-website/Science/309110_a_310439]
-
pe teritoriul Azerbaidjanului in grupuri mici care constituiau cea mai veche forma de organizare sociala pe baza căreia se desfășura munca in colectiv. Principala ocupație a acestora era vânătoarea, precum si culegerea fructelor de pădure, fructelor și rădăcinilor comestibile. "Azîhantropii" vânau ursul de peștera, cerbul mărinimos, renul gigantic, precum si rinoceri, bizoni si alte animale sălbatice.
Peștera Azâh () [Corola-website/Science/309178_a_310507]
-
pițigoi moțat (Parus cristatus), pițigoi de brădet (Parus ater), mugurar (Pyrrhula pyrrhula) etc. Pe lângă pâraie se poate vedea pescărelul negru (Cinclus cinclus). Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) este o pasăre caracteristică pădurilor bătrâne de molid și zonelor marginale ale acestora. Urși (Ursus arctos) bătrâni ce se odihnesc prin văgăuni, râși (Lynx lynx) tiptili ce se furișează în urmărirea cocoșului de munte... În molidiș condițiile ecologice caracterizate prin temperaturi scăzute, insolație scăzută în interiorul pădurii, umiditatea ridicată și permanența nu favorizează reptilele, care
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
Flora zonei este una bogată, reprezentata prin specii variate de flori, cele mai reprezentative găsindu-se în Rezervația de Narcise din Piatra Cloșanilor. În zonă fauna este foarte variata, pe langă animalele domestice crescute, se întâlnesc și animale sălbatice, precum: ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, porcul mistreț, șarpele, liliacul etc. Influențele climatice de tip submediteraneean au facilitat prezența în zonă a unor animale endemice precum: vipera cu corn, broasca țestoasă de uscat și chiar scorpionul. Fauna acvatică este reprezentată prin specii
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
episcopului Grigore Maior. Finanțarea construcției a fost făcută tot de episcopul Grigore Maior. În jurul lăcașului se află mormintele unor apărători și binefăcători ai Bisericii Române Unite cu Roma, personalități de seamă ale culturii române transilvănene (George Bariț, Alexandru Papiu-Ilarian, David Urs de Margina, Iosif Sterca-Șuluțiu, Ioan Rațiu, Alexandru Vaida-Voevod ș.a.). Episcopul Inocențiu Micu-Klein a obținut în data de 3 aprilie 1734 de la baroana Anna Maria de Hochberg, moștenitoarea lui Wilhelm Krall, un teren pe strada Înfrățirii ("Freundschaftsgasse"), în apropierea actualei biserici
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
cuvenite acesteia. Într-un paragraf impus de către autoritățile politice superioare, "Statutele" precizau că școlile grănicerești ""vor sta sub supravegherea inspectorilor școlari regești comitatensi"". Adunarea reprezentanței generale din 8 mai 1871 alege pe viață în fruntea Comitetului administrativ pe baronul David Urs de Margina. Cunoscut în cercurile guvernamentale de la Viena și Budapesta pentru bravurile sale pe câmpurile de luptă, drept unul dintre cei mai buni ofițeri ai armatei austriece, fiind decorat ca atare, Urs întreprinde măsurile necesare în vederea preluării "Fondului școlastic" de la
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
viață în fruntea Comitetului administrativ pe baronul David Urs de Margina. Cunoscut în cercurile guvernamentale de la Viena și Budapesta pentru bravurile sale pe câmpurile de luptă, drept unul dintre cei mai buni ofițeri ai armatei austriece, fiind decorat ca atare, Urs întreprinde măsurile necesare în vederea preluării "Fondului școlastic" de la Ministerul cultelor și inspecțiunii publice către comitetul nou ales. Intervenția sa reușeste să atragă în administrarea fondului suma de 337.914 florini, echivalentul a 675.000 de coroane. Începând din acest moment
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
al "Normativului" deoarece în perioada 1871-1875 acesta a îndeplinit funcția de director suprem al școlilor grănicerești, concomitent cu cea de secretar al CAFS. Difuzat ulterior tuturor eforiilor școlare însoțit de explicații date atât de către Vasile Petri cât și de către David Urs, "Normativul" conținând 37 de articole, reglementa toate problemele școlilor grănicerești, începând cu caracterul lor, drepturile și obligațile elevilor precum și ale docenților, structura și durata învățământului, atributele Comitetului administrativ precum și ale eforiilor școlare etc. El a constituit o adevărată constituție a
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
văilor unde se observă “patria pădurilor de fag”, stejar, gorun, frasin, tei, salcâm, paltin, iar pe malul apei: răchită, salcă, arini și plopi. Fauna se remarcă prin specii diverse în funcție de vegetație astfel: în pădurile mari și dese se ascund mistrețul, urși din loc în loc, lupi, veverițe, dihori, spre deosebire de apă unde întâlnim: latite, porconi, iar până în 1910 se observă păstrăvul pe valea pârâului Criva. Ca o mângâiere pentru solul puțin productiv, se găsește aici un foarte bun cărbune de pământ, formând o
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
epocă puțin propice artiștilor el a lucrat pentru un timp în atelierul sinistru al pictorilor de la Morgă. În anul 1843 el a trimis Salonului din Paris un studiu despre gazele și după aceasta a început o activitate prolifică. Lucrările sale "Urs rănit" și "Câine rănit" datează din anul 1850, iar Muzeul Luxembourg a achiziționat imediat acest exemplu șocant al activității sale. În anii '50 ai secolului al XIX-lea, Frémiet a realizat mai multe sculpturi legate de epoca lui Napoleon. În
Emmanuel Fremiet () [Corola-website/Science/310670_a_311999]
-
și a dat alarma. Bijuteriile Coroanei sunt ținute actualmente în Cazarma Waterloo de la Turn. Menajeria este atestată din timpul domniei lui Henric al III-lea. În 1251, șerifilor li s-a ordonat să plătească patru pence pe zi pentru întreținerea ursului polar al regelui, probabil un dar de la Haakon al IV-lea al Norvegiei; ursul a atras multă atenție din partea londonezilor atunci când a ieșit la pescuit în Tamisa. În 1254, șerifilor li s-a ordonat și să subvenționeze construcția unei cuști
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]