6,854 matches
-
pământ din mila lui Dumnezeu, binecuvântarea Bisericii, rugăciune, luptă, pătimire și moarte martirică. Rugăciunea și pătimirea ne-au dezvăluit ceea ce este dincolo de om. Ele au zădărnicit și vor zădarnici de-a pururi veacuri de întuneric și vor păstra viu sâmburele veșniciei sădit de Dumnezeu în sufletul fiecărui pământean. Trupurile noastre, ale legionarilor, au fost schingiuite, desfigurate, zdrobite și arse în crematorii. Victor Dragomirescu și Nicoleta Nicolescu - în stare de semidecedați în urma schingiuirilor - au fost aruncați de vii în cuptor sub domnia
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
moarte... Căci numai prin moarte ne întoarcem vieții! „O, Iisuse veșnic, tron însângerat Nu cu moartea sfântă pe moarte-ai călcat? N-ai lăsat Tu lumii lege ce nu piere? După orice moarte naște o înviere!” (Autorul) Moartea înseamnă nemurire, veșnicie... moartea nu e o osândă dată unei categorii de oameni, căci atunci ar fi vai de noi! Moartea e un privilegiu dat omului de către Dumnezeu și deșteaptă în noi tresărirea din urmă: scopul final al omului e învierea. Iată de ce
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
pe seama celor adormiți, a lașității și credibilității impostorului sau prin necunoașterea adevărului. Dar degeaba cunoaștem adevărul dacă nu vrei sau nu știi cum să-l aperi. Ia aminte: voievozii noștri cei vrednici nu lăsau din mână buzduganul până la trecerea în veșnicie. Comunismul, considerat decedat, a fost înlocuit cu neocomunismul și chiar dacă ar vrea să facă ceva unii dintre ei, nu se pricep fiindcă sunt înguști la minte. Cincizeci de ani de autodistrugere a României, exterminări de oameni valoroși, buni creștini și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
morții. Dar moartea este o realitate și ea trăiește în fiecare om, de la primul om. Dacă am cântat moartea în cântecele noastre, ne-am axat pe linia creștină. Pentru noi nu există moarte. Ea este o trecere din vremelnic în veșnicie. Nu există moarte ci numai fiori, Moartea este atunci când te temi să mori! Viața noastră-ncepe abia în ceasul morții, Căci numai prin moarte ne-ntoarcem vieții! O, tu, moarte - doliu, cum te mai plângem toți! De nu ai fi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
se măsoară Cu trudnicile tale oseminte, Și veacul care curge peste țară Începe din cenușa ta fierbinte. Mergi printre noi cu sfânta-ți moarte vie, Ne tămâiezi cu marea ta tăcere... Mormântul tău e numai înviere, Prin tine luminăm de veșnicie. Prin tine bem, setoși, din Mântuire, Prin tine doar, ne-am curățit de zgură... Izvor ne ești și cină și zidire Și patrafir și cuminecătură... Ești azima pe care-n plâns o cere Inima noastră pururea flămândă. Ești drumul nostru
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
în soare... Dar de-or veni, cândva, cu pași ușarnici, La groapa ta, mișeii și viclenii, Și se vor bate-n piept cu pumni fățarnici, Slăvind lumina sfintelor vedenii, Mormântul tău, gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din veșnicie, Într-un năpraznic fulger să despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai dureroasă rană e cea primită de la proprii guvernanți care au condus și conduc destinele neamului, câinească vărsătură și josnici vânzători, băutori de sânge care neau
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
doar Cerul! Speranța și avântul frățește ne-au purtat, Așa ne-a fost destinul, am fost aici străjerul, În țarina de sânge iubiri am îngropat.” În ziua de 9 septembrie 2013, Sfinții drepți dumnezeiești părinți Ioachim și Ana, adoarme întru veșnicie iubitul nostru camarad Gheorghe Mântulescu. În această zi sfântă, Dumnezeu, trimițând îngerii lui, înalță la cer sufletul său, curmându-i durerile trupului biciuit și vârguit de plumbii cnutului roșu. El va locui de acum în lumina neapusă a Împărăției lui
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
noastre patimi. „Astăzi și în zilele care vor urma, nu este decât un fel de a nu fi trădător, nu va fi decât un chip de viață care să nu fie trădare: e viața eroică” ( I. S.). Osânda biruită înseamnă veșnicie întru Hristos! „Îmbrățișez pe toți din toată inima mea, pe voi care ați fost și sunteți necontenit umiliți, insultați, prigoniți și amenințați la fiecare moment pentru credința voastră legionară...” (Corneliu Zelea Codreanu). Veșnic osândiți, am fost exilați, oprimați, defăimați, întemnițați
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
chipul lui Hristos, de aceea tot omul botezat e chemat și învrednicit să slujească adevărul. Să nu negăm obârșia, „să facem om după chipul și asemănarea noastră” a rostit Dumnezeu, să nu ucidem, dar, în noi, acest sâmbure care plămădește veșnicia. Omul e o valoare care se perfectează continuu. Să răspundem cu fapte mărețe și vom fi ceea ce trebuie să fim, fiii lui Dumnezeu. Să nu ne resemnăm. Să nu ne îndoaie nici o grijă. Din lacrimi să plămădim bucurii eterne. Încrezători
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
loviturilor. Credința legionară va înflori mai mândră și mai biruitoare cu fiecare strop de sânge mai mult pe care-l vom da senini și cu sufletul plin de bucurie, până când neamul biruitor prin Legiune va învia și va condamna pentru veșnicie pe toți călăii noștri. Așadar, sângele martirilor împarte o lume în două: cei care vor primi osânda și blestemul veșniciei și cei ce mâine vor birui în slava și binecuvântarea neamului lor.” (Corneliu Zelea Codreanu, București, 20 februarie 1937) Am
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
vom da senini și cu sufletul plin de bucurie, până când neamul biruitor prin Legiune va învia și va condamna pentru veșnicie pe toți călăii noștri. Așadar, sângele martirilor împarte o lume în două: cei care vor primi osânda și blestemul veșniciei și cei ce mâine vor birui în slava și binecuvântarea neamului lor.” (Corneliu Zelea Codreanu, București, 20 februarie 1937) Am început acest articol, „Trăim zile amare”, cu câteva aprecieri, nu elogioase, culese de la slujitorii Bisericii și nu inventate de subsemnatul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și Pavel, Sfinții Mucenici și Sfinții Părinți. Noi am propovăduit cuvântul și învățătura adevăraților creștini. Am primit osânda și moartea cu bucurie și o vom repeta mereu, ori de câte ori neamul și vitregiile vremii vor cere. În tragicul pătimirilor noastre lucrează sâmburele veșniciei și dorința ni-i faptă! Sufletul nostru este creația lui Dumnezeu. Să nu ne înstrăinăm prin fapte reprobabile, nedemne de obârșia noastră. Trăim timpuri întunecate! Să nu ne pierdem credința. Aceasta este replica mea la Criminalitate și Legionarofobie. S ar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și statale tac... Până când? Legionarii au mărturisit și vor mărturisi crezul lor oricât de vitreg va fi destinul cu noi. Vom lupta cu aceeași dăruire pentru Neam și Cruce și nădăjduim. Tăcerea înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola cu zidiri mărețe prin care se afirmă un neam dincolo de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
maimuțoii slujesc legilor legiuitorilor nelegiuiți. De aceea ne urăsc pe noi, legionarii. Nu există aspirație mai înaltă, nu există treaptă mai înaltă de împliniri și desăvârșire decât calea care duce la Dumnezeu, raiul mândriei omenești aici pe pământ și raiul veșniciei, dincolo de mormânt. De aceea, legionarii vor lupta împotriva tăgăduitorilor Creatorului nostru, Dumnezeu. Dumnezeu este PERFECȚIUNE, FINALITATE, VEȘNICIE. Cei satanizați, comuniștii, care înseamnă monstruozitate, coalizați cu satanicii politicieni afundați în mocirla grelelor păcate de ieri, retrograzi în raport cu evoluția noii rânduieli umane
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
nu există treaptă mai înaltă de împliniri și desăvârșire decât calea care duce la Dumnezeu, raiul mândriei omenești aici pe pământ și raiul veșniciei, dincolo de mormânt. De aceea, legionarii vor lupta împotriva tăgăduitorilor Creatorului nostru, Dumnezeu. Dumnezeu este PERFECȚIUNE, FINALITATE, VEȘNICIE. Cei satanizați, comuniștii, care înseamnă monstruozitate, coalizați cu satanicii politicieni afundați în mocirla grelelor păcate de ieri, retrograzi în raport cu evoluția noii rânduieli umane și libertății pentru care de veacuri luptă societatea, coalizați și cu vechii dușmani „biblici” strigă să fim
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
destinul, iar Petru C. Baciu, face parte din ei. O existență, un destin ca al domnului Petru C. Baciu, nici nu are nevoie de repere biografice. Existența în slujba Adevărului și a Neamului, te duce dincolo de timp, te urcă spre veșnicii. „Noi am învins legile materiale. Atât timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu din propria cenușă” (Corneliu Zelea Codreanu). Avem în față un nou volum, ce-l are ca autor pe Petru C. Baciu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cam multă monedă pe teza, dragă tradiționaliștilor mai ales, că eternitatea s-a născut la sat. Cei care văd țăranul ca o ființă folclorică o aprobă din complezență. Cei care socotesc țăranul o barieră în calea modernității strâmbă din nas. Veșnicia miroase cumva a bălegar? zic ei. Adevărul e undeva la mijloc. În Lisa (cea cunoscută de mine) nu era absentă grija zilei de mâine. Dar ea nu se extindea și asupra posterității! Judecată ca încredere în posteritate, în sensul că
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
timpul nu era linear, ci întors asupra lui însuși, iar istoria nu avea nici un înțeles decât pe vreme de război, sunt mai în măsură să-mi dau seama că ea a oferit românilor un "specific", fie și depășit. Căci și "veșniciile" expiră. Simt nevoia să reiau ideea că Dumnezeu e țăran. Un Dumnezeu burghez mi se pare, din multe motive, o blasfemie. Un Dumnezeu intelectual mi se pare un nonsens. Cum să aibă Dumnezeu dubii? În schimb, mi-l pot închipui
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Mare păcat, mai bine le furați! A fost singura dată când marea l-a trădat, iar păcatul ar fi fost mai mic... ei și astăzi ar fi înotat în mare pândindu-le iar Nicu nu s-ar fi întâlnit cu veșnicia într-un accident stupid de circulație! Excluderea Prima și ultima ședință de partid, la care Laur a participat, cât l-a avut în preajmă pe comandantul Ivanov, a debutat furtunos. Avea ca temă un singur punct, excluderea din partid a
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
lor cristaline străbăteau dimensiunile și dăinuiau peste talazurile mării. Impresionat de teama lor, a revenit și imediat cei trei s-au animat; fata aceea frumoasă era atât de radioasă când a apărut lângă ea de parcă ar fi fost plecat o veșnicie. Vrăjit de spaima lor le-a luat pe rând în brațe să le învețe să facă pluta... după care a început să le arunce, însă cu toate că erau speriate și țipau, căderea lor vertiginoasă era amortizată de ape și nu se
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
cetate unde-au găsit altă locuință lacustră acoperită de aștrii; își clădeau în nisip năzuințele, pigmentate într-un albastru-cenușiu întunecat și profeții deșarte. Nu mai aveau ochi pentru nimic altceva, răscolind numai pentru ei, vârtejul amintirilor; se vedeau stăpânind rotocol, veșnicia împreună. Asfințitul își lăbărța chipul neîndestulat al clipelor mai lungi ca orice închipuiri; fantomatice liniști dintr-un apus indicibil, franjurat în culori plăpânde... galben-roșiatice întăreau viziunile. Văzduhul albastru se destrămase gradat prin goblenuri în degrade; lumina pătrunsese peste zgomotul apăsător
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
dăruit ca să fim dezlegați de toate frământările; m-aș destăinui, m-aș confesa, ți-aș spune orice dar mi-e frică... mi-e tare frică de Verde Împărat! În magazinul de chițibușuri m-ai zărit imediat; tu... Împărăteasa cerurilor, Gladiola veșniciilor căutai plictisită printre poeme ratate unul uitat; m-ai luat ca arvună cu ultimii bani găsiți în buzunărașul din piept, abia mai răsuflam înverșunați recitind într-un gând șoptit tot ce aveam pe suflet; păreai părăsită însă ți-ai schimbat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pomilor își schimbă deodată ritmul... încetinesc, merg strâns înlănțuiți și se sărută . Iar visează... se opresc ca la comandă în același timp, se sărută, fac încă doi pași, din nou o repriză... amândoi tremură de dorință, fata ar sta o veșnicie.. regretă, suspină însă trebuie să plece. Pasiunea iar s-a învolburat pe nesimțite în valuri. Ar dori să se întoarcă în parc însă tace, își da seama că se apropie răsăritul. Încetează și se despart cu dificultate din îmbrățișare însă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
uni și pluricelulare, pietre mai mici sau mai mari, meteoriți, planete, sisteme solare, galaxii fără număr și totul pentru ce?! Pentru că existăm ! Așa le-a rânduit creatorul și sunt legate una de alta! Nu contează că ne vom întâlni cu veșnicia, doar momentul, clipa actuală este tot ce trebuie trăit. Parcul Maxim Gorki Din oraș, sovieticii au luat parcul și liceul Mircea, le-au îngrădit cu plasă de sârmă și erau sub paza lor, iar elevii de la această școală făceau orele
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
cred că parcursese mai mult de trei, patru sute de metri. Imediat ce s-a oprit, s-a simțit cum tensiunea din vagon crește. Nu cred că am stat așa mai mult de un minut, un minut jumate, dar părea deja o veșnicie, și când trenul a început să se târască din nou pe șine, pe toate fețele se citea clar un sentiment de ușurare. Dar n-a durat mult. După doar câteva secunde, frânele au scrâșnit din nou și de data asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]