15,959 matches
-
o complinire obligatorie predicativă (în cazul verbului a arăta) sau circumstanțială (în cazul verbelor a suna și a mirosi). ÎNCHEIERE În această lucrare am urmărit să evidențiem comparativ apropierile și diferențele de comportament semantico-sintactic dintre unitățile lexicale care alcătuiesc câmpul verbelor de percepție. Am pornit de la observațiile sporadice din bibliografie, care asociază această clasă lexico-gramaticală cu câteva lexeme individuale (a vedea, a auzi) oscilând între comportamentul agentiv și nonagentiv și permițând sau nu, în funcție de trăsătura agentivității, asocierea cu imperativul, cu anumite
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Lucrarea este alcătuită din patru capitole, pe parcursul cărora am încercat să atingem aspectele pe care le-am considerat legate direct sau indirect de structura semantico-sintactică a unităților analizate. În primul capitol am deschis cercetarea prin încercarea delimitării clasei lexico-semantice a verbelor de percepție. Am considerat absolut necesară integrarea perspectivei lexicale în analiza propusă, fiindcă, în studiile anterioare care menționează sub orice formă clasa în discuție, se opera cu un inventar intuitiv de unități, făcându-se mereu referire la trăsături disparate ale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
intensități, culori, forme, sunete, mirosuri, gusturi etc.). sau unor fenomene extrasenzoriale. În cazul sensului mai general, se observă opacizarea naturii esențial fizice a procesului și accentuarea apropierii de domeniul cognitiv. Având în vedere precizările făcute, am delimitat câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție, ținând seama de două seme specificate în definițiile lexicografice din DEX 2009: prezența semului comun inerent [+Percepție] și a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ținând seama de două seme specificate în definițiile lexicografice din DEX 2009: prezența semului comun inerent [+Percepție] și a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Structura câmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
lexicografice din DEX 2009: prezența semului comun inerent [+Percepție] și a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Structura câmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Structura câmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu alte verbe din cadrul câmpurilor lexico-gramaticale, am făcut referiri la teoria prototipului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Structura câmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu alte verbe din cadrul câmpurilor lexico-gramaticale, am făcut referiri la teoria prototipului. Conform acesteia, membrii își revendică statutul de apartenență la diferite categorii prin caracterul mai reprezentativ
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Structura câmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu alte verbe din cadrul câmpurilor lexico-gramaticale, am făcut referiri la teoria prototipului. Conform acesteia, membrii își revendică statutul de apartenență la diferite categorii prin caracterul mai reprezentativ sau mai puțin reprezentativ pe care îl au față de conceptul definit. În consecință
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Structura câmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu alte verbe din cadrul câmpurilor lexico-gramaticale, am făcut referiri la teoria prototipului. Conform acesteia, membrii își revendică statutul de apartenență la diferite categorii prin caracterul mai reprezentativ sau mai puțin reprezentativ pe care îl au față de conceptul definit. În consecință, o categorie sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
membri centrali (prototipici) și membri subordonați (neprototipici). Am identificat, pentru fiecare dintre cele cinci modalități de percepție, membrii reprezentativi și membrii non-centrali. Am delimitat ulterior, pe baza semului recurent [±Intențional], implicit sau explicit în definiția lexicografică a lexemelor analizate, clasa verbelor de percepție nonintențională (a vedea, a auzi, a simți etc.) și clasa verbelor de percepție intențională (a privi, a asculta, a mirositranz. etc.). Am semnalat că, în interiorul clasei verbelor de percepție nonintențională, se disting câteva verbe de proprietate - a arăta
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cinci modalități de percepție, membrii reprezentativi și membrii non-centrali. Am delimitat ulterior, pe baza semului recurent [±Intențional], implicit sau explicit în definiția lexicografică a lexemelor analizate, clasa verbelor de percepție nonintențională (a vedea, a auzi, a simți etc.) și clasa verbelor de percepție intențională (a privi, a asculta, a mirositranz. etc.). Am semnalat că, în interiorul clasei verbelor de percepție nonintențională, se disting câteva verbe de proprietate - a arăta, a suna, a mirosi - care se deosebesc de celelalte unități și prin rolul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Intențional], implicit sau explicit în definiția lexicografică a lexemelor analizate, clasa verbelor de percepție nonintențională (a vedea, a auzi, a simți etc.) și clasa verbelor de percepție intențională (a privi, a asculta, a mirositranz. etc.). Am semnalat că, în interiorul clasei verbelor de percepție nonintențională, se disting câteva verbe de proprietate - a arăta, a suna, a mirosi - care se deosebesc de celelalte unități și prin rolul semantic al referentului din poziția subiectului - Obiect al percepției/Temă. Pentru această clasă restrânsă am ales
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a lexemelor analizate, clasa verbelor de percepție nonintențională (a vedea, a auzi, a simți etc.) și clasa verbelor de percepție intențională (a privi, a asculta, a mirositranz. etc.). Am semnalat că, în interiorul clasei verbelor de percepție nonintențională, se disting câteva verbe de proprietate - a arăta, a suna, a mirosi - care se deosebesc de celelalte unități și prin rolul semantic al referentului din poziția subiectului - Obiect al percepției/Temă. Pentru această clasă restrânsă am ales denumirea verbe de percepție evidențială, ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție nonintențională, se disting câteva verbe de proprietate - a arăta, a suna, a mirosi - care se deosebesc de celelalte unități și prin rolul semantic al referentului din poziția subiectului - Obiect al percepției/Temă. Pentru această clasă restrânsă am ales denumirea verbe de percepție evidențială, ca urmare a informației modale cuprinse inerent în semantica lor. În final, am arătat că paradigma verbelor de percepție din română este incompletă. Pentru evidențierea golurilor lexicale, am ales să facem comparația cu engleza, care "dispune" de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și prin rolul semantic al referentului din poziția subiectului - Obiect al percepției/Temă. Pentru această clasă restrânsă am ales denumirea verbe de percepție evidențială, ca urmare a informației modale cuprinse inerent în semantica lor. În final, am arătat că paradigma verbelor de percepție din română este incompletă. Pentru evidențierea golurilor lexicale, am ales să facem comparația cu engleza, care "dispune" de o paradigmă completă a clasei verbelor de percepție. Am identificat mijloacele compoziționale de "acoperire" a golurilor lexicale și am semnalat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a informației modale cuprinse inerent în semantica lor. În final, am arătat că paradigma verbelor de percepție din română este incompletă. Pentru evidențierea golurilor lexicale, am ales să facem comparația cu engleza, care "dispune" de o paradigmă completă a clasei verbelor de percepție. Am identificat mijloacele compoziționale de "acoperire" a golurilor lexicale și am semnalat disponibilitatea unor verbe de a trece din clasa nonintențională spre clasa intențională, printr-o recategorizare semantică. În capitolul al doilea ne-am propus să identificăm și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din română este incompletă. Pentru evidențierea golurilor lexicale, am ales să facem comparația cu engleza, care "dispune" de o paradigmă completă a clasei verbelor de percepție. Am identificat mijloacele compoziționale de "acoperire" a golurilor lexicale și am semnalat disponibilitatea unor verbe de a trece din clasa nonintențională spre clasa intențională, printr-o recategorizare semantică. În capitolul al doilea ne-am propus să identificăm și să analizăm proprietățile temporal-aspectuale ale verbelor de percepție, ținând seama de diferențele de structură semantică a unităților
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
compoziționale de "acoperire" a golurilor lexicale și am semnalat disponibilitatea unor verbe de a trece din clasa nonintențională spre clasa intențională, printr-o recategorizare semantică. În capitolul al doilea ne-am propus să identificăm și să analizăm proprietățile temporal-aspectuale ale verbelor de percepție, ținând seama de diferențele de structură semantică a unităților verbale din această clasă. Am prezentat schema cazuală a verbelor, identificând în structura lor internă rolurile semantice Experimentator - subiect al verbelor de percepție nonintențională, Agent - subiect al verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
printr-o recategorizare semantică. În capitolul al doilea ne-am propus să identificăm și să analizăm proprietățile temporal-aspectuale ale verbelor de percepție, ținând seama de diferențele de structură semantică a unităților verbale din această clasă. Am prezentat schema cazuală a verbelor, identificând în structura lor internă rolurile semantice Experimentator - subiect al verbelor de percepție nonintențională, Agent - subiect al verbelor de percepție intențională - și Temă - subiect al verbelor de percepție evidențială. Remarcând corelația permanentă, vizibilă în delimitările și clasificările din bibliografia străină
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
să identificăm și să analizăm proprietățile temporal-aspectuale ale verbelor de percepție, ținând seama de diferențele de structură semantică a unităților verbale din această clasă. Am prezentat schema cazuală a verbelor, identificând în structura lor internă rolurile semantice Experimentator - subiect al verbelor de percepție nonintențională, Agent - subiect al verbelor de percepție intențională - și Temă - subiect al verbelor de percepție evidențială. Remarcând corelația permanentă, vizibilă în delimitările și clasificările din bibliografia străină, dintre variațiile semantico-sintactice ale verbelor și proprietățile lor interne temporal-aspectuale, am
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ale verbelor de percepție, ținând seama de diferențele de structură semantică a unităților verbale din această clasă. Am prezentat schema cazuală a verbelor, identificând în structura lor internă rolurile semantice Experimentator - subiect al verbelor de percepție nonintențională, Agent - subiect al verbelor de percepție intențională - și Temă - subiect al verbelor de percepție evidențială. Remarcând corelația permanentă, vizibilă în delimitările și clasificările din bibliografia străină, dintre variațiile semantico-sintactice ale verbelor și proprietățile lor interne temporal-aspectuale, am încercat să subliniem importanța detașării, în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de structură semantică a unităților verbale din această clasă. Am prezentat schema cazuală a verbelor, identificând în structura lor internă rolurile semantice Experimentator - subiect al verbelor de percepție nonintențională, Agent - subiect al verbelor de percepție intențională - și Temă - subiect al verbelor de percepție evidențială. Remarcând corelația permanentă, vizibilă în delimitările și clasificările din bibliografia străină, dintre variațiile semantico-sintactice ale verbelor și proprietățile lor interne temporal-aspectuale, am încercat să subliniem importanța detașării, în cazul fiecăreia dintre cele trei subclase delimitate, a unor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
internă rolurile semantice Experimentator - subiect al verbelor de percepție nonintențională, Agent - subiect al verbelor de percepție intențională - și Temă - subiect al verbelor de percepție evidențială. Remarcând corelația permanentă, vizibilă în delimitările și clasificările din bibliografia străină, dintre variațiile semantico-sintactice ale verbelor și proprietățile lor interne temporal-aspectuale, am încercat să subliniem importanța detașării, în cazul fiecăreia dintre cele trei subclase delimitate, a unor particularități de structură internă. Pornind de la clasificarea lui Vendler [1967] 1974 în ce privește tipologia claselor semantice de verbe, observăm că
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semantico-sintactice ale verbelor și proprietățile lor interne temporal-aspectuale, am încercat să subliniem importanța detașării, în cazul fiecăreia dintre cele trei subclase delimitate, a unor particularități de structură internă. Pornind de la clasificarea lui Vendler [1967] 1974 în ce privește tipologia claselor semantice de verbe, observăm că verbele de percepție se încadrează, în sens larg, în clasa verbelor de stare sau în cea a activităților. Arătăm în continuare că proprietățile aspectuale nu pot fi determinate fără a ține cont de structura grupului verbal extins și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și proprietățile lor interne temporal-aspectuale, am încercat să subliniem importanța detașării, în cazul fiecăreia dintre cele trei subclase delimitate, a unor particularități de structură internă. Pornind de la clasificarea lui Vendler [1967] 1974 în ce privește tipologia claselor semantice de verbe, observăm că verbele de percepție se încadrează, în sens larg, în clasa verbelor de stare sau în cea a activităților. Arătăm în continuare că proprietățile aspectuale nu pot fi determinate fără a ține cont de structura grupului verbal extins și semnalăm faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]