6,602 matches
-
târăște cu-a soartei vijelii, Întocmai ca vulturul ce nu vrea câmpul verde, Câmpia înflorită... o lasă, și se pierde Prin nori, prin munți de gheață, prin bălți și prin pustii. Găsim de asemeni chiotul autumnal, la cramă, în cântecul vioarelor. Interesantă mai ales este dragostea violentă, de aparent stil romantic, a fiului de boier, domn absolut pe întinsul moșiilor. Năzărindu-i-se să-și vadă iubita, el sare în droșcă și strigă nebunește la surugiu: Era noapte-ntunecoasă, Nici o stea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Trezind din somn de veacuri dulci visuri din mormânt E tot minunea veche mai sus de orice cânt, Iar ochii par o mare de-adînci și triste ape. Alte instrumente pastorale, flaut, orgă, vin tot din simbolism, dar asupra tuturor stă vioara verlainiană care scoate suspine lungi, întristînd fecioarele tuberculoase, în piesa capitală Când viorile tăcură: Viorile tăcură. O, nota cea din urmă Ce plânge răzlețită pe strunele-nvechite Și-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă, Pe visurile stinse din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai sus de orice cânt, Iar ochii par o mare de-adînci și triste ape. Alte instrumente pastorale, flaut, orgă, vin tot din simbolism, dar asupra tuturor stă vioara verlainiană care scoate suspine lungi, întristînd fecioarele tuberculoase, în piesa capitală Când viorile tăcură: Viorile tăcură. O, nota cea din urmă Ce plânge răzlețită pe strunele-nvechite Și-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă, Pe visurile stinse din suflete-ostenite. Arcușurile albe în noaptea solitară Stătură: triste păsări cu aripile-ntinse Păreau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de orice cânt, Iar ochii par o mare de-adînci și triste ape. Alte instrumente pastorale, flaut, orgă, vin tot din simbolism, dar asupra tuturor stă vioara verlainiană care scoate suspine lungi, întristînd fecioarele tuberculoase, în piesa capitală Când viorile tăcură: Viorile tăcură. O, nota cea din urmă Ce plânge răzlețită pe strunele-nvechite Și-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă, Pe visurile stinse din suflete-ostenite. Arcușurile albe în noaptea solitară Stătură: triste păsări cu aripile-ntinse Păreau c-așteaptă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
viață le cuprinse! Și degetele fine, în umbră, sclipitoare, Păreau ca niște clape de fildeș, ridicate Pe flaute de aur în seri de evocare A imnurilor triste din templele uitate. Murise însă cântul de veche voluptate Și triste și stinghere viorile părură În noapte-ntunecată de grea singurătate, Fecioare-mpovărate de-a viselor tortură. E mult prerafaelitism în lirica lui Petică (prințese clorotice, bolnave), precum este vădită înrîurirea lui Verlaine. Parcurile, grădinile cu havuzuri, păunii, n-au altă origine. În același timp
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
abanos. N. DAVIDESCU Primele poezii ale lui N. Davidescu, La Fântâna Castaliei, tratează, în tradiția Rollinat și Laforgue, fiorurile noi, vițiul, depravarea, anemia, noțiunile curente fiind "luna clorotică", "cîrciuma", "nevrozele", "narcoticele", "fardul", "alcoolul", "k'holul", "ploaia", "spleen-ul", cavourile, sicriele, viorile, agoniile, macabritățile și satanismele. Nostalgia simbolistă e materializată în chipul hieraticului, fară multă pictură, cețos, enigmatic, în care elementele tipice sunt faraonii, sicriurile de santal, parfumurile de naft și de bitum, teorbele, numele proprii sonore ca Iahveh, Thabaur, Ecbatana, într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
intitulată Cântecul omului, în care ia pe rând, enciclopedic, fără criteriu teleologic, civilizațiile: Iudeea, Helada, Roma, Evul mediu, Renașterea, într-o versificație variată și chinuită. Afară de rari cazuri, toată această producție e abstractă, didactică, iremediabil aridă. Romanul (Conservator & C-ia, Vioara mută, Fântâna cu chipuri) nu e genul propriu scriitorului, care îl concepe într-un spirit cu totul liric, de o falsă aparență analitică. EUGENIU ȘTEFĂNESCU-EST, AL. T. STAMATIAD, EMIL ISAC Poeziile lui Eugeniu Ștefănescu-Est, simboliste tematic, dar fără nevroză, sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
hoți, borfași, țigani au toată gama lirică a umanității și o execută pe instrumente ce produc o duioasă ilaritate, într-o limbă indecentă, argotică, cum e cazul în delicata explicație mitologică a frumuseții unui "fătălău": O fi fost mă-ta vioară, Cine știe din ce smârc, Trestie sau căprioară Morfolit de o copită Și-o fi prins în pântec plod De făptură negrăită De strigoi de voievod. Cu coarne de gheață, Că din oamenii de rând Cu coama de ceață, Nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Poveștile copilăriei mele. Și pe divanul cu cretonul înflorit cu roze, Aș adormi-n iatacul cald și bun, În miros de gutui și de tutun... Oglinzile sunt senzație rece de apă stătătoare, cerdacul, un lemn viu ca un corp de vioară, sonor de greieri: - Cerdac sonor, aici, în vița ta, Întârziam în fiecare sară Și lemnul vechi subt pașii mei vibra Cu rezonanțe calde de vioară. Subt treapta ce se clătina, plecată, Cânta strident un greier într-o vară (Un sfredel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Oglinzile sunt senzație rece de apă stătătoare, cerdacul, un lemn viu ca un corp de vioară, sonor de greieri: - Cerdac sonor, aici, în vița ta, Întârziam în fiecare sară Și lemnul vechi subt pașii mei vibra Cu rezonanțe calde de vioară. Subt treapta ce se clătina, plecată, Cânta strident un greier într-o vară (Un sfredel într-o scândură uscată...) Și sus, prin crengile de nuc, se rătăcea În fiecare sară altă stea. CLAUDIA MILLIAN, ALFRED MOȘOIU Poezia Claudei Millian se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Arte din Iași și de mare personalitate a neamului românesc, comemorata la Iași și prin acest mijloc la cinci decenii de la trecerea în eternitate, despre care Mihail Sadoveanu spunea: „în vremurile de restriște ale Patriei (1916-1918 n.n.)... și-a democratizat vioară în folosul instituțiilor de binefacere ale războiului... De pe scena Teatrului Național... trecea pe o estrada improvizată într-un colț al țării - asa de mică și așa de însuflețita - și cântă oștenilor, satelor și târgurilor și pretutindeni îl împresura aceeași dragoste
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
rădăcini în experiența bacoviană, din care răzbat inițial câteva reminiscențe intertextuale: „Vecinii, colegii, bârfa și îndrăzneala de a ți se spune că trăiești/ La periferia societății./ Dar seara-i adâncă și ploaia violetă, amurgul violet,/ Cerul violet, boala și groaza viorii violete, marea violetă...” (Provincie veche). Aidoma precursorului său, poeta își păstrează un timbru monocord, influențat doar întâmplător de diverse mode lirice, de care s-a dezis cu aceeași nonșalanță cu care le-a adoptat. Ca și în cazul lui Bacovia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
de mai sus. Și apoi poeții știu nu numai să vadă primăvara ci să-i descopere și temeiurile. Pentru Petru Vintilă ea este o adevărată primăvară a vieții deoarece În cuprinsul ei « Nu mai sună În palat pantoful aurit - ca viorile să tacă atunci când Vodă trece», deoarece În locul părăsit de Întunecatele umbre regale «sunt mii de salopete aici pentru plămâni». Adevărata culoare a anotimpului o dau Republica și izbânzile muncitorimii. Iar pentru țăranii satului de munte descris de Nicolae Tăutu, care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
A semnat Andrei Întâi Iar În urma Iui Măria. Și gospodăria lor - una peste tot ogorul - A pornit de-atunci cu spor Să-și prășească viitorul. Azi e nuntă. Zori de zi Au venit să-i Împreune Flutură basmale și cântă viorile În strune. (Ă). Chiotul s-a stins târziu, noaptea a venit cu pace. și prin satul fumuriu neguri prind a se desface. Dar prin somnul liniștit râd Andrei și cu Măria, Căci În vis le-a Înflorit ca un mac
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1945), Ion Th. Ilea (Simfonia furtunilor, 1946), Sașa Pană (Poeme fără de imaginație, 1947), Veronica Porumbacu (Cântecele Babei Dochia, 1947) ș.a. Începând cu anul 1948, În poezie și proză, patosul social va fi călăuzit apre cel partinic și socialist: Victor Tulbure (Vioara roșie), Marcel Breslașu (Poeme pentru un ziar de perete), Mihail Sadoveanu (Păuna mică) ș.a. Paradigmei proletcultiste, copilăriei RS, Îi aparțin și numeroasele poezii despre contemporaneitate, publicate În: Flacăra, Contemporanul, Scânteia, Viața românească, cum ar fi: lirica șantierului, susținută de Dan
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acestora s-au răsfrânt în special asupra copiilor și a personalului din subordine. Având beneficiul autorității totale asupra gospodăriei, acestea puteau angaja meditatori particulari pentru copii - profesori de latină, limbi moderne, matematică, desen, dans sau muzică (profesori de piano sau vioară) -, îi puteau „elibera din funcție” pe baza unui capriciu personal sau în urma constatării lipsei de progres a copiilor, alegeau croitorul pentru garderoba personală și a copiilor, fixau pentru aceștia din urmă un anumit calendar al studiilor și al vacanțelor, trasau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
izbutind adesea, prin îndeletnicirea lor mizerabilă, să aducă actul la sfârșit favorabil, jefuind și sădind întristarea în sufletele celor năpăstuiți”. Paleta obiectelor ce suscitau atenția hoților era extrem de variată. Practic, se fura orice: bani, obiecte prețioase, instrumente muzicale - cazul unei viori, saci cu făină sau cu zahăr, obiecte de mobilier, păsări, porci, diferite lucruri casnice ș.a. Un tip inedit de pungășie era cel denumit „sistem grant”: unul din hoți „făcea cunoștință cu victima”; apoi cel de-al doilea apărea și „pretindea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a sateliților est-europeni. Din multe puncte de vedere, conferința partidelor comuniste europene consumată în Berlinul de Est nouă ani mai târziu s-a diferențiat substanțial de precedenta. Conducerea sovietică spera, așa cum reușise parțial în 1967, să-și reafirme rolul de vioara întâi a lumii comuniste, măcar în spațiul european. Un deziderat la a cărui lipsă de materializare Brejnev a asistat aproape neputincios. Desele tergiversări ale programului și amânări ale datei conferinței stau mărturie în acest sens. Presiunile sovietice, pe de o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
gimnaziu. Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, diferențiat pentru: ... - vioară; - corzi grave - suflători - percuție; b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, diferențiat pentru: ... - vioară; - corzi grave - suflători - percuție;. Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, diferențiat pentru: ... - vioară; - corzi grave - suflători - percuție; b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, diferențiat pentru: ... - vioară; - corzi grave - suflători - percuție;. Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. 2. Instrumente de percuție Proba I Proba de instrument compusă din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, cu același grad de dificultate ca cel de la vioară; ... b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la vioară. ... Probele a) și b) se apreciază cu o notă care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. B. Instrumente populare - nai, țambal Proba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, cu același grad de dificultate ca cel de la vioară; ... b) Dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la vioară. ... Probele a) și b) se apreciază cu o notă care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. B. Instrumente populare - nai, țambal Proba I Proba de instrument compusă din: a) o gamă, la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeași dificultate cu acela de la vioară; ... b) dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la vioară. ... Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. SECȚIA VOCALĂ 1. Muzică vocală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de bilete de examen, de aceeași dificultate cu acela de la vioară; ... b) dicteu melodic de 12-16 măsuri, același ca la vioară. ... Probele a) și b) se apreciază cu o singură notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. SECȚIA VOCALĂ 1. Muzică vocală de jazz-muzică ușoară 2. Muzică vocală tradițională românească Proba I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
Cibernetică economică ● Agricultură ● Științele solului ● Horticultura ● Silvicultura ● Zootehnie ● Inginerie genetică în agricultură ● Biotehnologii medical - veterinare ● Medicină generală ● Fiziokinetoterapie ● Asistență medicală ● Urbanism ● Arte plastice (pictură, sculptură, grafică) ● Design ● Istoria și teoria artei ● Artele spectacolului muzical ● Muzicologie Interpretare muzicală (canto, pian, MUZICĂ │vioară, nai, fagot etc; muzică populară) ● Pedagogie muzicală ● Dirijat (orchestră sau cor academic) ● Teatrologie ● Scenografie ● Educație fizică și sport ● Geologie ● Inginerie minieră ● Geodezie ● Construcții civile, industriale și agricole ● Căi ferate, drumuri și poduri ● Construcții hidrotehnice ● Construcții miniere ● Inginerie civilă ● Instalații pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158683_a_160012]