66,509 matches
-
că din punct de vedere duhovnicesc nu există stagnare, pentru că atunci când stăm pe loc, de fapt regresăm. Sunteți ierarh de 25 de ani, cum vedeți creștinismul la ora actuală? Am mers înainte, am stagnat, cum vi se pare că sunt românii din punct de vedere al credinței? Este greu să fac o evaluare obiectivă. Înainte de căderea comunismului, românii au rămas creștini, chiar dacă în mod oficial doctrina care se propovăduia era cea atee. Oamenii au rezistat pentru că au fost crescuți de părinți
Sfântul Andrei. Mitropolitul Clujului, despre PROVOCĂRILE creștinismului de azi by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101621_a_102913]
-
Sunteți ierarh de 25 de ani, cum vedeți creștinismul la ora actuală? Am mers înainte, am stagnat, cum vi se pare că sunt românii din punct de vedere al credinței? Este greu să fac o evaluare obiectivă. Înainte de căderea comunismului, românii au rămas creștini, chiar dacă în mod oficial doctrina care se propovăduia era cea atee. Oamenii au rezistat pentru că au fost crescuți de părinți care veneau din perioada interbelică și aveau o bună temeinicie creștină. A căzut comunismul, a venit libertatea
Sfântul Andrei. Mitropolitul Clujului, despre PROVOCĂRILE creștinismului de azi by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101621_a_102913]
-
fi una specială. Printre surprizele acestei ediții, telespectatorii Antena 1 vor vedea unul dintre cele mai spectaculoase numere de umor la nivel mondial. PAȘTE 2017: PROGRAM TV. Și tot atunci nu va lipsi de la „iUmor" un preparat foarte iubit de români: micii! Nu mică le va fi mirarea juraților când vor vedea că un concurent îi va găti direct pe scenă, în timpul unui număr de stand-up. PAȘTE 2017: PROGRAM TV. Tot duminică, în prima zi de Paște, de la ora 22.30
PROGRAM TV PAȘTE 2017. Program complet de PAȘTE 2017 by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101610_a_102902]
-
Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Sâmbătă, 15 aprilie 07.00 - documentarul Ecce Via - Aceasta este calea! 11.00 - documentar Săptămâna patimilor și Noaptea Învierii, despre semnificația Săptămânii Mari și a Sărbătorii Învierii 14.30 - seria Adevăruri despre trecut - cum sărbătoreau românii de Paști în Epoca de aur. 15.00 - ediție specială Ora Regelui - dedicată vizitei de numai trei zile a Prințului Charles în România. 18.00 - ediție specială Exclusiv în România - Cristi Tabără prezintă Biserici deosebite din județul Bistrița, inclusiv o
PROGRAM TV PAȘTE 2017. Program complet de PAȘTE 2017 by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101610_a_102902]
-
din numeroasele descoperiri arheologice de pe teritoriul județului Harghita, consultând în acest sens, specialiștii în domeniu", se precizează în punctul de vedere înaintat Consiliului Județean de președintele FCRHCM, Ioan Sabău-Pop, potrivit Agerpres. Conducerea FCRHCM punctează faptul că, începând din anul 2000, românii din Covasna și Harghita sunt excluși din heraldica locală, întreaga simbolistică fiind una exclusiv maghiară. Profitând de majoritatea pe care o dețin în consilii locale și județene, cu precădere în județele Covasna și Harghita, dar și în alte localități ale
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
de UDMR, întreaga simbolistică locală aprobată este nu una multiculturală sau care să reflecte normele științei și artei heraldice și ale tradițiilor românești în domeniu, ci una exclusiv maghiară/secuiască, invocându-se vechimea acestora. Astfel, după ce secole de-a rândul românii au fost lipsiți de reprezentare în heraldica transilvană, datorită statutului de națiune tolerată, iată că și în contemporaneitate, în România de astăzi, românii ajung să se confrunte la fel ca în Evul Mediu, cu aceeași intoleranță, cu neincludere în simbolistica
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
în domeniu, ci una exclusiv maghiară/secuiască, invocându-se vechimea acestora. Astfel, după ce secole de-a rândul românii au fost lipsiți de reprezentare în heraldica transilvană, datorită statutului de națiune tolerată, iată că și în contemporaneitate, în România de astăzi, românii ajung să se confrunte la fel ca în Evul Mediu, cu aceeași intoleranță, cu neincludere în simbolistica locală', se arată în documentul menționat. FCRHCM: Heraldica trebuie să reflecte contemporaneitatea Totodată, se subliniază faptul că 'heraldica trebuie să reflecte în mod
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
se subliniază faptul că 'heraldica trebuie să reflecte în mod european și modern contemporaneitatea, apartenența acestor teritorii la Statul Român și dreptul românilor de a fi reprezentați în heraldica locală'. În document se mai arată că, de-a lungul istoriei, românii din Transilvania, deși majoritari, au fost considerați națiune tolerată și le-a fost refuzat dreptul de a avea reprezentanți în Dietă, de a construi biserici de piatră, dar și de a fi prezenți în heraldica locală, regională sau a principatului
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
a fost refuzat dreptul de a avea reprezentanți în Dietă, de a construi biserici de piatră, dar și de a fi prezenți în heraldica locală, regională sau a principatului transilvan. Toate acestea cu scopul, invocat în prezent cu cinism, că românii fie nu au existat în Transilvania (!), fie nu pot solicita reprezentare heraldică deoarece heraldica veche din Transilvania este ori maghiară, ori secuiască, ori săsească, ceea ce ar însemna - după logica unora - că nici la heraldica nouă nu ar avea drept de
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
propuse ca steag al județului Harghita la Comisia Națională de Heraldică Genealogie și Sigilografie a Academiei Române și la toate organismele abilitate ale statului român', se arată în adresa trimisă Consiliului Județean. În document se mai subliniază că Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș 'va întreprinde toate demersurile necesare, pentru apărarea și afirmarea identității lingvistice, culturale și confesionale ale românilor din Arcul Intracarpatic, pentru eliminarea discriminărilor individuale și colective și pentru normalizarea climatului de conviețuire interetnică'. Consiliul Județean Harghita
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
ale statului român', se arată în adresa trimisă Consiliului Județean. În document se mai subliniază că Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș 'va întreprinde toate demersurile necesare, pentru apărarea și afirmarea identității lingvistice, culturale și confesionale ale românilor din Arcul Intracarpatic, pentru eliminarea discriminărilor individuale și colective și pentru normalizarea climatului de conviețuire interetnică'. Consiliul Județean Harghita a lansat în dezbatere publică propunerea de hotărâre prin care să fie aprobat steagul județului, conform legii 141/2015. Au fost
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
târziu, în 2009, steagul a fost votat de Consiliul Județean Harghita ca steag al județului Harghita, în ciuda opoziției celor doi consilieri români care au cerut insistent ca pe el să se regăsească și un simbol care să-i reprezinte pe români. În 2010, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, el a fost arborat în mod festiv pe sediul Consiliului Județean din Miercurea Ciuc și se regăsește pe multe sedii de primării sau alte instituții din Harghita.
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
a fost în război ca Siria, decât cu proprii conducători, dar care este după Siria pe locul 2 în lume la numărul de imigranți. Iar acest lucru spune tot despre ei, despre cei care au alungat peste 4 milioane de români, despre cei care au alungat până și copiii.
Oana Stănciulescu: Figura lui m-a urmărit o vreme by Ana Popescu () [Corola-website/Journalistic/101664_a_102956]
-
Institutul de Pneumoftiziologie 'Marius Nasta' a prezentat cele mai importante rezultate ale studiului privind 'Cunoștințele, atitudinile și practicile populației generale din România cu privire la consumul de tutun în 2015'. Românii continuă să cheltuiască mult din venitul lunat pentru produse din tutun, aproximativ o treime dintre fumători cheltuind lunar cel puțin echivalentul unei treimi din salariul minim pe economie. Această constatare dovedește încă o dată că fumatul este un contributor semnificativ la
TUTUNUL, problemă uriașă în România. Practică interzisă, trecută cu vederea by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101669_a_102961]
-
sănătate. Modificările aduse legii 349/ 2002 vin în corectarea unor erori trecute care și-au pus amprenta pe tiparul de consum al tutunului de către români. Sperăm ca, o dată implementate corect și complet, să observăm o scădere a fumatului în rândul românilor, aceasta fiind cea mai cost-eficientă metodă de prevenție pentru multe boli cardiovasculare și pulmonare." a declarat în finalul conferinței de presă dna dr. Magdalena Ciobanu. Iată rezultatele studiului despre fumat • Prevalența fumatului în România nu a înregistrat îmbunătățiri semnificative în
TUTUNUL, problemă uriașă în România. Practică interzisă, trecută cu vederea by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101669_a_102961]
-
fumatului în rândul femeilor: 16,8% față de 14,5% în 2011. Aproximativ 40% dintre adulții români afirmă că sunt expuși fumatului pasiv la domiciliu, iar la locul de muncă aflat în interior - 27,6%. Mai mult de o treime dintre români cheltuiesc lunar pentru țigări peste 300 lei (36%) • Românii își cumpără țigări din magazine (95%) dar doar 88% au pachete care poartă timbrul fiscal din România Deși această practică este interzisă de mai mult de 7 ani, românii continuă să
TUTUNUL, problemă uriașă în România. Practică interzisă, trecută cu vederea by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101669_a_102961]
-
în 2011. Aproximativ 40% dintre adulții români afirmă că sunt expuși fumatului pasiv la domiciliu, iar la locul de muncă aflat în interior - 27,6%. Mai mult de o treime dintre români cheltuiesc lunar pentru țigări peste 300 lei (36%) • Românii își cumpără țigări din magazine (95%) dar doar 88% au pachete care poartă timbrul fiscal din România Deși această practică este interzisă de mai mult de 7 ani, românii continuă să cumpere țigări la bucată (6%) • Doar jumatate dintre medici
TUTUNUL, problemă uriașă în România. Practică interzisă, trecută cu vederea by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101669_a_102961]
-
treime dintre români cheltuiesc lunar pentru țigări peste 300 lei (36%) • Românii își cumpără țigări din magazine (95%) dar doar 88% au pachete care poartă timbrul fiscal din România Deși această practică este interzisă de mai mult de 7 ani, românii continuă să cumpere țigări la bucată (6%) • Doar jumatate dintre medici sfătuiesc pacienții să renunțe la fumat, mai mult de jumătate dintre fumătorii care au fost la medic în ultimul an afirmând că acesta nu i-a încurajat să renunțe
TUTUNUL, problemă uriașă în România. Practică interzisă, trecută cu vederea by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101669_a_102961]
-
casele celor orfani, bolnavi, bătrâni, săraci, îndoliați și singuri, astfel încât ei să simtă că iubirea jertfelnică a lui Hristos Cel răstignit și înviat pentru mântuirea lumii este izvor de lumină, de pace și de bucurie. Să nu uităm nici pe românii care se află printre străini, departe de Patrie, să-i purtăm în rugăciune și în iubire frățească. Ne rugăm Preasfintei Treimi ca Sfintele Sărbători de Paști să vă aducă tuturor pace și bucurie, sănătate și mântuire, adresându-vă totodată salutul
Iubirea răstignită învinge păcatul, iadul și moartea. Pastorală de Sfintele Paști – 2017 () [Corola-website/Journalistic/101675_a_102967]
-
îi va lăsa cu gurile căscate pe Delia, pe Mihai Bendeac și pe Cheloo, telespectatorii vor descoperi în ediția de Paște la „iUmor”. PAȘTE 2017: PROGRAM TV. Și tot atunci nu va lipsi de la „iUmor” un preparat foarte iubit de români: micii! Nu mică le va fi mirarea juraților când vor vedea că un concurent îi va găti direct pe scenă, în timpul unui număr de stand-up. Un om cu o chitară pe scena ”iUmor” nu va stârni foarte mult interes în
PAȘTE 2017: PROGRAM TV. Ce vedem la televizor de PAȘTE 2017 by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101714_a_103006]
-
La alegerile prezidențiale din 2014 din România, Facebook a fost unul dintre catalizatorii activării la vot a românilor din Diaspora. Spațiul public a devenit, prin intermediul Facebook, un spațiu emoțional. Modul în care a au comunicat românii de afară cei din țară, între cele două tururi de scrutin, a demonstrat că rețeaua de socializare a reușit să transforme mediul
Studiu despre "Generația Facebook". De ce intră românii pe rețeaua de socializare () [Corola-website/Journalistic/101746_a_103038]
-
La alegerile prezidențiale din 2014 din România, Facebook a fost unul dintre catalizatorii activării la vot a românilor din Diaspora. Spațiul public a devenit, prin intermediul Facebook, un spațiu emoțional. Modul în care a au comunicat românii de afară cei din țară, între cele două tururi de scrutin, a demonstrat că rețeaua de socializare a reușit să transforme mediul emoțional în comunități de indignare s-au propagat în țară. Totuși, această mobilizare la vot nu a fost
Studiu despre "Generația Facebook". De ce intră românii pe rețeaua de socializare () [Corola-website/Journalistic/101746_a_103038]
-
a telefoniei mobile. Potrivit unui studiu făcut de IRES (Românii și Facebook - percepții și obiceiuri de utilizare"), citat de revista Sinteza, 67% din participanți au declarat că au o părere foarte bună despre Facebook. Mai mult de 4 din 10 români din mediul urban, cu vârsta de peste 15 ani, au cont pe rețeaua de socializare, 39% având contul de mai bine de 5 ani. Respondenții cu cea mai mare vechime pe Facebook sunt bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 35
Studiu despre "Generația Facebook". De ce intră românii pe rețeaua de socializare () [Corola-website/Journalistic/101746_a_103038]
-
și 15 minute - 18% petrec sub 5 minute - 17% între 16 și 30 de minute - 13% între 3 minute și oră - 6% între 1 și 2 ore - 4% între 2 și 3 ore sau mai mult Cu ce scop accesează românii Facebook Românii intră pe Facebook din curiozitate, din plictiseală și din nevoia de "împărtășire" cu ceilalți. - 75% dintre respondenți sunt curioși la ceea ce se întâmplă în lume - este cazul bărbaților, al vârstnicilor, al celor cu studii elementare și al respondenților
Studiu despre "Generația Facebook". De ce intră românii pe rețeaua de socializare () [Corola-website/Journalistic/101746_a_103038]
-
minute - 18% petrec sub 5 minute - 17% între 16 și 30 de minute - 13% între 3 minute și oră - 6% între 1 și 2 ore - 4% între 2 și 3 ore sau mai mult Cu ce scop accesează românii Facebook Românii intră pe Facebook din curiozitate, din plictiseală și din nevoia de "împărtășire" cu ceilalți. - 75% dintre respondenți sunt curioși la ceea ce se întâmplă în lume - este cazul bărbaților, al vârstnicilor, al celor cu studii elementare și al respondenților din Moldova
Studiu despre "Generația Facebook". De ce intră românii pe rețeaua de socializare () [Corola-website/Journalistic/101746_a_103038]