66,303 matches
-
pictori români. Numerotarea seriei publicate de Intact Media Group, proprietarul ,Jurnalului Național“, începe cu volumul 1, deși în varianta Editurii Minerva, colecția a depășit numărul 1.700. Pentru a evita conflictul cu colecția originală, emblema BPT de pe cărțile publicate de Jurnalul Național a fost modificată, astfel încât s-a păstrat doar sintagma BPT, iar ovalul cu fond negru, în interiorul căruia scria "„fondată în 1895”" și "„serie nouă”", a fost înlocuit cu imaginea unei cărți deschise la 360 de grade. </div> Și în
Biblioteca pentru toți () [Corola-website/Science/319711_a_321040]
-
stabilească în Franța în anul 1938. Muncă acestuia a fost bine venită în arta pariziana, în special de către suprarealiști, în frunte cu André Breton, datorită referințelor la adresa frumuseții feminine și a sexualizării formei tinere. Fotografiile sale au fost publicate în jurnalul suprarealist "Minotaure", 5 decembrie 1934 sub titlul "Poupée, variations sur le montage d'une mineure articulée" (Păpușă, Variații asupra Ansamblului unui Minor Articulat). A fost încarcerat în închisoarea "Câmp des Milles" la Aix-en-Provence, o tabără de zidărie pentru naționaliștii germani
Hans Bellmer () [Corola-website/Science/319734_a_321063]
-
de producție științifică este cel mai adesea găzduit de Biblioteca USV iar editura emițătoare este cea a Universității Ștefan cel Mare. Articolele științifice au un grad mult mai mare de internaționalizare decât cărțile. Tot mai multe articole sunt publicate în jurnale științifice din afara României, ceea ce indică un proces real de peer review al cercetării autohtone și o calitate mai ridicată a rezultatelor obținute. Jurnalele științifice în care se publică cu predilecție în prezent sunt Geomorphology și . Un fenomen recent (2014) este
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
au un grad mult mai mare de internaționalizare decât cărțile. Tot mai multe articole sunt publicate în jurnale științifice din afara României, ceea ce indică un proces real de peer review al cercetării autohtone și o calitate mai ridicată a rezultatelor obținute. Jurnalele științifice în care se publică cu predilecție în prezent sunt Geomorphology și . Un fenomen recent (2014) este publicarea de articole în megajurnale cu factor de impact foarte mare și de tip open access (de exemplu articolul "Wavelet analysis of lunar
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
este publicarea de articole în megajurnale cu factor de impact foarte mare și de tip open access (de exemplu articolul "Wavelet analysis of lunar semidiurnal tidal influence on selected inland rivers across the globe" ( doi:10.1038/srep04193 ) publicat în , jurnal care aparține de Nature Publishing Group). Creșterea relevanței articolelor publicate în Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, seriile Geografie și Istorie, are loc și printr-un proces activ de indexare a acestor 2 jurnale în diverse baze de date
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
10.1038/srep04193 ) publicat în , jurnal care aparține de Nature Publishing Group). Creșterea relevanței articolelor publicate în Analele Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, seriile Geografie și Istorie, are loc și printr-un proces activ de indexare a acestor 2 jurnale în diverse baze de date internaționale din ce în ce mai vaste. Departamentul de Geografie a inițiat (2010), prin asist.univ. Andrei-Emil Briciu, un proiect de creștere a accesibilității cunoașterii științifice pentru tineri, intitulat Geopedia. Aceasta este prima enciclopedie geografică de nivel universitar. Studenții
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
ani a fost deportată de autoritățile fasciste maghiare în lagărele național-socialiste de concentrare Auschwitz și Płaszów. Părinții Zimrei, precum și fratele său au pierit în lagăr. După eliberarea din lagăr a revenit în România, recuperându-și cetățenia română. Și-a completat "jurnalul" început încă de la vârsta de 11 ani, înainte de deportare, continuat în condițiile extrem de periculoase din lagăr. A descris, între altele, condițiile călătoriei din Transilvania de Nord la Auschwitz. În anii 1950 devenise o dramaturgă deosebit de apreciată de către autorități, scriind în
Ana Novac () [Corola-website/Science/319050_a_320379]
-
intelectuali francezi și exilați români, printre care nu lipseau Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Eugène Ionesco, Jean Pârvulesco, Monica Lovinescu. "Ana Novac", scriitoare și dramaturg cu un stil acerb și vioi, fiind supraviețuitoare a Shoah, a rămas cunoscută îndeosebi prin "jurnalul" său "Les Beaux Jours de ma Jeunesse", singurul jurnal care a supraviețuit lagărelor de concentrare. Ea era supranumită « "Anne Frank roumaine" », deși Anne Frank descrie evenimentele petrecute în afara lagărelor, iar "Ana Novac" scrie din interiorul acestora, iar "jurnalul" său este
Ana Novac () [Corola-website/Science/319050_a_320379]
-
Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Eugène Ionesco, Jean Pârvulesco, Monica Lovinescu. "Ana Novac", scriitoare și dramaturg cu un stil acerb și vioi, fiind supraviețuitoare a Shoah, a rămas cunoscută îndeosebi prin "jurnalul" său "Les Beaux Jours de ma Jeunesse", singurul jurnal care a supraviețuit lagărelor de concentrare. Ea era supranumită « "Anne Frank roumaine" », deși Anne Frank descrie evenimentele petrecute în afara lagărelor, iar "Ana Novac" scrie din interiorul acestora, iar "jurnalul" său este continuat mult după eliberarea din lagăr, fără să uite
Ana Novac () [Corola-website/Science/319050_a_320379]
-
îndeosebi prin "jurnalul" său "Les Beaux Jours de ma Jeunesse", singurul jurnal care a supraviețuit lagărelor de concentrare. Ea era supranumită « "Anne Frank roumaine" », deși Anne Frank descrie evenimentele petrecute în afara lagărelor, iar "Ana Novac" scrie din interiorul acestora, iar "jurnalul" său este continuat mult după eliberarea din lagăr, fără să uite faptele memorate, tratând și multe alte subiecte, rămânând și mai departe tot atât de subversiv. Jurnalul său, "Les beaux jours de ma jeunesse", a fost editat în Franța, în 1968, prima
Ana Novac () [Corola-website/Science/319050_a_320379]
-
Anne Frank descrie evenimentele petrecute în afara lagărelor, iar "Ana Novac" scrie din interiorul acestora, iar "jurnalul" său este continuat mult după eliberarea din lagăr, fără să uite faptele memorate, tratând și multe alte subiecte, rămânând și mai departe tot atât de subversiv. Jurnalul său, "Les beaux jours de ma jeunesse", a fost editat în Franța, în 1968, prima ediție apărând, în franceză în traducerea autoarei, din limba maghiară, cu titlul: "J’avais quatorze ans à Auschwitz". Jurnalul Anei Novac este mult mai puțin
Ana Novac () [Corola-website/Science/319050_a_320379]
-
rămânând și mai departe tot atât de subversiv. Jurnalul său, "Les beaux jours de ma jeunesse", a fost editat în Franța, în 1968, prima ediție apărând, în franceză în traducerea autoarei, din limba maghiară, cu titlul: "J’avais quatorze ans à Auschwitz". Jurnalul Anei Novac este mult mai puțin cunoscut decât cel al Annei Frank, cele două fete având aceeași vârstă în momentul redactării jurnalelor lor. Mesajul jurnalului "Les beaux jours de ma jeunesse" este mult mai violent și uneori chiar nesustenabil. Autorul
Ana Novac () [Corola-website/Science/319050_a_320379]
-
ediție apărând, în franceză în traducerea autoarei, din limba maghiară, cu titlul: "J’avais quatorze ans à Auschwitz". Jurnalul Anei Novac este mult mai puțin cunoscut decât cel al Annei Frank, cele două fete având aceeași vârstă în momentul redactării jurnalelor lor. Mesajul jurnalului "Les beaux jours de ma jeunesse" este mult mai violent și uneori chiar nesustenabil. Autorul descrie atingerea continuă a morții. Dă dovadă de o remarcabilă luciditate față mizeria umană, față de absurditatea războiului, față de intangibilitatea frontierei dintre călăi
Ana Novac () [Corola-website/Science/319050_a_320379]
-
franceză în traducerea autoarei, din limba maghiară, cu titlul: "J’avais quatorze ans à Auschwitz". Jurnalul Anei Novac este mult mai puțin cunoscut decât cel al Annei Frank, cele două fete având aceeași vârstă în momentul redactării jurnalelor lor. Mesajul jurnalului "Les beaux jours de ma jeunesse" este mult mai violent și uneori chiar nesustenabil. Autorul descrie atingerea continuă a morții. Dă dovadă de o remarcabilă luciditate față mizeria umană, față de absurditatea războiului, față de intangibilitatea frontierei dintre călăi și victime. Duritatea
Ana Novac () [Corola-website/Science/319050_a_320379]
-
G. Țeposu", „România literară“, 20 august 1981 "Constantin Coroiu", „Flacăra Iașului“, 1981 Concomitent cu țeserea intrigii specific românești, unele capitole cuprind o serie de documente personale ce vin în completarea faptelor acreditate istoric, folosindu-se gîndurile intime, necomplezente ale personajelor - jurnalul viitorului dorobanț, celebrul Constantin Țurcanu, nemurit de Alecsandri în „Peneș Curcanul“, mai multe scrisori trimise de pe front de ostași părinților, șotiilor, iubitelor... Un roman istoric, bine acoperit pe latura documentara, nu se putea dispensa de prezență personajelor istorice: principele Carol
Boris Crăciun () [Corola-website/Science/319049_a_320378]
-
1877. El demitizează un personaj literar și îl investește cu alte calități umane. Biografia vasluianului Constantin Țurcanu, devenit mai tîrziu Peneș Curcanul, reprezintă prima coordonată de evoluție a românului: pendulînd permanent între glasul sufletului și cel al datoriei, ținînd un jurnal de campanie în care își notează impresiile și cugetările zilnice din nevoia acelui taifas între sine și gîndurile care îl stăpînesc, conturul figurii celebrului dorobanț capătă autenticitate prin raportare la evenimentele de pe frontul româno-turc, la care participă direct, săvîrșind acte
Boris Crăciun () [Corola-website/Science/319049_a_320378]
-
dorobanți din Vaslui - cu punctul de plecare a inspirației în poezia prea bine cunoscută a lui Vasile Alecsandri - prin gură celui de al zecelea, singurul supraviețuitor din războiul de la 1877, sergentul Constantin Țurcanu, pus pentru circumstanță să țină și un jurnal.“ "Ion Rotaru", „O istorie a literaturii române“, III Dacă în paginile despre locuri, Boris Crăciun nu trece de osîrdia consemnativa, în cele despre oameni, ceva din vibrația reporterului inimos și afabil ajunge la cititor.“ George Pruteanu, Cronică, 1985 „Boris Crăciun
Boris Crăciun () [Corola-website/Science/319049_a_320378]
-
1981 ), Viorel Mureșan ( Poesis, nr.10-11-12, 1994 ); Alex. Ștefănescu ( Flacăra, nr. 25, 1995 ), Tatiana Tudorache ( Vatra, nr.6, 1999 ), Dan-Silviu Boerescu (Art-Panorama, nr. 14, 1995,), Florin Lazăr ( Steaua, nr. 5-6, 1999 ), Ion Arieșanu ( Orizont, 17 martie 2010 ), Györfi-Deák György ( Transilvania Jurnal, 3 martie 2001 ), Harold Breteanu ( Provincia Corvina, nr.27, 2003 ), Ladislau Daradici ( Arhipelag, nr.1-2, 2002 ), Györfi-Deák György (Caiete Silvane, nr. 9 oct. 2007 ), Eugen Evu ( Provincia Corvina, nr.10, martie 2009 ), Melania Cuc (Agero-Stuttgart, martie 2010 ), Denișa Toma (Vox
Sânziana Batiște () [Corola-website/Science/319173_a_320502]
-
de ani. A lăsat cabană să în grija Parcului Național, unde până astăzi, rămâne una dintre marile atracții ale zonei îndepărtate Twin Lakes. În 1973, Șam Keith scrie cartea One Man's Wilderness: An Alaskan Odyssey (ISBN 0-88240-513-6), bazată pe jurnalele și fotografiile lui Richard. După o reeditare, cartea lui, Keith câștiga în 1999 Premiul Național Outdoor Book (NOBA). În 2005 , câteva dintre filmările lui Richard, Alone în the Wilderness, încep să apară pe televiziunea publică din America. Filmările au în
Richard Proenneke () [Corola-website/Science/319211_a_320540]
-
sau ea, îl urmărește cu camera și este singura dovadă că altcineva era prin zonă. De asemenea, în 2005 Serviciul Parcului Național și Asociația Istoriei Naturale din Alaska, publică mai multe documente din "One Man's Wilderness", reprezentând intrări ale jurnalului sau. Cartea editata de John Branson,vechi prieten al lui Proenneke și angajat al parcului național Lake Clark,acoperă anii în care parcul este atestat. Richard avea și o bună relație cu angajații parcului ajutându-i în zonele sensilbile și
Richard Proenneke () [Corola-website/Science/319211_a_320540]
-
rezervoare mai des decât se planificase inițial. În planul original al misiunii, amestecarea care a dus la ruperea rezervorului nu s-ar fi făcut decât după aselenizare. Explozia din misiunea Apollo 13 a condus la investigații îndelungate. Din registrele și jurnalele detaliate de fabricație, cauza defectării rezervorului a fost găsită a fi consecința unui lanț de evenimente nefericite. Rezervoarele criogenice, cum ar fi cele pentru oxigenul lichid și hidrogenul lichid trebuie să fie ori refulate, ori bine izolate, ori ambele. Aceasta
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
oricărei simpatii politice de orice fel. Aceste zvonuri l-au făcut foarte nepopular printre mulți suedezi în timpul vieții. Cu toate acestea, potrivit jurnalistului și autorului Staffan Skott în cartea sa "Alla Dessa Bernadottar", aceste zvonuri sunt contrazise de scrisori și jurnale ale suedezilor influenți inclusiv de diplomatul Sven Grafström și soția ministrului Gustav Möller ca și de fiul vitreg al lui Hermann Göring care a spus că o vizită a prințului acasă la Göring a dost un eșec și că Göring
Prințul Gustav Adolf, Duce de Västerbotten () [Corola-website/Science/315631_a_316960]
-
Prințului de Wales de abuz rasial. Regina Elisabeta nu a făcut comentarii publice referitoare la rase, dar conform lui Robert Rhodes James, în viața privată ea ”detesta discriminarea rasială” și descria segregația rasială ca fiind înspăimântătoare. Woodrow Wyatt precizează în jurnalul său că atunci când el și-a exprimat punctul de vedere cum că țările de culoare nu au nimic în comun cu „noi”, ea i-a spus, „Îmi place foarte mult Republica. Cu toții sunt ca și noi.” Totuși, ea nu avea
Elizabeth Bowes-Lyon () [Corola-website/Science/315623_a_316952]
-
doi ani de facultate să treacă de preselecția ediției românești a concursului Eurovision (în 2005 cu “Learn to Say Good-bye” și în 2006 cu “Nu mă uită”). Începînd din 2006 participa an de an la Festivalul «Folk You» organizat de Jurnalul Național, alături de cei mai importanți folkiști ai României, fiind numită chiar una din «amazoanele folkului românesc» alături de Zoia Alecu, Maria Gheorghiu și Tatiana Stepa. În 2007 revine în festivaluri de muzică folk cîștigînd locul 1 la «Festivalul castanilor» de la Ploiești
Maria Magdalena Dănăilă () [Corola-website/Science/315813_a_317142]
-
în proiecte și înregistrări cu numeroși muzicieni și interpreți având deasemenea și multe apariții în filme. Se naște într-o familie înstărită în St. Louis, Missouri, fiind nepotul fondatorului Burroughs Corporation, William Seward Burroughs. Burroughs începe să scrie esee și jurnale încă din fragedă adolescență. Pleacă de acasă în 1932 și este admis la Harvard University unde studiază limba engleză și antropologie dar după ce este respins de biroul de recrutare în armată în timpul celui de-al doilea război mondial își petrece
William S. Burroughs () [Corola-website/Science/315811_a_317140]