65,887 matches
-
motiv, este mult mai utilă dacă este folosită în compania altor tehnici compatibile cu datele discrete, așa cum este de exemplu regresia logistică binară. O extindere generalizată a acestei metode este analiza de corespondență multiplă (multiple correspondence analysis), aplicabilă atunci când în discuție sunt mai mult de două variabile [8]. Regresia logistică binominală (binară) Regresia logistică este o formă de regresie liniară aplicabilă atunci când variabila dependentă este de tip dihotomic (binar), iar variabila (sau variabilele independente) sunt de orice tip. Dacă se notează
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
bărbați. În continuarea evaluării nivelului educației sexuale primite de respondenți, acestora li s-a cerut să clasifice în ce măsură au discutat cu părinții despre unele subiecte de educație sexuală. Rezultatele analizei indică faptul că despre toate problemele legate de educația sexuală discuțiile cu părinții au fost în mare măsură absente (Deloc) sau sărace în conținut (Puțin) (Tabelul 86). În ce măsură ați discutat cu părinții despre următoarele subiecte: Deloc Puțin Mult Total Abstinența sexuală înainte de căsătorie 57,2 29,3 13,5 100 Ciclul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
despre evitarea sarcinilor și BTS. Sa observat că femeile din eșantion au indicat la toate cele trei probleme vârste medii semnificativ mai mici decât cele indicate de bărbați. Rezultatele analizei indică faptul că despre toate problemele legate de educația sexuală discuțiile cu părinții au fost în mare măsură absente (Deloc) sau sărace în conținut (Puțin). Pentru fiecare din cele 7 probleme de sexualitate se remarcă o singură excepție, cu diferențe semnificative pe sexe: bolile cu transmitere sexuală, despre care femeile au
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
puțin invazivă și cu eficiență comparabilă pe termen relativ scurt cu paliația chirurgicală. Nu există studii comparative, chirurgie-paliere endoscopică la acești pacienți, dar unii dintre ei au carcinomatoză peritoneală sau sunt foarte tarați, astfel încât nici nu se poate pune în discuție o altfel de paliere decât cea endoscopică [3-7].
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92181_a_92676]
-
V. Copilu-Cheatră, Grigore Bugarin, Ovid Caledoniu, Virgil Carianopol, Victor Eftimiu, Al. Raicu, Mircea Streinul ș.a. Articole despre teatru semnează Eugen Lovinescu (Ce fel de școală este teatrul, Eternul și vremelnicul în teatru), Camil Petrescu (Teatrul substanțial), Tudor Arghezi (Note pentru discuții organizate, Avant-premiera piesei „Mioara” ș.a.), Constantin Noica, Petru Comarnescu, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Basil Munteanu, Al. Raicu, Pericle Martinescu, Vladimir Streinu, Al. A. Philippide, Ion Marin Sadoveanu, Vintilă Horia, Mihail Sorbul, G. M. Zamfirescu, Geo Dumitrescu, Ion Pas, G. Ivașcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290110_a_291439]
-
Constantin Brâncoveanu, el este doar ,,Ghiaur vechi, ghiaur hain". La rândul lor, formulele de adresare existente În replicile domnitorului reliefează măiestria cu care autorul anonim a știut să evidențieze atitudinea acestuia În funcție de momentele acțiunii și de interlocutor. Astfel, În discuția cu sultanul, el nu folosește nicio formulă de adresare, cu atat mai puțin vreuna care să vizeze slugărnicia să, căci rămâne demn În fața tuturor amenințărilor și pericolelor, Însă, atunci când cruzimea Întrece orice măsură, Brâncoveanu se adresează turcilor prin formule
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
unii veniți din Transilvania. Din acest grup, patronat de D. Bolintineanu, a făcut parte și Mihai Eminescu, în acea vreme sufleor la Teatrul Național din București. O. se definește în esență ca un cerc de studiu, țintind „cultura literară prin discuții, lecturi, comunicări intime și publicații”. La întâlnirile săptămânale și apoi bisăptămânale, Grandea vorbea despre frumos în poezie, despre versificație, despre lirica românească și universală, încerca analize „din punct de vedere estetic”. Tot aici conferențiau, mai puțin spectaculos, și ceilalți participanți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288576_a_289905]
-
frumos în poezie, despre versificație, despre lirica românească și universală, încerca analize „din punct de vedere estetic”. Tot aici conferențiau, mai puțin spectaculos, și ceilalți participanți. În ambianța de cenaclu creată, tinerii poeți, mai toți în formare, au beneficiat de discuțiile iscate de lectura producțiilor proprii. În program intra și culegerea sistematică a literaturii populare din toate provinciile românești, inițiativă remarcabilă în epocă, explicabilă și prin preocupări anterioare ale membrilor O., care mai adunaseră și publicaseră folclor. Astfel, șapte comisii ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288576_a_289905]
-
de legiferare, de o puternică rezistență, s-a ajuns la cunoscuta lovitură de stat din 2/14 mai 1864. Aceasta din urmă s-a concretizat În dizolvarea Adunării și publicarea Statutului dezvoltator al Convenției din 7/19 august 1858. După discuțiile dintre reprezentanții puterilor garante, o amplă acțiune a „diplomației” românești și o nouă vizită a lui Al. I. Cuza la Constantinopol, conferința ambasadorilor puterilor garante a sancționat reforma constituțională inițiată și solicitată de români sub forma Actului adițional al Convenției
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
ale trecutului, a necesității reflectării adevărului ca normă etică fundamentală a scriitorului. Congresele au avut loc în 1954, 1958, 1965, 1971, 1976, 1981 și 1986. Începând din 1987 se convoacă adunări generale. Congresul al III-lea, care a pus în discuție revenirea la grafia latină și starea limbii române, și Adunarea generală din 1987, când s-a încercat restructurarea Uniunii, au fost considerate „turbulente” și contravenind spiritului ideologic oficial. Reuniunile din 1987 și din 1990 (Congresul al VIII-lea) au solicitat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
adoptă aici o perspectivă postmodernă, de la ideatica schemelor de reconsiderare detașat-implicată și „ironic-afectuoasă” (Livius Ciocârlie) până la ultimele ei erupții de amănunt în stilul „simpatetic” și totodată „bășcălios” și „«haios»” (Paul Cornea). Comentatorul declară că nu ține să „salveze” proza în discuție, totuși, prin noua optică, el reușește să îl apropie de ea pe cititorul de azi. Îi vine în ajutor mai întâi criteriul de alcătuire a corpusului de texte, care nu este unul valoric, ci în funcție de relevanța în comunicarea scriitorilor cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
apropie de ea pe cititorul de azi. Îi vine în ajutor mai întâi criteriul de alcătuire a corpusului de texte, care nu este unul valoric, ci în funcție de relevanța în comunicarea scriitorilor cu cititorii din epocă și de miza prozelor în discuție. Cercetătorul creionează astfel poetica prozei antejunimiste, a cărei trăsătură principală - din perspectiva comunicării - este hiperdeterminarea textuală, altfel spus, comunicativitatea excesivă. Demonstrația are un fundament teoretic solid, convocând o bibliografie dominată de nume importante ale naratologiei, teoriei comunicării și semioticii. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
Dâmbovița”, „Buciumul”. Pentru F., al cărui gust a fost educat la școala operei italiene (a și tradus, în 1859, împreună cu I. G. Valentineanu, libretul operei Nabucodonosor de Verdi), muzica are, în primul rând, un rol educativ. Și când ia în discuție comediile, vodevilurile lui V. Alecsandri, C. Negruzzi și Matei Millo, el insistă, ca un vajnic și încă necesar continuator al ideilor pașoptiste, asupra valorii modelatoare a scenei, aspirând la consolidarea unei școli naționale de teatru. În descendență pașoptistă se situează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
distorsiuni și mai grave, precum cursul liniar al Dunării între Severin și vărsare, sau contactul dintre Carpați și Dunăre în estul Munteniei. Se știe că astfel de distorsiuni pe latitudine sunt obișnuite în vechea cartografie. De fapt, orice posibilitate de discuție este tranșată dacă observăm că Ponssiona este traducerea latină a italianului Ponte de Zi-cho, adică așezarea era desemnată, pe românește, prin "Podul Jiului". Codexul surprinde de fapt, la acest sfârșit de secol XIV, așezări dezvoltate din acel conglomerat ce caracterizase
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
greacă a Stolnicului Cantacuzino), Syill la Schwantz, iar aproape de zilele noastre, la Specht, Schyl. Prin urmare, s-ar părea că numele Jiului s-a păstrat ca atare din antichitatea preromană, episodul Rabon fiind limitat la perioada administrației romane. Această întreagă discuție în jurul originii numelui unui râu ca Jiul, cu o largă folosire a unei documentații cartografice în evoluție și prin confruntarea cu desfășurările istorice, poate susține și ilustra importanța unei astfel de abordări dinamice și complexe, justificând totodată spațiul considerabil afectat
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Chioarului, al cărei nume se referă la limpezimea sa (lat. clarus). În Țara Almașului, din Banatul carașovean, curge pe sub versantul sudic al Semenicului râul Nera, cu nume derivat din latinul nigra; spre izvoare are un mic afluent - Nerganița. Este în discuție originea numelui Lotrului; se varsă în Olt, lângă castrul roman de la Arutela (Alutela). În limba latină avem pentru "tîlhar" expresia latro. Acest cuvânt apare într-o inscripție romană găsită lângă Herculane, menționând pedepsirea unor astfel de loturi, ce uciseseră un
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
viața de toate zilele pe marile șantiere, în uzine, fabrici, în Insula Mare a Brăilei etc. După tiparul ideologic al epocii, Z. investighează mediile muncitorești, se arată fascinat de „oamenii socialismului” ori de „omul comunist”, își provoacă interlocutorii la lungi discuții și decupează crâmpeie de viață care vorbesc hiperbolic, triumfalist despre efort și sacrificiu, despre „victoria omului devenit sufletul corabiei” ori semnalează, de pildă, „o mare și profundă lecție de etică revoluționară”. În același stil este surprinsă, complementar, grandoarea naturii. Titlurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
pe o anumită dialectică potrivit căreia, În momentul precis În care se stabilește o confruntare cu un punct de vedere diferit, cu altul-decât-mine, chiar numai pentru a-l absorbi și elimina, se declanșează, oricum, un proces fecund de punere În discuție a propriului punct de vedere. Tocmai criza prejudecății etnocentrice a condus, În consecință, la folosirea categoriei de religie pentru evidențierea diferențelor și particularităților Într-o Împletire dialectică a tendinței de asimilare cu tendința de diferențiere, nu tocmai ușor de Înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În culturile din neolitic și postneolitic. Kebara dezvăluie ramificațiile acestei practici. Potrivit unor cercetători contemporani, masa de oase neanderthaliene din celebra grotă de la Krapina (Croația) ar putea fi un alt caz de descărnare și reînhumare (reburial). În schimb, ies din discuție craniul izolat de pe muntele Circeo (grota Guattari) și cele douăsprezece calote craniene de la Ngandong (Java), a căror stare la momentul descoperirii dovedeau acțiunea carnivorelor și a animalelor necrofage. Celxe "Cel" puțin În privința paleoliticului timpuriu, presupunerea unui cult al craniilor nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
găsesc limita În ansa Eufratului și În deșert; la sud, unde se află deșertul Negev, rațiuni de natură istorică conduc la includerea parțială a Cisiordaniei, În timp ce În nord, unde lanțurile muntoase ale Amanului reprezintă o limită naturală, trebuie incluse În discuție și unele zone ale Turciei de astăzi (ca, de pildă, câmpia Antiohiei). Regiunea despre care discutăm, care nu a fost niciodată uniformă din punct de vedere geo-climatic, a constituit de-a lungul istoriei sale leagănul unui mozaic de culturi. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
informații fragmentare despre unele panteonuri locale, fiind mai ales vorba despre inscripții regale care ne pun În fața cultelor publice și dinastice, cu siguranță destul de diferite de manifestările religiei populare. Altfel spus, dată fiind situația istorică și culturală a zonei În discuție, pare mai degrabă arbitrar să delimităm o „religie aramaică” exclusiv pe baza criteriilor lingvistice. Așadar, prin forța Împrejurărilor, trebuie să presupunem un orizont istorico-religios mai variat, iar orice discurs generalizator trebuie să fie supus unei precauții maxime. În aceste condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
au sugerat În mod deosebit caracterul violent al execuțiilor, un rit care ne duce cu gândul la executarea fiilor lui Saul de către ghibeoniți (2 Samuel 21,1-14). În orice caz, tradițiile referitoare la sacrificiile umane mai ales În regiunea În discuție, reunite cu dovezile arheologice, Întăresc posibilitatea ca templul să fi fost destinat uciderii ritualice de persoane, În contexte puțin clare și pentru destinatari de neprecizat. O ultimă Însemnare cu privire la cutumele funerare și concepțiile escatologice ale amoniților: cele dintâi atestă indicii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sau altare. Un altar apare pe unul dintre fragmentele de frescă descoperite la Phaistos, În timp ce pe părțile laterale ale unui sarcofag provenind de la Hagia Triada sunt reproduse fazele sacrificării unui taur (vezi subcapitolul 2.3b). Din documentația iconografică reiese fără discuție importanța simbolică și rituală a acestui animal, cu toate că rolul și funcția lui apar limitate la spațiul sacrificial. Rămân Încă problematice „coarnele rituale” sau „coarnele de consacrare” care Împodobesc construcțiile și care ocupă obsesiv iconografia, ornamentațiile vaselor de lut, pietrele prețioase
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
marmură, ori imaginile de pe numeroase vase atice, până la asumarea unor forme animale. El este și zeul excesului, amenințare constantă a pierderii identității, a Întoarcerii În lumea non-culturii și prezență neliniștitoare căreia Îi este Încredințată misiunea de a pune periodic În discuție echilibrul lumii umane. El mediază astfel Între dezordinea iminentă și reînnoirea indispensabilă păstrării ordinii. Poate din această cauză Dionysos, alături de Demetraxe "Demetra" va deveni și divinitatea transformării democratice În sistemul politic al cetății, atunci când aceasta, În tradiția posterioară lui Homer
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o critică a universului ideologico-religios al cetății, critică prezentă la Pitagora și Heraclit și care va reapărea cu Empedocle, Socrate și Platon. Nu este Însă vorba de abjurarea mitologiei, ci de necesitatea regândirii și reinterpretării ei. Nu este pusă În discuție atât funcția povestirilor mitice, cât lipsa de actualitate a conținuturilor lor, supuse revizuirii Întrucât ele nu mai pot reprezenta un pol eficace de orientare. În Încercarea de a concilia perspectivele naturaliste ale fizicii ioniene cu tradiția mitică, la sfârșitul veacului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]