66,247 matches
-
mai mult pe munca asiduă din atelierul ce începea să devină neîncăpător pentru operele sale. Anul 2010 marchează maturizarea sa artistică. Îl cunoaște pe pictorul și scriitorul Valeriu Pantazi, vecin cu el pe Strada Mecet, care în scurt timp, prin impactul pe care îl are asupra sa îi devine un adevărat mentor și prieten . În anul 2011 la recomandarea pictoriței Cristina Liu, vicepreședinte al Asociației Artiștilor Plastici din București, aplică și este admis în această asociație. Anul 2013 debutează cu participarea
Paul Mecet () [Corola-website/Science/329563_a_330892]
-
poziția de portar. Născut în Sao Gonçalo, Peçanha și-a început cariera de fotbalist la Clube de Regatas do Flamengo, dar nu a jucat în niciun. În 2001 a semnat cu Bangu Atlético Clube, din nou fără a avea vreun impact și astfel transferându-se la América-RJ. În următorii ani, Peçanha a jucta pentru cluburi modestes: Novo Horizonte, Paui FC și Sao Raimundo. În 2005 a fost cumpărat de FC Paços de Ferreira din Portugalia, inițial pentru a-l înlocui în
Peterson Peçanha () [Corola-website/Science/329562_a_330891]
-
Medicilor din Marea Britanie, "The Lancet" a fost cumpărată în 1991 de către uriașul concern publicistic Elsevier care, în 1995, l-a înlocuit pe redactorul-șef al revistei, dr. Robin Fox cu Richard Horton. În anul 2014 revista avea un factor de impact de 45.217, pe locul a 2-lea pe lista celor 153 de reviste de specialitate înregistrate, precedată de "The New England Journal of Medicine" (cu 55.873) și urmată de "Journal of the American Medical Association" (JAMA), "British Medical
The Lancet () [Corola-website/Science/329582_a_330911]
-
avalanșă și a scăpat în cele din urmă cu viață. El consideră acest lucru ca fiind miraculos și-li definește ca fiind un punct de cotitură în viața sa. În mai multe episoade el face referiri la acest eveniment și impactul pe care l-a avut asupra vieții sale.
Calea misterelor (serial TV) () [Corola-website/Science/329613_a_330942]
-
de decizie. În unele cazuri, Avaaz folosește și campanii de publicitate, apelează la consiliere juridică pentru a decide care e direcția cea mai potrivită pentru a continua o campanie sau organizează ""proteste pasive, demonstrații, campanii de telefoane sau acrobații cu impact în mass-media"". Exemplele de astfel de acrobații includ ""instalarea unei turme de porci de carton în fața sediului Organizației Mondiale a Sănătății pentru a cere demararea unei investigații privind legătura dintre gripa porcină și fermele de porci gigantice și crearea unui
Avaaz () [Corola-website/Science/329652_a_330981]
-
fragmente mergând până la 2 km diametru. Aceste fragmente au intrat în coliziune cu emisfera sudică a lui Jupiter, între 16 și 22 iulie 1994, la o viteză de circa 60 km/s. În cursul acestui eveniment, importantele « cicatrici » lăsate de impacturile fragmentelor cometei erau mai vizibile decât celebra mare pată roșie și au persistat timp de câteva luni. Astronomii Shoemaker, Levy și Bendjoya au descoperit cometa "Shoemaker-Levy 9" în noaptea de 24 martie 1993, pe când urmau un program de observații care
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
Shoemaker-Levy 9", la originea sa putea avea un nucleu mai mare decât al cometei Hyakutake, devenită foarte strălucitoare când a trecut prin apropierea Pământului, în 1996. Una dintre dezbaterile care au precedat coliziunea era de a ști dacă efectele de impact ale acestor mici corpuri vor fi vizibile de pe Pământ, în afara unui "flash" când se vor fi dezintegrat ca și meteoriții uriași.. Unii cercetători sugerau că efectele impactururilor se vor traduce prin unde seismice care se propagă de-a lungul planetei
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
unui "flash" când se vor fi dezintegrat ca și meteoriții uriași.. Unii cercetători sugerau că efectele impactururilor se vor traduce prin unde seismice care se propagă de-a lungul planetei, prin creșterea ceții stratosferice pe planetă din cauza prafului degajat în timpul impactului, cât și o creștere a masei inelelor lui Jupiter. Însă, dat fiind faptul că observația unei asemenea coliziuni era până atunci fără precedent, astronomii erau prudenți în previziunile pe care le făceau în privința efectelor din timpul acestui eveniment. Nerăbdarea crește
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
observațiilor lui Jupiter. Mai multe observatoare spațiale fac același lucru, îndeosebi telescopul spațial Hubble, satelitul german Rosat pentru observații în raze X și mai ales sonda spațială Galileo, atunci aflată în drum pentru o întâlnire cu Jupiter prevăzută pentru 1995. Impacturile au avut loc pe partea lui Jupiter care nu era vizibilă de pe Pământ, dat sonda Galileo, situată la o distanță de 1,6 ua de planetă, este în măsură să vadă. În afară de aceasta, rotația rapidă a lui Jupiter a permis
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
partea lui Jupiter care nu era vizibilă de pe Pământ, dat sonda Galileo, situată la o distanță de 1,6 ua de planetă, este în măsură să vadă. În afară de aceasta, rotația rapidă a lui Jupiter a permis să arate siturile de impact observatorilor pământeni câteva minute după coliziune. Două alte sonde spațiale au făcut și ele observații în momentul impactului: sonda spațială Ulysses, concepută la origine pentru observații solare, este orientată spre Jupiter pornind de la amplasamentul la distanța de 2,6 ua
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
6 ua de planetă, este în măsură să vadă. În afară de aceasta, rotația rapidă a lui Jupiter a permis să arate siturile de impact observatorilor pământeni câteva minute după coliziune. Două alte sonde spațiale au făcut și ele observații în momentul impactului: sonda spațială Ulysses, concepută la origine pentru observații solare, este orientată spre Jupiter pornind de la amplasamentul la distanța de 2,6 ua și îndepărtata sondă Voyager 2, situată la 44 ua de Jupiter, pe punctul de a părăsi Sistemul solar
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
ua și îndepărtata sondă Voyager 2, situată la 44 ua de Jupiter, pe punctul de a părăsi Sistemul solar, după întâlnirea cu planeta Neptun, în 1989, este programată să înregistreze emisiunile radio din gama de la 1 la 390 kHz. Primul impact s-a produs la 16 iulie 1994, la orele 20 și 13 minute UTC, când «fragmentul A» a lovit atmosfera sudică a lui Jupiter cu o viteză de circa 60 km/s. Instrumentele aflate la bordul sondei Galileo au detectat
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
a detectat bulgărele de foc, Galileo a detectat o nouă creștere a căldurii, probabil legată de materia ejectată în urma recăderilor pe planetă. Observatorii tereștri au putut detecta bulgărele de foc care se ridica dincolo de discul planetei, la puțin timp după impactul inițial. Astronomii se așteptau să vadă bulgări de foc în urma impacturilor, dar ei nu știau dacă efectele atmosferice ale impacturilor vor fi vizibile de pe Pământ. Observatorii au văzut apoi apărând o enormă pată neagră după primul impact. Urma întunecată a
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
a căldurii, probabil legată de materia ejectată în urma recăderilor pe planetă. Observatorii tereștri au putut detecta bulgărele de foc care se ridica dincolo de discul planetei, la puțin timp după impactul inițial. Astronomii se așteptau să vadă bulgări de foc în urma impacturilor, dar ei nu știau dacă efectele atmosferice ale impacturilor vor fi vizibile de pe Pământ. Observatorii au văzut apoi apărând o enormă pată neagră după primul impact. Urma întunecată a fost vizibilă și cu ajutorul telescoapelor de mică dimensiune și se întindea
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
pe planetă. Observatorii tereștri au putut detecta bulgărele de foc care se ridica dincolo de discul planetei, la puțin timp după impactul inițial. Astronomii se așteptau să vadă bulgări de foc în urma impacturilor, dar ei nu știau dacă efectele atmosferice ale impacturilor vor fi vizibile de pe Pământ. Observatorii au văzut apoi apărând o enormă pată neagră după primul impact. Urma întunecată a fost vizibilă și cu ajutorul telescoapelor de mică dimensiune și se întindea pe aproape 6.000 km (cam cât este raza
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
puțin timp după impactul inițial. Astronomii se așteptau să vadă bulgări de foc în urma impacturilor, dar ei nu știau dacă efectele atmosferice ale impacturilor vor fi vizibile de pe Pământ. Observatorii au văzut apoi apărând o enormă pată neagră după primul impact. Urma întunecată a fost vizibilă și cu ajutorul telescoapelor de mică dimensiune și se întindea pe aproape 6.000 km (cam cât este raza Pământului). Această pată și punctele întunecate care au urmat sunt interpretate ca fiind rămășițe ale impactului și
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
primul impact. Urma întunecată a fost vizibilă și cu ajutorul telescoapelor de mică dimensiune și se întindea pe aproape 6.000 km (cam cât este raza Pământului). Această pată și punctele întunecate care au urmat sunt interpretate ca fiind rămășițe ale impactului și sunt, în mod clar, asimetrice, formând cornuri în direcția impactului. În cursul următoarele șase zile, 21 de impacturi au fost înregistrate, între care, cel mai important a survenit la 18 iulie, la ora 7 și 33 de minute UTC
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
mică dimensiune și se întindea pe aproape 6.000 km (cam cât este raza Pământului). Această pată și punctele întunecate care au urmat sunt interpretate ca fiind rămășițe ale impactului și sunt, în mod clar, asimetrice, formând cornuri în direcția impactului. În cursul următoarele șase zile, 21 de impacturi au fost înregistrate, între care, cel mai important a survenit la 18 iulie, la ora 7 și 33 de minute UTC, când «fragmentul G» a lovit planeta Jupiter. Acest impact a creat
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
000 km (cam cât este raza Pământului). Această pată și punctele întunecate care au urmat sunt interpretate ca fiind rămășițe ale impactului și sunt, în mod clar, asimetrice, formând cornuri în direcția impactului. În cursul următoarele șase zile, 21 de impacturi au fost înregistrate, între care, cel mai important a survenit la 18 iulie, la ora 7 și 33 de minute UTC, când «fragmentul G» a lovit planeta Jupiter. Acest impact a creat o pată întunecată uriașă de peste 12.000 km
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
în direcția impactului. În cursul următoarele șase zile, 21 de impacturi au fost înregistrate, între care, cel mai important a survenit la 18 iulie, la ora 7 și 33 de minute UTC, când «fragmentul G» a lovit planeta Jupiter. Acest impact a creat o pată întunecată uriașă de peste 12.000 km lățime, iar energia echivalentă eliberată este estimată la șase teratone de TNT (de 600 de ori arsenalul nuclear mondial). Cele două impacturi din 19 iulie, la interval de 12 ore
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
când «fragmentul G» a lovit planeta Jupiter. Acest impact a creat o pată întunecată uriașă de peste 12.000 km lățime, iar energia echivalentă eliberată este estimată la șase teratone de TNT (de 600 de ori arsenalul nuclear mondial). Cele două impacturi din 19 iulie, la interval de 12 ore, au lăsat urme de impact de dimensiuni similare celei provocate de « fragmentul G », iar impacturile au continuat până în 22 iulie, când « fragmentul W » a lovit planeta. Iată cele 23 de fragmente mari
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
întunecată uriașă de peste 12.000 km lățime, iar energia echivalentă eliberată este estimată la șase teratone de TNT (de 600 de ori arsenalul nuclear mondial). Cele două impacturi din 19 iulie, la interval de 12 ore, au lăsat urme de impact de dimensiuni similare celei provocate de « fragmentul G », iar impacturile au continuat până în 22 iulie, când « fragmentul W » a lovit planeta. Iată cele 23 de fragmente mari: Observatorii sperau că impactele le vor da o primă vedere de ansamblu a
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
eliberată este estimată la șase teratone de TNT (de 600 de ori arsenalul nuclear mondial). Cele două impacturi din 19 iulie, la interval de 12 ore, au lăsat urme de impact de dimensiuni similare celei provocate de « fragmentul G », iar impacturile au continuat până în 22 iulie, când « fragmentul W » a lovit planeta. Iată cele 23 de fragmente mari: Observatorii sperau că impactele le vor da o primă vedere de ansamblu a ceea ce se ascunde sub norii lui Jupiter, dar fragmentele cometei
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
confirmată mai târziu de sonda Galileo, care a explorat, în mod direct, atmosfera lui Jupiter. Coliziunile generează enorme unde seismice care se propagă pe planetă cu o viteză de 450 km/s și sunt observate timp de peste două ore după impactul cel mai puternic. Undele trebuie să se propage în interiorul stratului atmosferic stabil care acționează ca un ghid de undă, iar unii oameni de știință gândesc că acest strat stabil trebuie situat în ipoteticul nor de apă din troposferă. Totuși alte
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]
-
indice faptul că fragmentele cometei n-au atins stratul de apă și undele se propagau mai degrabă în stratosferă. Observațiile radio scot în evidență o puternică creștere a continuității emisiunilor cu o lungime de undă de 21 cm, după principalele impacturi, care a atins 120% din emisiunea normală provenind de pe planetă. Aceasta este datorită radiației sincrotron provocate de injecția de electroni relativiști - electroni cu viteze apropiate de viteza luminii - în magnetosfera lui Jupiter în urma impacturilor. În jur de o oră după
Cometa Shoemaker-Levy 9 () [Corola-website/Science/329711_a_331040]