67,111 matches
-
modernă dacă faptele Războiului de Independență nu ar fi adus în prim-planul vieții social-politice mult dorita idee a independenței. Ideile devin fermenți social-politici, doar atunci când au o necesitate reală și umană. Nu cred că acționează cineva doar pentru a acționa sau doar pentru a urmări o idee, ci din perspectiva unor nevoi individuale, sociale, politice; nevoi create de o serie de acțiuni și de fapte istorice care, de cele mai multe ori, scapă vederii generale. Domeniul ideilor este plin de complexități ale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ființei. Această ordine cronologică obiectivă dă "măsura" secolelor. În mod esențial, istoria este dincolo de parti-pris-uri. Ordinea obiectivă spulberă pedagogia modelor din trecut și iluzia că ceea ce a fost posibil cândva este posibil în oricare alt timp istoric. Iluzia că putem acționa în prezent pe baza experiențelor oferite de un trecut istoric o întâlnim și la Hitler în tentativa sa de a cuceri Rusia. O întâlnim și la Fr. Hayek, care dezvoltă o teorie economică și politică (neoliberală) în dezacord total cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
A aplica aceleași pattern-uri de gândire/interpretare duce la haos social, economic și politic. Ceea ce a fost posibil cândva devine imposibil altcândva, pentru că lumea nu e statică, iar toată această dinamică umană și istorică schimbă condițiile în care putem acționa și condițiile teoretizării. Când spun "condiții" mă refer la toate posibilele condiționări pe care le-ar putea suporta o acțiune umană, pe care oamenii, prin activitatea lor, le impun la un moment dat al istoriei. A acționa fără a lua
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în care putem acționa și condițiile teoretizării. Când spun "condiții" mă refer la toate posibilele condiționări pe care le-ar putea suporta o acțiune umană, pe care oamenii, prin activitatea lor, le impun la un moment dat al istoriei. A acționa fără a lua în calcul o serie de condiții reale și istorice este și un imbold utopic al intelectualului modern. Discursul istoriografic ar fi bine să înțeleagă tot ceea ce comportă substanță istorică pentru că înțelegerea în sine, ideea de înțelegere, nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ambelor autorități, iudaice și romane. Toate cele patru evanghelii relatează cum Isus a fost dus în fața autorităților iudaice și romane care, într-un fel sau altul, au lucrat împreună. Conform Evangheliei după Marcu, Isus este arestat de niște indivizi care acționează la comanda arhiereilor, scribilor și bătrânilor (14,43-50) și este înfățișat înaintea marelui preot (14,53). Dacă autoritățile iudaice s-au adunat în „interiorul curții marelui preot” (14,54), prin deducție ar însemna că procesul a avut loc în casa
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
el? Alternativele era foarte clare: fie execuția, fie închisoarea. Pilat forțează mulțimea să ia o decizie. În felul acesta, el se putea „spăla pe mâini” (literar în Mt 27,24) de această problemă. Din punct de vedere politic, Pilat a acționat cu șiretenie, după cum îi era caracterul, așa cum îl cunoaștem din surse care nu-l au la inimă (de exemplu, Filon sau Josephus). Încă o dată, „ei” - adică mulțimea (cf. Mc 15,11) - ca și mai marii preoților, își fac simțite cu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
alte neînțelegeri, guvernatorul roman a intrat în conflict cu „gloata” sau cu oamenii de rând, nu cu mai marii preoților. În acest caz nu a făcut decât să îndeplinească doleanțele mai marilor preoților, dar nu înainte de a se asigura că, acționând în acest mod, nu făcea nicio greșeală. Eliberându-l poporului pe Baraba, Pilat îl dă pe Isus pe mâna trupelor romane, care vor pune în aplicare răstignirea. Deseori a fost pus sub semnul întrebării faptul că evangheliile îl înfățișează pe
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
nu să întinză firul de la început și să lipească faptele de el"50. Interesat îndeosebi de istoria economică și socială a Europei medievale de Sud-Est, "cu extinderi către antichitate și eopca modernă"51, Gheorghe Brătianu era convins că în istorie acționează anumite constanțe, "permanențe sau forțe profunde ale duratei, diferite de legile evidențiate de caracterul repetitiv al fenomenelor"52. În realitate, Gheorghe Brătianu a pus istoria în raport nemijlocit cu conjunctura politică 53, a văzut în istorie "o sursă de inspirație
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
septembrie 1936, de un număr de 80 de consilieri comunali 198. S-au înregistrat însă și disfuncționalități, care au determinat refacerea unora din organele de conducere județene. De la primul congres desfășurat în județul Târnava-Mare, în septembrie 1933, președintele Ion Sân-Giorgiu acționase în partid pentru a produce disidențe. În consecință, el a fost exclus și înlocuit cu Gh. Constandaki 199. Situațiile cele mai dificile s-au înregistrat în județele Mureș și Ilfov. Încercarea centrului de a-l înlocui pe președintele organizației mureșene
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
i-a înlocuit, preluând temporar conducerea organizației din Ilfov 247. Între georgiștii demisionați, cu acest prilej din partid s-au numărat Al. N. Ionescu (președintele organizației ilfovene), N. Episcopescu (vicepreședinte), D.V. Ionescu și Gh. Dumitrescu. Gheorghe Brătianu aprecia că aceștia acționaseră sub impulsul unui "oportunism interesat", renunțând la țeluri superioare pentru a-și netezi calea spre putere. O parte din georgiștii ilfoveni au publicat însă O scrisoare de solidarizare, dezmințind înscrierea lor în PNL condus de Dinu Brătianu. Între semnatari s-
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în fața valurilor pasiunii"318. Compararea acestor puncte de vedere scoate în evidență deosebirile dintre modalitățile în care cele două partide liberale abordau conceptul de democrație: dacă vechii liberali considerau democrația drept un fapt real, opus demagogiei, care impune voința națiunii, acționând ca o stavilă a rațiunii în fața pasiunii, georgiștii considerau că vechii liberali transformaseră democrația în scop și nu în mijloc, înlocuind-o cu "demagogia democratică"; în consecință, georgiștii reclamau corectarea democrației dezvoltate de vechii liberali, prin intervenția și prin autoritatea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgist refuza să-i dea votul 373. Analizând proiectele de legi propuse de guvern, georgiștii sesizau lipsa de continuitate între actele guvernelor care se succedau la conducerea statului. Ei apreciau că aceasta era o caracteristică a vieții politice românești, care acționa ca un obstacol în calea dezvoltării țării: "Unul din obsatcolele care au stat dintotdeauna în calea dezvoltării Țării Românești a fost lipsa de continuitate între actele guvernelor care se succed la conducerea statului. Fără să țină seama de interesele generale
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mentalitatea cetățenilor prin ordinele și contraordinele unui guvern care ezită [...] Sunt fapte care denotă lipsa de seriozitate a regimului, lipsa lui de autoritate"374. Camarila regală, formată la scurt timp de la preluarea conducerii de regele Carol al II-lea a acționat constant pentru a influența din umbră viața politică a României. Sub influența acestui grup de oameni politici și de afaceri, regele a acționat pentru a impune un guvern personal, ignorând partidele politice. În aceste condiții, la 4 aprilie 1931, a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
374. Camarila regală, formată la scurt timp de la preluarea conducerii de regele Carol al II-lea a acționat constant pentru a influența din umbră viața politică a României. Sub influența acestui grup de oameni politici și de afaceri, regele a acționat pentru a impune un guvern personal, ignorând partidele politice. În aceste condiții, la 4 aprilie 1931, a intervenit demisia Guvernului Gh. Gh. Mironescu. A urmat o lungă criză de guvern, finalizată în 18 aprilie, prin formarea guvernului de uniune națională
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în viața politică, s-a adâncit conflictul dintre rege și Iuliu Maniu, determinând noi contradicții în manifestările liderilor național-țărăniști. Astfel, dacă până în ianuarie 1933, Al. Vaida-Voevod susținuse și completase acțiunile președintelui partidului, Iuliu Maniu, de la această dată cei doi vor acționa ca adevărați adversari. La sfârșitul anului 1932, conflictul între rege și președintele PNȚ a fost reactivat, datorită protecției acordate de suveran prefectului Poliției capitalei, Gavrilă Marinescu. Regele a refuzat să accepte destituirea prefectului, cerută de ministrul de Interne, Ion Mihalache
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
inamic ireductibil". Într-adevăr, în Manifestul PNL, publicat de georgiști în vederea alegerilor generale în noiembrie 1937, se aprecia că modul în care fusese rezolvată criza de guvern, reprezenta "o provocare fără seamăn", pentru că prelungea guvernarea unei "echipe de profitori", care acționa împotriva intereselor statului. Manifestul respingea ideea unui nou guvern, "cu ipotecă", arătând că era necesară o cârmuire care să pună în practică cerințele referitoare la primatul muncii românești și la securitatea statului 412. Rezultatele neașteptate obținute de partidele politice în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
apreciau că Ministerul de Finanțe era direct responsabil de condițiile impuse României la contractarea împrumutului. În opinia lor măsura, cu adevărat necesară pentru evitarea unor situații asemănătoare, era ca Banca Națională a României să fie scoasă de sub orice influență politică, pentru a putea acționa independent 419. Revenind asupra condițiilor în care fusese contractat împrumutul, în ședința din 18 martie a Camerei, Gheorghe Brătianu atrăgea atenția asupra faptului că orice alt guvern urma să respecte condițiile acceptate de cabinetul național-țărănist. Analizând scopul real al împrumutului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Banca Națională, arătând că acesta nu era de natură să atragă în țară capitalul străin, nici să împiedice evaziunea peste graniță a capitalului românesc. În concluzie, proiectul de lege a fost caracterizat de georgiști ca fiind întârziat și insuficient, acționând ca o platformă electorală de opoziție și nu ca o contribuție la îmbunătățirea stării economice. Instituirea unui monopol al statului asupra comerțului financiar, era una din măsurile susținute în acel moment de liberalii georgiști pentru scoaterea economiei din criza economică
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
integreze interesul individual și cel al statului într-un sistem raționalist al desfășurării forțelor economice"428. Cu altă ocazie, analizând activitatea ministrului de Finanțe, C. Argetoianu, georgiștii ajungeau la concluzia că acesta încerca să schimbe consecințele crizei economice, fără a acționa asupra cauzelor sale429. Cea mai elaborată luare de poziție a georgiștilor, din cursul anului 1931, față de problema crizei economice, o reprezintă programul din 17 septembrie, cuprinzând soluții economice și politice adaptate situației 430. Apreciind că problema cea mai gravă din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1923 de Vintilă Brătianu, pentru fiecare din cele "6 clase de impozite elementare", au determinat modificarea proporției dintre ele, nedreptățind categorii sociale, precum cea a salariaților publici. Vorbitorul se pronunța împotriva impozitului pe venitul global, arătând că acesta ar fi acționat ca frână în activitatea contribuabililor. El considera că impozitele indirecte ar fi trebuit să reprezinte sursa principală de venituri, în condițiile în care impozitele directe și impozitul pe venitul global aduceau o contribuție modestă la veniturile bugetare. Apreciind pozitiv faptul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
al dumneavoastră"496. În aceeași manieră era apreciat de georgiști și proiectul de buget pe anul 1937-1938, dezbătut în Camera Deputaților, în martie 1937. Deputatul georgist C. Zamfirescu aprecia că, pentru acceptarea bugetului, "de opoziție", ministrul de Finanțe, trebuise să acționeze ca "un om de partid" și nu ca un om al cifrelor. La rândul său, deputatul georgist N. Constantinescu-Bordeni refuza să-și dea votul pentru proiectul de buget 497. Un alt proiect de lege asupra căruia gerogiștii și-au exprimat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sporirea atribuțiilor monarhiei 567. Discursul mareșalului Averescu este însă neutru, abținându-se de la orice atac împotriva coroanei și chiar împotriva guvernului. Ion Sân-Giorgiu afirmă că acest discurs a produs stupoare în rândul georgiștilor, care așteptau "un șah la rege"568. Acționând pentru "a smulge din jurul Tronului buruienile care îi întunecă strălucirea", "Frontul Constituțional" viza, mai ales, camarila, definită de liderul georgist drept "putere ascunsă care determină venirea și plecarea guvernelor, așează meschine socoteli personale deasupra celor mai vitale interese de stat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o modificare radicală în sistemul de conducere al statului român"571. La 22 septembrie 1935, a fost publicat un manifest al "Frontului Constituțional", care aducea noi lămuriri despre scopul acordului dintre cele două partide. Potrivit manifestului, cele două grupări politice acționau pentru apărarea așezămintelor fundamentale ale țării, împotrivindu-se demagogiei celor care promovau ideea unui stat țărănesc, influențați de "fermenții comunismului". Era un aspect nou, care evidenția reluarea încercărilor de apropiere de aripa manistă a PNȚ, lucru confirmat și de Ion
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
privind eforturile depuse de familia Brătianu pentru revenirea istoricului în rândurile Partidului Național Liberal tradițional 584. În 1933, PNL ducist a intensificat eforturile pentru ca partidul să ajungă la guvernare, dar lideri precum Constantin Angelescu, Nicolae Săveanu sau Victor Antonescu au acționat în sensul reunificării liberale, prin revenirea lui Gheorghe Brătianu în partid 585. Aceștia sugereau ca după unificare să se formeze un guvern al "bătrânilor liberali", din care I.G. Duca să fie exclus 586. Fiecare dintre cele două partide liberale dorea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vedere al regelui, mai multe avantaje: înlăturarea definitivă a "bătrânilor", sporirea rolului liberalilor "tineri", mai maleabili și mai docili, precum și faptul că pentru această epurare a cadrelor I.G. Duca avea nevoie de sprijinul coroanei 588. Din aceste considerente, regele a acționat în așa fel încât unificarea liberalilor să nu se realizeze. Prin numirea lui Gheorghe Tătărescu în fruntea guvernului, s-au accentuat rivalitățile din interiorul Partidului Național Liberal de guvernământ. La 4 ianuarie 1934, Dinu Brătianu a fost desemnat în funcția
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]