66,723 matches
-
diferențele de mai jos. Nu este legat de prioritățile tematice ale PC7 și include inginerie științe sociale și umane. Nu este gestionat de comisia europeană ci de o entitate autonomă Consiliul European pentru Cercetare. Se concentrează asupra cercetării la frontierele cunoașterii, unde riscul este maxim. De aceea domeniile de cercetare se așteaptă să fie mai apropiate de cercetarea fundamentală. Acest program este destinat sprijinirii cercetătorilor în carieră, în pregătire, în deplasări, în principal prin acțiunea Mărie Curie. Programul Capacități este destinat
Program cadru șapte () [Corola-website/Science/313367_a_314696]
-
așteaptă să fie mai apropiate de cercetarea fundamentală. Acest program este destinat sprijinirii cercetătorilor în carieră, în pregătire, în deplasări, în principal prin acțiunea Mărie Curie. Programul Capacități este destinat să îmbunătățească infrastructură de cercetare și să promoveze „Regiuni ale cunoașterii” sprijinind o specializare regională stimulând potențialul de cercetare pe regiunii europene. Tipuri de proiecte cunoscut în PC6 ca instrument de finanțare. Tipul de proiect este utilizat în PC7 pentru a numi natură finațării deschisă pentru participanți. Nu toate tipurile de
Program cadru șapte () [Corola-website/Science/313367_a_314696]
-
afirmă sau neagă ceva despre ceva și în consecință are însușirea da a fi adevărată sau falsă adică are valoare de adevăr. Raționamentul Raționamentul este forma logică fundamentală constând într-o conexiune ordonată de judecăți în vederea dobândirii unor judecăți noi. Cunoașterea și însușirea logicii tradiționale are impact direct asupra formării și dezvoltării naturale a capacității de gândire a omului, în special în perioada formativă. Această funcție este îndeplinită datorită nivelului accesibil de abordare a formelor și legilor de gândire, precum și datorită
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
sunt lucruri pe care aceștia le făceau și el nu, sunt lucruri pe care aceștia le vedeau, dar el nu. În această parte a autobiografiei „Zilele”, Taha Hussein () descrie momente din viața sa care i-au deschis acestuia mintea spre cunoaștere. Un moment povestit în acest roman fiind o cină oarecare care i-a umplut acestuia sufletul de rușine, rușine care nici până azi nu l-a părăsit. Acesta povestește cum în timp ce mânca „a apucat pâinea cu amândouă mâinile, în loc de una
Taha Hussein () [Corola-website/Science/313426_a_314755]
-
primară. Semnificantul (forma) mitului barthian este orice obiect care devine "prada vorbirii mitice". Semnificatul sau conceptul este cel care dă viață mitului, care îl umple de sens și de istorie deoarece el aduce cu sine o anumită perspectivă, tendință în cunoașterea realității. Conceptul în mit prezintă intenția comunicațională, cheia pe baza căreia se descifrează mitul. Acest concept funcționează ca o ideologie, care reprezintă cheia de descifrare și de legimitate a noului sens. Pentru Barthes conceptul nu este nicidecum abstract, el este
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
două sau trei voci egale, fie pentru 4-5 voci mixte cu soliști. Se remarcă în deosebi cele 12 "Liturghii" ale sale, compuse în diferite tonalități și pentru diferite formații corale, în care mânuiește cu multă pricepere polifonia, dovedind o temeinică cunoaștere a motetului și madrigalului italian. Eusebie Mandicevschi a scris muzică pe versurile unor poeți ca Taras Șevcenko, Iuri Adalbertovici Fedkovici, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Heinrich Heine, precum și compoziții bazate pe cântece populare ucrainiene, românești, germane și maghiare. În ciuda acestor lucrări
Eusebie Mandicevschi () [Corola-website/Science/313806_a_315135]
-
al substanțialității discursului lupascian, deoarece ele înfățișează multitudinea de forme prin care devine vizibil dualismul experienței microfizice, pe baza căruia se valorifică noua semnificație a conceptului de "contradicție". Pe deplin conștient de faptul că, în lumina noilor descoperiri științifice, procesul cunoașterii trebuie refondat din punct de vedere logic și epistemologic, Lupașcu lansează ipoteza unei validări și valorizări a naturii contradicției, acordându-i acesteia rolul de factor euristic cu mare putere predictivă în domeniul cunoașterii științifice. Iar acest lucru nu îl putea
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
că, în lumina noilor descoperiri științifice, procesul cunoașterii trebuie refondat din punct de vedere logic și epistemologic, Lupașcu lansează ipoteza unei validări și valorizări a naturii contradicției, acordându-i acesteia rolul de factor euristic cu mare putere predictivă în domeniul cunoașterii științifice. Iar acest lucru nu îl putea realiza decât dacă își asuma riscul de-a relaxa fundamentarea filosofică absolutistă a logicii aristotelice. În acest sens, edificiul teoretic lupascian poate fi considerat ca un răspuns la următoarea întrebare: „ce se va
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
care, în consecință, trebuia numaidecât să fie înlăturat. Lupașcu se distinge net de această atitudine, valorizând contradicția, din punct de vedere logic și epistemologic, ca pe un dat intrinsec oricărei achizitii științifice și ca pe un factor propulsor în progresul cunoașterii. În limitele acestor considerații, logica revendicată de Lupașcu este definită ca: „știința primă a dinamismelor contradictorii din orice experiență” , ceea ce implică urmări notabile în problema cunoașterii. Logica cunoașterii sau experiența științifică se constituie în urma unor observații capitale: Acestea sunt principalele
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
un dat intrinsec oricărei achizitii științifice și ca pe un factor propulsor în progresul cunoașterii. În limitele acestor considerații, logica revendicată de Lupașcu este definită ca: „știința primă a dinamismelor contradictorii din orice experiență” , ceea ce implică urmări notabile în problema cunoașterii. Logica cunoașterii sau experiența științifică se constituie în urma unor observații capitale: Acestea sunt principalele idei care au anticipat metoda gnoseologică și epistemologică edificată de Lupașcu, menită să confirme valabilitatea unei abordări non-identitare și contradictoriale asupra realității. Metoda pe care Lupașcu
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
intrinsec oricărei achizitii științifice și ca pe un factor propulsor în progresul cunoașterii. În limitele acestor considerații, logica revendicată de Lupașcu este definită ca: „știința primă a dinamismelor contradictorii din orice experiență” , ceea ce implică urmări notabile în problema cunoașterii. Logica cunoașterii sau experiența științifică se constituie în urma unor observații capitale: Acestea sunt principalele idei care au anticipat metoda gnoseologică și epistemologică edificată de Lupașcu, menită să confirme valabilitatea unei abordări non-identitare și contradictoriale asupra realității. Metoda pe care Lupașcu și-a
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
ei considerându-l: “Discursul asupra metodei din timpurile noastre”. Pentru-a demara proiectul unei viziuni triontice asupra lumii, Lupașcu pornește de la câteva premise fundamentale: materia este forma „unei sistematizări energetice dotată cu o anumită rezistență”, prin urmare orice obiect al cunoașterii ni se prezintă ca un sistem sau ansamblu de evenimente energetice, orice sistem fiind rezultatul echilibrării variate dintre forțele antagoniste constituente. Legea sine qua non a oricărei sistematizări este deci aceea că aceasta nu poate fi posibilă fără luarea în
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
relațiile de antagonism sunt mai slabe, ceea ce le conferă acestora un aspect mai pronunțat de materialitate. Cele trei sistematizări posedă logici sau orientări logice proprii cu legi specifice fiecăreia, cu tipuri de metode conceptuale și tehnice menite să ajute procesul cunoașterii lor. Cele trei materii sunt deci: materia-energie (macro)fizică (corespunzătoare orto-deducției pozitive), materia-energie biologică (corespunzătoare orto-deducției negative), materia-energie cuantică (corespunzătoare orto-deducției cuantice) similară energiei psihice. Menționăm că acestor trei tipuri de materii le corespund trei tipuri de cauzalitate, trei tipuri
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
a fost o lungă perioadă titularul disciplinei de Entomologie, apoi șef al Catedrei de Zoologie. În anul 1944, a susținut teza de doctorat în științele naturii, specialitatea zoologie. a avut un rol însemnat în dezvoltarea entomologiei prin cercetările sale privind cunoașterea "Odonatelor", "Formicidelor" și a unor "Coccinelide" și "Chrysomelide". În colaborare cu Mircea Varvara, Felicia Bulimar și C. Husanu, a abordat cercetarea unor "Coccinelide" și "Chrysomelide" din Moldova. Volumul cu studii asupra "Opilionidelor" și al "Odonatelor", publicat în seria "Fauna R.S.R.
Filimon Cârdei () [Corola-website/Science/313855_a_315184]
-
unde își petrece ultimii șaptesprezece ani din viață, definitivându-și, pe lângă alte scrieri, cele mai importante opere ale sale: a"l-Futuhat al-Makkiyya" și "Fusus al-hikam". "Kitab al-futuhat al-makkiyyah fi ma'rifat al-asrar al-malikiyya wa al-mulkiyya" - Cartea cuceririlor (spirituale) meccane în cunoașterea Regelui și ale Regatului -, începută în 1202 la Mecca și terminată în 1238 la Damasc, în cele 560 de capitole, prezintă toate căile care duc la cunoașterea mistică. "Fusus al-hikam" (Monturile înțelepciunilor) este scrisă după o viziune din 1229 în
Ibn Arabi () [Corola-website/Science/313913_a_315242]
-
al-makkiyyah fi ma'rifat al-asrar al-malikiyya wa al-mulkiyya" - Cartea cuceririlor (spirituale) meccane în cunoașterea Regelui și ale Regatului -, începută în 1202 la Mecca și terminată în 1238 la Damasc, în cele 560 de capitole, prezintă toate căile care duc la cunoașterea mistică. "Fusus al-hikam" (Monturile înțelepciunilor) este scrisă după o viziune din 1229 în care s-a întâlnit cu profetul Muhammad care, după o serie de sfaturi, i-a poruncit să pună totul într-o carte. Rezultatul a fost o chintesență
Ibn Arabi () [Corola-website/Science/313913_a_315242]
-
mai vaste și erudite tratate despre religia islamică în ansamblul ei • "Bidăyat al-hidayă" (Începutul călăuzirii) • "Al-munqid min ad-dalăl" (Salvatorul de la rătăcire); carte autobiografică • "Minhăğ al-'ăbidīn" (Calea închinătorilor) • "Ma’ăriğ al-quds fī madăriğ ma’rifat an-nafs" (Înălțările sfințeniei pe treptele cunoașterii de sine) • "Maqăsid al-falăsifa" (Scopurile filosofilor) [scrisă în tinerețe, sub influența lucrărilor lui Avicenna, prezintă în mod favorabil filosofia greacă] • "Tahäfut al-faläsifa" (Incoerența filosofilor); [în această lucrare, a respins vehement sistemele filosofice ale lui Platon și Aristotel, adoptate de Avicenna
Al-Ghazali () [Corola-website/Science/313926_a_315255]
-
respins vehement sistemele filosofice ale lui Platon și Aristotel, adoptate de Avicenna și al-Farabi. La rîndul ei, aceasta carte va fi aspru criticată de Ibn Rushd în lucrarea "Tahăfut at-tahăfut" (Incoerența incoerenței) • "Mi'yăr al-'ilm fī fann al-mantiq" (Măsura cunoașterii în arta logicii) • "Al-qistăs al-mustaqīm" (Balanța cea dreaptă) • "Fatăwī l-Ġazălī" (Edictele lui Al-Ghazali) • "Al-wağīz fī l-fiqh" (Pe scurt despre dreptul canonic); • "Al-wasīt fī l-madhab" (Compendiu mediu de jurispridență) • "Asăs al-qiyăs" (Temelia analogiei) Al-Ghazali și-a scris aproape toată opera în
Al-Ghazali () [Corola-website/Science/313926_a_315255]
-
desăvârșite piese de literatură arabă, deopotrivă, operă beletristică și operă mistico-filosofică. "Hayy bin Yaqzan" (Cel viu fiul Celui treaz) este povestea unui om care crește singur, pe o insulă pustie, din fragedă pruncie până la adânci bătrâneți. Hayy bin Yaqzan începe cunoașterea lumii de la stadiul de beznă. Încetul cu încetul, el descoperă diversele laturi ale acestei lumi, ajungând să înțeleagă manifestările diferite ale materiei în cele trei regnuri, mineral, vegetal și animal. Datorită hazardului, Hayy bin Yaqzan își dă seama de existența
Ibn Tufayl () [Corola-website/Science/313921_a_315250]
-
Ajuns la această ultimă treaptă a evoluției sale spirituale, înțelege că există o legătură calitativă între lucrurile din lumea percepută prin simțuri și cele din lumea care nu poate fi percepută senzorial. Calitățile tuturor lucrurilor din lumea perceptibilă conduc la cunoașterea lucrurilor din lumea imperceptibilă și vice-versa. Astfel, prin ascensiunea către lumea imperceptibilă, el dobândește știința perceptibilului, după cum prin intuiție asupra perceptibilului, reușește să pătrundă imperceptibilul. Prin reflecțiile sale asupra naturii și stărilor propriei sale ființe, înțelege esența umană, strădania acesteia
Ibn Tufayl () [Corola-website/Science/313921_a_315250]
-
fiecărui proiect. Etapele se succed și acum, după mulți ani de experiență, în același ritm: documentare, studiu, analiza atentă. Prezenta artistului în atelier ramane însă locul ce dă măsură muncii sale; pentru public, contactul cu atelierul este primul pas în cunoașterea personalității artistului. Nici acum Ion Stendl nu a renunțat la lucrul în fața modelului, la cercetarea continuă asupra naturii. În tot acest context, fotografia ocupă un loc important, este unul dintre instrumentele preferate de artist în munca de documentare. Atelierul lui
Ion Stendl () [Corola-website/Science/313928_a_315257]
-
și Centaurul, Dürer desenînd Melancolia, Dürer la Veneția pot fi interpretate ca „testamentul spiritual“ al artistului. Era greu de acceptat că un artist de factură lui Ion Stendl să nu abordeze în creația să și tema bibliotecii - simbolul cărții, al cunoașterii. Ea apare ca temă declarată în lucrările ultimilor ani, aceasta fiind un mod de a pleda pentru cultura. Cum altfel am putea interpreta o temă ilustrata în lucrări că Alter ego sau Michelangelo îmbrăcat în desene, Columna Michelangelo, lucrări realizate
Ion Stendl () [Corola-website/Science/313928_a_315257]
-
operă lui Ion Stendl, trebuie să-ți fi educat privirea cu ce are mai frumos istoria artelor, să accepți că poți merge mai departe numai după ce ai asimilat mult din experiența anterioară. Iar experimentul nu se poate construi decît pe cunoaștere. Aceasta este demonstrația pe care artistul ne-a făcut-o de-a lungul acestor ani. Modelul ales de el este cu precădere cel al Renașterii, care a excelat prin pasiunea pentru studiu, pentru desen și care i-a permis unui
Ion Stendl () [Corola-website/Science/313928_a_315257]
-
și care i-a permis unui artist ce aparține secolului al XX-lea să judece lumea din jurul său în deplină libertate. Opera lui Ion Stendl se construiește că un exercitiu intelectual, rațional, ca o participare - din perspectiva condiției sale - la cunoașterea lumii în care trăiește, iar particularitatea acestei creații se definește prin felul în care istoria și modernitatea respira în spiritul ei.
Ion Stendl () [Corola-website/Science/313928_a_315257]
-
a ciocnirilor nucleare relativiste, GLOBE - Influența modificărilor geo-climatice și regionale asupra dezvoltării durabile în Dobrogea, Programul Sectorial ERASMUS (SP), Studii avansate de elasticitate aplicată din perspectiva multidisciplinară asistate de calculator, MECIMM- Model cultural specific IMM-urilor românești în contextul managementului cunoașterii, MEP - Maritime Education Platform, Creșterea eficienței economice a procesului de reparații navale, Securizarea cu fibră optică a transferului între compartimentele sistemului naval de guvernare - reducerea costurilor de reparații, Sistem electronic pentru afișarea parametrilor de navigație la intrarea în Portul Constanța
Universitatea Maritimă din Constanța () [Corola-website/Science/314855_a_316184]