65,887 matches
-
cuvânt se răspândea liber În cetate, În timp ce, dimpotrivă, la Sparta erau Încă privilegiate tradițiile, nu se modificau legile și erau ascultate poveștile despre eroi (Platon, Hippias maior, 284 B-285 E). Mai mult decât pe zei, Socrate și Platon pun În discuție povestirile care Îi privesc (Platon, Legile, X, 887 C-888 D), iar dacă Socrate se mișcă Încă În incertitudine Între a se ocupa de filozofia Înțeleasă ca „muzică” supremă și modul obișnuit de a face muzică, așa cum le era propriu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Încredințându-l pe cel dintâi poeziei și atribuindu-i celui de-al doilea sarcina de a obține „adevărul”. În acest fel, negându-i mitului funcția pedagogică pe care pe care i-o Încredințase tradiția greacă, elevul lui Socrate punea În discuție cultura tradițională și fundamentele ei religioase. În sfârșit, Aristotel, abordând rolul mitului În tragedie, Îi refuza funcția exercitată pe scenă de educare și Întărire a cetățenilor În identitatea lor și Îl Îndepărta de dimensiunea religioasă a cultului dionisiac, producând astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
inventarul din care se putea inspira poetul. Însă pe măsură ce ne apropiem de Aristotel, criza cetății antice și a Atenei În special se Îndreaptă către sfârșit. Critica sistematică adusă mitului erodase progresiv certitudinile pe care se Întemeia cetatea și pusese În discuție Însăși lumea zeilor; nici procesele de impietate, cărora le-a căzut victimă Însuși Socrate, nu fuseseră de folos pentru frânarea dezagregării spre care se Îndrepta cetatea. Centrifuge Îndrăznețe erau și unele mișcări religioase cu caracter mistic, ca orficii, sau filozofico-religioase
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
au omorât pe Dionysosxe "Dionysos" și s-au ospătat cu carnea lui. Dacă omul trebuie să Își redobândească unitatea originară desăvârșită, existența lui individuală se dovedește victima unui nou concept de vină, atribuită canibalismului titanilor. Dar acest lucru pune În discuție și sacrificiul sângeros tradițional, reprezentat ca o repetare a vinii banchetului canibalic al titanilor. Poate mai mult decât pitagoreismul, orfismul poate apărea subversiv față de religia tradițională a orașului, a cărei conservare era Încredințată transmiterii orale. Deja „religie a cărții”, orfismul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu religia romană, un material despre ritualul sacrificiilor, alcătuirea panteonului și ornitomanție. Desigur, și proveniența lingvistică a Împrumuturilor miceniene În limba latină, și semnificația pe care descoperirile miceniene o vor căpăta pentru civilizația din Italia centrală constituie Încă obiect de discuție, dar este vorba despre elemente În care se poate avea mai multă Încredere pe plan metodologic, sunt mai controlabile În plan arheologic și pot fi integrate În istoria Italiei. b) Religia miceniană din epoca bronzului la Roma 1. Ceramica miceniană
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
această filozofie este importantă din trei puncte de vedere. Filozofia, În totalitatea ei, devine tot mai mult un mijloc de reflecție și organizare. În mod diferit de acțiunile simbolice, ea elaborează discursuri verbale de natură distinctă (prezentarea unei doctrine, Învățătură, discuție, polemică, lectură, explicație, alegoreză). Unele afirmații ale filozofiei se referă În mod direct la religie, la rituri determinate și la destinatarii lor. Deja filozoful „italic” antic Xenofan (cca 570-470 Î.Hr.) a formulat o argumentație care a devenit una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
et magnis dis („cu fiul meu și cu soții, Penații și zeii cei falnici”, Eneida, 3, 12)2. Titlul „zei mari” se referă deci la divinitățile din Samotrace (theòi megàloi). Numele menționate de Macrobius arată cât a fost de intensă discuția despre Penații romani, discuție ce a durat o jumătate de mileniu: Nigidius Figulus (Despre zei, cartea a XIX-a), Cornelius Labeo și Hyginus (amândoi au scris Despre Penațixe "Penați"), Cassius Hemina, istoriograful, și, firește, Varro. Nu am epuizat nicidecum argumentele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fiul meu și cu soții, Penații și zeii cei falnici”, Eneida, 3, 12)2. Titlul „zei mari” se referă deci la divinitățile din Samotrace (theòi megàloi). Numele menționate de Macrobius arată cât a fost de intensă discuția despre Penații romani, discuție ce a durat o jumătate de mileniu: Nigidius Figulus (Despre zei, cartea a XIX-a), Cornelius Labeo și Hyginus (amândoi au scris Despre Penațixe "Penați"), Cassius Hemina, istoriograful, și, firește, Varro. Nu am epuizat nicidecum argumentele și asocierile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
celor mai sfinte tradiții mitico-rituale ale poporului grec. Atributele zeului (cerber tricefal și șarpe) conduc la identificarea În el a lui Plutonxe "Pluton", care primește totuși un nume egiptean, Serapisxe "Serapis". Rădăcinile egiptene ale personajului sunt deosebit de proeminente În complexa discuție din Plutarh relativă la originea numelui (din soros, „urna” lui Apisxe "Apis" sau din contopirea numelor lui Osirisxe "Osiris" și Apis, taurul sacru de la Memphis) și În afirmația lui Tacit conform căreia, Încă dinaintea construirii marelui Serapeum În Alexandria, ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
personajului la Întâmplările uimitoare ale formării sale culturale și religioase -, amândouă desăvârșite Într-o lungă ședere În sanctuarul lui Asclepiosxe "Asclepios" de la Aigai care, ca și Asclepeionul din Pergam, apare ca un cenaclu de Învățați și ca un loc al discuțiilor filozofice (II, 7) - sau la nenumăratele călătorii În ținuturi exotice cu intervenții taumaturgice de diferite feluri. Totuși, pentru definirea ethos-ului lui Apollonius, Filostrat consideră esențială opera lui reformatoare la nivel de credințe și practici de cult prin afirmarea primatului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și a celor cinci focuri naturale este, cu siguranță, de origine indo-iraniană (Duchesne-Guillemin, 1961, pp. 36 sq.). Alături de foc, căruia În India i-a fost dedicată recent o importantă monografie (Krick, 1982, În care cf. nota de la p. 581, pentru discuția noastră), cel mai important element al cultului indo-iranian era esența obținută dintr-o plantă numită haoma În Iran și soma În India (cf. Henry, 1907, pp. 467 sqq.; Duchesne-Guilemin, 1962a, pp. 95 sqq.). Haomaxe "Haoma" iraniană, Încă din antichitatea Îndepărtată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
arme: nici una nu-i face rău iar, presimțirile despre moarte par să dispară. Dar Lokixe "Loki" bănuiește o posibilitate prin care i-ar putea face rău și, luând Înfățișarea unei femei, o vizitează pe Friggxe "Frigg" și o provoacă la discuții, Întrebând-o printre altele, dacă Într-adevăr a obținut jurământ de la toate entitățile. Iar Frigg recunoaște că nu a cerut să jure unui de vâsc de la vest de Walhalla pentru că era mic și inofensiv. Loki culege o crenguță din acel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Prefață Acest mini-volum dorește să pună la dispoziția publicului larg conferințele și discuțiile a două seminarii ținute în aprilie 1999, unul la Roma și altul la Genova. Conferințele urmate de dezbateri aveau menirea de a face o introducere în interpretarea simplă a Bibliei. Una dintre temele tratate a fost legătura dintre „istoriile” Bibliei
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
dacă ceea ce ne spune Biblia „s-a întâmplat cu adevărat”, adică să stabilim cu mai mare precizie dacă „istoria” povestită de Biblie este credibilă sau nu. I. Istoria antică și lumea televiziunii Această întrebare echivalează astăzi cu a pune în discuție una dintre atitudinile noastre cele mai obișnuite și automate față de realitate și față de reprezentările realității. Mijloacele de comunicare, în special televiziunea, domină lumea noastră. Acestea creează iluzia - e vorba de o adevărată iluzie - că e posibil să realizăm imagini fidele
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în univers ca să regăsim un strat intact al bunătății inițiale a creației așa cum a ieșit din mâinile lui Dumnezeu la răsăritul universului. Pe acest fundament se poate reconstrui speranța lui Israel. Al patrulea aspect A patra afirmație pune radical în discuție sentimentul de superioritate pe care unele popoare, precum asirienii sau babilonienii, nu puteau să nu-l aibă după ce au fondat aceste imperii imense. Israelul trebuie, firește, să fi trăit un profund complex de inferioritate. Și în acest caz, textul biblic
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
notă. În mentalitatea modernă, un „miracol” este un fenomen ce nu poate avea o explicație naturală, rațională sau științifică. Cere însă o explicație de ordin supranatural. Distincția dintre „natural” și „supranatural” este însă destul de recentă. Provine în mare parte din discuțiile cu raționalismul și pozitivismul secolului luminilor. Mentalitatea biblică nu operează această distincție în același fel. Dumnezeul Bibliei este și Dumnezeul naturii. Din acest motiv, fiecare fenomen natural care face posibilă viața într-un loc în care ea este aproape imposibilă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în care unica versiune oficială a faptelor să fie stilizată în formule univoce și irevocabile de către o autoritate indiscutabilă care să evite (sau să încerce să evite) orice dubiu, ezitare sau rezistență? Acest mod există și l-am întâlnit în discuția noastră. Nu este însă lumea Bibliei, e mai degrabă lumea asiriană. Epilog Istorie și povestire, artă și poezie Drept concluzie aș vrea să propun un ultim exemplu care ilustrează cât de diferite sunt modurile de a percepe realitatea istorică și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
care caută să înțeleagă care este destinul său în această lume. Scurtă bibliografie Există mai multe cărți de tipul „Istoria lui Israel” care adoptă metode foarte diferite și ating rezultate adesea contradictorii. După anii ’70, numeroși cercetători au pus în discuție chestiunea acelor „Istoriei lui Israel” care se mulțumeau doar să parafrazeze textul biblic și să valideze parafrazările cu documente epigrafice și descoperiri arheologice. Cartea clasică de acest fel - astăzi foarte contestată - e cea a lui WERMER KELLER, Și totuși Biblia
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Tretie Răbdare are un destin ciudat. El întâlnește un personaj malefic, un fel de vrăjitor practicând chiromanția, spiritismul și chiar magia neagră și care vrea să-l convertească la diabolism. Ambii prieteni, poetul și profesorul, obsedați de ideea geniului, poartă discuții repetate despre geniu și nebunie, geniu și putere, geniu și prostie, geniu și închipuire etc. Poate că acesta este cel mai bun roman al scriitorului. SCRIERI: Clopotul viselor, Craiova, 1975; Dealul lupului, Craiova, 1978; Poveștile de fiecare zi, București, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
nu sunt creative prin ele însele, ci devin astfel în măsura în care sunt activate și valorificate prin motive și atitudini creativeˮ. În opinia psihologului român, atitudinile creative acționează ca vectori ce orientează și energizează activitatea. O altă problemă care trebuie luată în discuție este cea referitoare la dezvoltarea creativității elevilor. Psihologii admit astăzi în mod unanim faptul că fenomenul creativității nu este apanajul exclusiv al unei minorități. El este o caracteristică general-umană, deoarece fiecare individ posedă însușiri care îi vor permite acte creative
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
o serie de fragmente din piesele lui George Genoiu (În colivie, Casa noastră, Conversație în oglindă). Un loc privilegiat în economia publicației îl dețin critica și istoria literară, interesul îndreptându-se, pe de o parte, spre o permanentă punere în discuție și evaluare a literaturii contemporane, pe de alta, spre o continuă recuperare și valorificare a tradiției. Cea dintâi preocupare e vădită nu numai de tematica anchetelor lansate periodic (Poezia tinerilor în reviste, Ce e nou în poezia românească?, Condiția criticului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
profesorul instructor și asistenta șefă din unitatea medicală. Evaluările periodice au un caracter complex și constau în teste scrise și probe practice complexe în concordanță cu programa școlară pe an de studiu. Pentru evaluarea practicii clinice se vor lua în discuție: o Interviurile o Activitățile practice ale tehnicilor de îngrijire învățate. o Nivelul de competență al elevului practicant. Promovarea stagiilor practice se face numai prin obținerea notei minime 7 conform strategiei unității de învățământ. Norme minimale de protecția muncii în unitățile
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
pe care le-am realizat. Le mulțumesc pentru sprijin profesoarelor Mihaela Miroiu, Dakmara Georgescu și Irina Botnari și profesorului Mihail Constantinescu. Un rol important în apariția acestei cercetări l-au avut Remus Prunescu și Andrei Trandafira, cărora le mulțumesc pentru discuțiile interesante purtate. Îi sunt recunoscător, de asemenea, Dianei Iancu, pentru răbdarea și sfaturile pe care mi le-a oferit pe parcursul realizării acestei cercetări. Nu în ultimul rând, le mulțumesc mamei mele, Monica Ungureanu, tatălui meu, Ion Ungureanu și bunicii mele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prezentate în prima ediție. După trei ani de la finalizarea acestei lucrări, am simțit că unele dintre rezultatele prezentate nu fac parte, în mod necesar, din argumentul principal al acesteia. Am renunțat, de aceea, la demonstrațiile alternative ale teoremei May, la discuția despre paradoxul libertarian în cadre informaționale alternative, sau la problema criticii lui Perelli-Minetti la adresa teoriei nozickiene a dreptății, pentru a oferi doar câteva exemple. De asemenea, am clarificat unele dintre argumentele și notațiile care mi-au fost semnalate a fi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
îl folosim (doar) împreună cu domeniul nerestricționat. Acest rezultat însă poate fi evitat formulând în alt mod condiția libertariană. Toate aceste abordări au în comun individualismul metodologic, abordarea axiomatică și mulțimea de informație admisibilă (cea despre preferințele individuale). Voi extinde această discuție în prima parte a cărții. Până atunci însă, voi sublinia care este de fapt problema pe care am identificat-o în această lucrare. Aceasta vizează cel de-al treilea aspect pe care l-am menționat mai sus. În această carte
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]