66,018 matches
-
britanici de la sol. Cinci escadrile (No. 46, 85, 151, 257 și 310 cu 61 Hurricane) au fost repartizate să intercepteze bombardierele deasupra obiectivelor atacului sau, dacă se putea, mai înainte ca ele să ajungă la țintă. Până la ora 17:00, cerul de deasupra aeroportului North Weald la altitudinea de 5.000 ft (1.500 m) a fost treptat acoperit în proporție de 50% de nori stratocumulus. După doar o jumătate de oră, baza norilor coborâse la doar 3.500 ft (1
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
subliniat în fața comandanților săi necesitatea păstrării capacității de luptă a Luftwaffe. Principalul subiect al conferinței a fost asigurarea de către avioanele de vânătoare a unui grad sporit de protecție a bombardierelor. Comandanții aviației de vânătoare au susținut operațiunile de „măturare” a cerului efectuate mai înainte de atacurile bombardierelor. Alți comandanți au considerat că o combinație dintre acțiunile de „măturare” și asigurarea unei escorte apropiate bombardierelor ar fi mai eficiente pentru reducerea pierderilor. Göring a fost de acord cu această ultimă abordare. Cea mai
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
și Bucovinei, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și până la granița cu Ungaria. Aria protejată dispune de 14 tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri balcano-panonice de cer și gorun; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior"; Zavoaie cu "Salix alba" si "Populus alba"; Tufărișuri subcontinentale peri-panonice; Comunități de lizieră
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
a evita temperaturile fierbinți ale zilei. La 16 octombrie 1957, Boas ara terenurile sale din apropiere de Săo Francisco de Sales când, la un moment dat, a văzut ceva pe care a descris-o ca fiind o “stea roșie” pe cerul nopții. Potrivit povestirii sale, această “stea” s-a apropiat de poziția sa, crescând ca dimensiune până când a început să arate ca o navă aeriană aproximativ circulară sau în formă de ou, cu o lumină roșie în față și cu o
Antônio Vilas Boas () [Corola-website/Science/333877_a_335206]
-
pe răzeșii orheieni ce se răzvrătiseră și rostește cuvinte ce sună prevestitor: "„Mulțămește-te, măria ta, cu banii noștri, cu vitele și cu rodurile pământului și cu mierea știubeielor noastre; nu-ți încărca sufletul cu sânge. Căci se suie până la cer plângerile obijduiților, iar moșnegii cei neînțelepți și orbi te blastămă să mori neiertat și singur!”". Mihail Sadoveanu a efectuat în anul 1929 o călătorie la Istanbul, împreună cu Ionel Teodoreanu și Ștefana Velisar-Teodoreanu (ambii vor evoca ulterior acest episod), din dorința
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
cu precesiune dar nu a acceptat niciodată ipoteza heliocentrică a lui Heraclides. Eratostene a determinat pentru prima oară, în anul 240 î.Hr., dimensiunea razei Pământului (considerat ca sferă) folosindu-se de măsurarea unui arc de meridian, de poziția Soarelui pe cer la un moment dat și de mărimea umbrei unui obelisc. El a observat ca în Syene (Assuan), soarele se afla în perioada solstițiului de vară în poziție perpendiculară față de pământ și a fost primul care a calculat perimetrul pământului, din
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
este posibil ca oceanul să se mențină într-o formă curbată. Pliniu a considerat și posibilitatea unei sfere imperfecte, "„... ca o formă de con de pin.”" În China antică, credința predominantă a fost că Pământul este plat și pătrat, în timp ce cerurile sunt rotunde, o presupunere practic necontestată până la introducerea astronomiei europene în secolul al XVII-lea. Cercetătorul francez Jean-Claude Martzloff subliniază că nu a existat nici un concept despre un Pământ rotund în astronomia antică chineză: După cum s-a menționat în cartea
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
000 de Li (aproximativ 200 000 km), o valoare mult mai scurtă decât distanța corectă de 150 milioane km. Modelul unui ou a fost adesea folosit de astronomi chinezi, cum ar fi Zhang Heng (78-139 d.Hr.), pentru a descrie cerurile ca sferice: În cosmologia vechilor credințe indiene (jainism și budism) se credea că Pământul este un disc format din patru continente grupate în jurul unui munte central, Muntele Meru, ca petalele unei flori. Un ocean exterior înconjoară aceste continente. Acest punct
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
(„Domnul Cerurilor”; regăsit și sub denumirile de Hanalnim, Hananim, Hanunim, Hwanin (în mitul lui Dangun), Sangje, Sangjenim („Cel mai Mare dintre Împărați”), Haneul („Cer”), Cheon („Cer”; termen sino-coreean) sau Cheonsin („Dumnezeul Cerurilor”) este conceptul de divinitate din Sinism - religia nativă coreeană și
Haneullim () [Corola-website/Science/333067_a_334396]
-
(„Domnul Cerurilor”; regăsit și sub denumirile de Hanalnim, Hananim, Hanunim, Hwanin (în mitul lui Dangun), Sangje, Sangjenim („Cel mai Mare dintre Împărați”), Haneul („Cer”), Cheon („Cer”; termen sino-coreean) sau Cheonsin („Dumnezeul Cerurilor”) este conceptul de divinitate din Sinism - religia nativă coreeană și șamanismul coreean - și în alte religii derivate din aceasta (de exemplu: Cheondoism și Jeungsanism). Este numit și Okhwangsangje („Marele Împărat de Jad
Haneullim () [Corola-website/Science/333067_a_334396]
-
(„Domnul Cerurilor”; regăsit și sub denumirile de Hanalnim, Hananim, Hanunim, Hwanin (în mitul lui Dangun), Sangje, Sangjenim („Cel mai Mare dintre Împărați”), Haneul („Cer”), Cheon („Cer”; termen sino-coreean) sau Cheonsin („Dumnezeul Cerurilor”) este conceptul de divinitate din Sinism - religia nativă coreeană și șamanismul coreean - și în alte religii derivate din aceasta (de exemplu: Cheondoism și Jeungsanism). Este numit și Okhwangsangje („Marele Împărat de Jad” sau „Împăratul
Haneullim () [Corola-website/Science/333067_a_334396]
-
(„Domnul Cerurilor”; regăsit și sub denumirile de Hanalnim, Hananim, Hanunim, Hwanin (în mitul lui Dangun), Sangje, Sangjenim („Cel mai Mare dintre Împărați”), Haneul („Cer”), Cheon („Cer”; termen sino-coreean) sau Cheonsin („Dumnezeul Cerurilor”) este conceptul de divinitate din Sinism - religia nativă coreeană și șamanismul coreean - și în alte religii derivate din aceasta (de exemplu: Cheondoism și Jeungsanism). Este numit și Okhwangsangje („Marele Împărat de Jad” sau „Împăratul Strălucitor”) de către unele secte. înseamnă etimologic
Haneullim () [Corola-website/Science/333067_a_334396]
-
în mitul lui Dangun, a treia formă a lui Hwanin Cu Dangun ca și Sansin, trinitatea din religia coreeană este reprezentată de cele trei generații ale lui "Haneullim", Regele Ceresc. "Hwanin" reprezintă sursa transcendentă, cu ""haneul"", ""hwan"" indicând ,ființa” sau ,cerul” iar ""im"", ""in"" cauza ei. Hwanung, a doua formă a lui Hwanin este zeul tărâmului de mijloc, el ocupând domeniul central dintre Cer și Pământ. Dangun, ,Regele de Santal” este zeul pământului Ca și Sansin, el e ,Mijlocul Pământului”, ajungând
Haneullim () [Corola-website/Science/333067_a_334396]
-
trei generații ale lui "Haneullim", Regele Ceresc. "Hwanin" reprezintă sursa transcendentă, cu ""haneul"", ""hwan"" indicând ,ființa” sau ,cerul” iar ""im"", ""in"" cauza ei. Hwanung, a doua formă a lui Hwanin este zeul tărâmului de mijloc, el ocupând domeniul central dintre Cer și Pământ. Dangun, ,Regele de Santal” este zeul pământului Ca și Sansin, el e ,Mijlocul Pământului”, ajungând până la cer Când linia princiară cerească s-a încarnat, ,Muntele Cosmic” s-a format, santalul devenind ,pom sacru”, toate aspectele fundamentale ale experiențelor
Haneullim () [Corola-website/Science/333067_a_334396]
-
im"", ""in"" cauza ei. Hwanung, a doua formă a lui Hwanin este zeul tărâmului de mijloc, el ocupând domeniul central dintre Cer și Pământ. Dangun, ,Regele de Santal” este zeul pământului Ca și Sansin, el e ,Mijlocul Pământului”, ajungând până la cer Când linia princiară cerească s-a încarnat, ,Muntele Cosmic” s-a format, santalul devenind ,pom sacru”, toate aspectele fundamentale ale experiențelor șamanice subliniate de Mircea Eliade. Conceptul este de asemenea explicat în termenii de "Hwanin zeitate-tată creator al universului, Hwanung
Haneullim () [Corola-website/Science/333067_a_334396]
-
sunt pecetluite toate frumusețile înțelepciunii»3/ de a cultiva mințile învățăceilor prin explicații simple și cuvinte plăcute, atunci când aceștia citesc acele pasaje ale Torei care sunt de obicei citite Sâmbăta și de sărbători. Comentariul lui Ramban la Cartea Facerii descrie cerul și pământul ca fiind create dintr-o substanță necorporeală. Textul lui Ramban, îmbinând interpretări aggadice și mistice, se baza pe un studiu filologic aprofundat și original al Bibliei. Ca și în operele sale precedente, el atacă cu vehemență pe filozofii
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
printre care "Tatarlîgîm" ("Tătărimea mea"), "Hakkîm íșún" ("Pentru dreptul meu") și "Ayt, Șatîrtaw" (" Hai, spune, Munte Neumblat!"). Hai, spune, Munte Neumblat! Hai, spune, Munte Neumblat, ce cazne treci? Tu ești străjer acestei lumi, tu ne petreci. Te-ai cățărat până la cer, până la nori, Cunoști de mult plaiul rămas fără feciori. Mult ai trăit, multe-ai văzut, ai pătimit, Ești martor mut de pe când timpul s-a stârnit. Prin ce-ai trecut în lung răstimp, ce chinuri reci, Ce-albite stânci pot
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
ta într-un suspin, Ce mâini au șters norocul din al tău destin? Cine tăind codrul fălos te-a dezfrunzit? Cine gonind lupii hoinari i-a încolțit? Îți arde sufletul cumva? Că-ți iese fum... Nu ai o dragă-n cerul larg nici pân-acum? Născută-n zori s-a aciuat pe creasta ta La loc umbros se odihnea, se răsfăța... Vom dovedi tristețea rea, ia un răgaz, Strânge la piept poporul meu plin de necaz! În 1920 publică în Ak-Mesğit
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
cel simțit atunci când făcea dragoste cu soțul ei. În acest moment, narațiunea devine din ce în ce mai dramatică și senzuală pe măsură ce Janine se simte încărcată cu viață de intensele senzații trăite, încheindu-se în cele din urmă cu ea culcată pe spate sub cerul acoperit cu stele. Înapoi în camera de hotel, Marcel se trezește și Janine izbucnește în lacrimi. Janine insistă că nu s-a întâmplat nimic și nu-i spune nimic soțului despre frustrările ei sau despre escapada ei nocturnă către fort
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
un soldat și locul în care Janine este revigorată de un sentiment de tinerețe este un fort. Janine nu a făcut dragoste cu soțul ei înainte de a vizita fortul. Pe de altă parte, ea a fost excitată atunci când a privit cerul nocturn înstelat de pe acoperișul fortului. Acest eveniment este descris într-un mod erotic, ca și cum adulterul ei a avut loc nu cu un alt bărbat, ci cu noaptea-însăși într-o acțiune de eliberare temporară de viața ei servilă și plină de
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
În acea noapte, culcată în pat alături de soțul ei, ea se desprinde de nevoile lui limitate și se simte chemată înapoi de vastitatea deșertului, așa cum se vede de pe acoperișul fortului. În cele din urmă, este copleșită de dimensiunile infinite ale cerului și de marșul nesfârșit al stelelor. Ea face trecerea de la simpla existență ca anexă a soțului ei până la a deveni parte a unei lumi nesfârșite. Acesta este adulterul ei. Ca și în alte scrieri ale lui Camus, " Femeia adulteră" se
Femeia adulteră () [Corola-website/Science/333273_a_334602]
-
la Cracovia în timpul studiilor la Facultatea de Filologie a Universității Jagiellone (1949-1954), indicau prezenta manifestă a poetului în rîndul tinerilor entuziaști. Volumul al treilea, "Prorocii pleacă" ("Prorocy już odchodzą", 1956), expune o imaginație și o tonalitate reflexiva. Al patrulea volum, "Cer de vicleiem" ("Jaselkowe niebiosa", 1957), consacră un poet profund original, despre care se spune că nu ar avea predecesori în literatura polona cu tematică țărăneasca.
Tadeusz Nowak () [Corola-website/Science/333261_a_334590]
-
lui Sobieski. Este o gigantă portocalie de tip spectral K2III și de magnitudine aparentă 3,85. Se găsește la circa 174 de ani-lumină de Terra. Magnitudinea sa absolută este egală cu 0,21. Cel mai bun timp de observare, pe cerul de seară, se încadrează în lunile decembrie-mai; din ambele emisfere terestre, perioada de vizibilitate rămâne aproximativ aceeași, datorită poziției stelei, nu departe de Ecuatorul ceresc. Identificarea sa este ușoară, departe de centrele populate.
Alpha Scuti () [Corola-website/Science/333347_a_334676]
-
continens schemata, nova methodo delineata, aereis laminis expressa." ("literal": „Uranometria, conținând hărțile tuturor constelațiilor, desenate potrivit unei noi tehnici și gravate pe plăci de cupru”). În română, cuvântul "Uranometria" vine din greaca veche, prin intermediar francez: "uranométrie": "oυρανός" (transcris: "uranos"), „cerul”, care dă și numele muzei Urania, muza astronomiei, în mitologia greacă. Elementul de compunere « metria » vine din latină: „măsură”; acesta, la rândul său, are drept origine cuvântul grec antic "metron", „măsură”. Astfel « Uranometria » semnifică „măsura cerului”, prin analogie cu « geometrie
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]
-
uranométrie": "oυρανός" (transcris: "uranos"), „cerul”, care dă și numele muzei Urania, muza astronomiei, în mitologia greacă. Elementul de compunere « metria » vine din latină: „măsură”; acesta, la rândul său, are drept origine cuvântul grec antic "metron", „măsură”. Astfel « Uranometria » semnifică „măsura cerului”, prin analogie cu « geometrie » care semnifică etimologic „măsura Pământului”. Uranometria este primul catalog care acoperă în totalitate sfera cerească. Înainte de Johann Bayer,elaborarea hărților cerești era ghidată îndeosebi de grijile estetice și astrologice, pozițiile stelelor fiind mai tot timpul neindicate
Uranometria () [Corola-website/Science/333369_a_334698]