65,887 matches
-
neobosit al tradițiilor naționale, un martor în favoarea necesității unității naționale care nu cunoaște granițe și clase. Istoricul trebuie să fie un predicator al solidarității naționale și trebuie să descopere idei care să călăuzească națiunea, dînd un exemplu celor tineri". În timpul discuțiilor, Xenopol și-a exprimat deschis admirația pentru calitatea realizării fostului său student 229. Tot în mai 1911, Iorga a scris piesa istorică Mihai Viteazul. Pe lîngă ținerea cursurilor la Universitate, a plecat în Transilvania ca să conferențieze în cadrul sesiunilor Societății Culturale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
destul de des) care erau adaptate ca manuale și strecurate pe furiș în Transilvania și Bucovina. În Der lateinische Westen und der Byzantinische Osten in ihren Wechselbeiziehungen wahrend des Mittelalters (Berlin, 1909) Iorga, în calitatea sa de medievist consacrat, punea în discuție dilema latinului răsăritean (nominal de credință ortodoxă și cu rădăcini grecești). Lucrarea este obiectivă, complexă și plină de informații asupra controversei medievale dintre Răsăritul bizantin și Occidentul latin, cu multe comentarii instructive asupra aspectelor contemporane ale problemei. Carol XII, Petru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ați devenit acum liberi și vreți să ne ajutați să ne traducem în viață reformele interne și să ne obținem drepturile cetățenești. Dar trebuie să înțelegeți că dreptul oricărui popor de a fi stăpîn în casa lui nu intră în discuție". Apoi, cu majuscule și caractere aldine grase: "NOI, ROMÂNII, VREM ȘI NOI SĂ FIM STĂPÎNI ÎN CASA NOASTRĂ!" Apoi: "Războiul acesta v-a găsit pe voi, rușii, alături de noi (adică de români) în ajunul realizării reformelor la care am visat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
v-a găsit pe voi, rușii, alături de noi (adică de români) în ajunul realizării reformelor la care am visat mereu în ultimii cincizeci de ani de viață constituțională. A sosit acum ceasul; peste cîteva zile, Camera Română va lua în discuție proiectele unei reforme agrare și electorale și, odată cu aceste reforme, toți cei din țara noastră vom participa la procesul de restructurare a vieților noastre și vom deveni cetățeni liberi. Dacă mai există încă piedici în calea acestui proces, le vom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întruna de uzurpare, mai ales de "uzurparea Partidului în Basarabia" practicată de Cuza și de Ion Zelea Codreanu; "atitudinile provocatoare" ale lor etc.14 Era esențial ca Iorga să caute sprijin în interiorul Partidului și să-și regrupeze susținătorii în vederea unei discuții lămuritoare, cu alte cuvinte, să reorganizeze Partidul pentru noua eră. Aceasta cu atît mai mult cu cît declarase că Partidul său este "un partid democrat de stînga", cerînd o reformă radicală a pămîntului, vot universal etc. Dar tocmai nevoia aceasta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
serie de editoriale în care sistemul sovietic din Rusia era numit un "socialism antisocial"31. În acești ani de după război, Iorga și-a ratat aproape iremediabil cariera politică. Care au fost motivele acestui lucru? Autorul cărții de față, după numeroase discuții cu membrii familiei Iorga (și cu alții care l-au cunoscut), poate să dea următoarele răspunsuri: la personalitatea, ego-ul și naivitatea lui Iorga se adăugau conceptele lui sămănătoriste. Era o declarație de credință socială, politică și națională de care "nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
obligatorie atît pentru pace, cît și pentru civilizație". Și apoi: "Statutele Ligii Națiunilor trebuie schimbate ca să permită cooptarea Statelor Unite, pentru că fără America nu am fi putut realiza înfăptuirea României pe care o avem acum". Iată comentariile lui Iorga din timpul discuțiilor din 1922 privind dezarmarea: "America, conștiința vie a lumii". După care adăuga: Se va naște oare o nouă credință în Statele Unite? Sperăm că așa va fi". Atunci cînd colonelul Lindbergh a traversat Atlanticul, Iorga a declarat că în timp ce toată lumea se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
răspîndită, începînd cu Coroana (și de aici pînă jos). Cei care îl acuzau acum pe Iorga îl împroșcau cu noroi pe un om (proverbial de curat) de faptul că "s-a vîndut evreilor...". Așa cum o numeau membrii familiei Iorga în discuțiile cu autorul acestei cărți 138. Mahalaua bucureșteană a început să exagereze contribuțiile lui Blank, estimîndu-le de la 10 la 20 de ori mai mari decît sumele reale. Și, dată fiind poziția politică a lui Iorga, aceste atacuri veneau atît din partea regimului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a mai vizitat și nu a mai ținut conferințe sau cursuri în Germania nici măcar o dată! Cu excepția unei scurte vizite la Viena făcută după război, nu a mai vizitat niciodată un institut de învățămînt superior austriac. Ungaria nici măcar nu intra în discuție. Nu din cauza restricțiilor impuse lui de către unguri, pur și simplu refuza să se ducă acolo. Antipatia și suspiciunile lui Iorga față de fostele Puteri Centrale, în special față de Germania, erau (ca să folosim termenul folosit de el) "organice". O dată, cînd a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
XIX-lea, depășit acum total de evenimente, care voia să transforme Transilvania într-un fel de "Elveție orientală". Iorga și Jászi aveau de multă vreme legături. Jászi venea acum la București ca să se întîlnească cu Iorga și să aibă o discuție "ca de la democrat la democrat". I-a explicat acestuia că era în favoarea republicii lui Károlyi, dar se împotrivea regimului lui Béla Kun (mulți din ai cărui lideri fuseseră studenții profesorului Jászi), care îl tolera; dar regimul lui Horthy intenționa să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
personală 182. După care au survenit două evenimente. În 1927, Mussolini a recunoscut reintegrarea Basarabiei în granițele României, dar chiar în același an a început și să încurajeze sistematic revizionismul maghiar. Se pare (așa cum își aminteau membrii familiei Iorga în discuțiile avute cu autorul cărții de față) că Iorga spera că, grație dragostei sale profunde față de Italia și a stabilirii recente a unei relații semnificative cu Mussolini, va putea contracara influența maghiară la Roma! O asemenea ispravă nu putea fi realizată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
economist, nici sociolog, ci un istoric romantic și impulsiv cu instincte excelente, care contempla spectacolul și exercitarea democrației în România. Carol a fost proclamat rege, iar fiul său, prințul Mihai, a devenit "Mare Voievod de Alba Iulia"13. Au existat discuții privind o perioadă de tranziție a unei regențe. Iorga a recomandat un guvern sub conducerea Mareșalului Prezan 14. În loc de aceasta, a urmat o continuare a guvernului Național-Țărănesc sub conducerea lui G. G. Mironescu, care a fost curînd înlocuit de Maniu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Băncii Naționale. Iorga voia ca locotenentul său, Dimitrie Munteanu-Râmnic, să fie ministru de interne, dar Carol se simțea mai în siguranță cu Argetoianu. Argetoianu a început să se plîngă că "nimeni nu vrea să-mi încredințeze ministerul de interne". În timpul discuțiilor nu a ezitat să se prefacă că plînge. Lacrimile sînt întotdeauna o dovadă a sincerității. A continuat să-l implore pe Iorga să-l numească ministru de interne: " Nu sînt chiar un monstru și dacă nu obțin Ministerul de Interne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a meritat! El a fost cel care a sădit semințele naționalismului românesc, așa că puii lui s-au întors acasă ca să-și facă cuib!", a replicat pastorul. "Iorga îmi amintește de ucenicul vrăjitor al lui Goethe", a adăugat el. Într-o discuție cu profesorul Jean Ancel (originar din Iași) de la Institutul Yad Vashem de la Ierusalim, acesta avea despre Iorga păreri mai echilibrate și mai moderate decît cele ale pastorului ungur și, totuși, aproape identice. Recunoscînd măreția intelectuală a lui Iorga, Ancel spunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
127. Pentru Mussolini (așa cum i-a spus ginerelui său, contele Ciano), națiunile mici nu erau decît niște "pioni" pe tabla de șah internațională, iar noi știm la ce fel de soartă se referea el128. Iorga scotea în mod inteligent din discuție problema sprijinirii de către Mussolini a revizionismului maghiar, afirmînd că "Mussolini dă dovadă de istețime spunînd toate acestea, iar ungurii sînt proști dacă îl cred"129. În noiembrie 1932, Franța și URSS au semnat un pact de neagresiune. După venirea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ai legiunii. Astfel Panaitescu, Radu Vulpe, Vladimir Dumitrescu și alții colaborau la "Revista istorică română" (printre ei și nefericitul Vasile Cristea, care a fost executat, împreună cu alți intelectuali legionari, în timpul represaliilor care au urmat după asasinarea lui Călinescu). Cadrul unei discuții lămuritoare între Iorga și Noua școală de istorie era deci creat. Care erau implicațiile acestei confruntări? În primul rînd prăpastia apărută între generații. Gheorghe Brătianu afirma că el și cei din generația lui fuseseră plămădiți de către Primul Război Mondial (și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în cotidienele bucureștene, dîndu-și replici unul altuia prin intermediari de felul lui Stelian Popescu. "Prefer, scria Iorga, să nu-i răspund profesorului Giurescu; curajul lui de a nega și de a justifica și vulgaritățile din atacurile sale fac imposibilă orice discuție. Iar fostul prefect TzigaraSamurcaș (colaborator al nemților) și Panaitescu îl urmează"179. În aprilie 1936, Iorga a făcut un gest tipic pentru el: a demisionat din postul de președinte al Comitetului Român al Istoricilor 180. Conform unor surse sigure, pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
refugiu în plăceri care îi distrug nervii bolnavi. Martirul acesta al unei civilizații absurde e singur. Familia este (doar) o amintire. Atunci cînd nu este copleșit de necazuri, nu găsește nici o alinare în prietenie, în ciuda unor scrisori vechi sau în discuții despre zilele bune de pe vremuri. O viață socială de schimburi de idei pline de miez devenea practic imposibilă. Unii își găsesc relaxarea în talmeșbalmeșul dansurilor (un joc barbar constînd în a sări în sus și-n jos), îmbrățișînd oameni pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de profesorul Hillgruber, op. cit., p. 118). Iorga era mai puțin decît entuziast în legătură cu considerarea României drept un Rohstoffszone sau Südostraum: "Noi nu sîntem o piață, ci un popor!"21. Se stîrnise un vîrtej de emoții profasciste, ascensiunea nazismului aducînd în discuție politica externă a României. Plus prezența la Palat a Lupeascăi, care era un fel de bubă plină de puroi. Cum afectau toate acestea una dintre problemele centrale ale României Mari, existența a peste 800.000 de evrei, și cum a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se simtă la largul ei și a plecat de la Văleni imediat după conferință. S-a întors în 1939, iar Iorga i-a oferit prompt un post de translator din greacă, latină sau italiană la Institutul lui de Istorie Universală. În timpul discuției, Iorga a vorbit liber despre prietenii lui anticari evrei etc. Domnișoara Colombo s-a decis să-i dezvăluie lui Iorga (într-o scrisoare) originea ei evreiască. Iorga i-a răspuns în italiană: "Signora, vreau să fiu și eu sincer. Nimeni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
conducerea unei clici favorabile industrializării; un regim modernizat cu regele jucînd rolul de dictator. Deoarece poporul nu accepta de bunăvoie sacrificiile industrializării forțate, libertățile politice trebuiau desființate. Dar democrația nu putea fi pusă în practică, comunismul nici nu intra în discuție, iar radicalismul de dreapta al Legiunii era inadmisibil. Ceea ce pare să fi fost cel mai trist este cît de greu era atunci să se găsească o soluție constructivă pentru problemele României. Iorga nu era nici în favoarea domniei "odioaselor" partide politice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la MiercureaCiuc cu ei!"62 exclama Iorga entuziast. Cu toate că însemnările din jurnalul lui Călinescu par să fie autentice, autorul cărții de față nu poate fi sigur că ele sînt complete. În vara anului 1985, autorul acestei cărți a avut o discuție îndelungată cu inginerul Traian Boeru, liderul Echipei Morții legionare care l-a asasinat pe Iorga. (Atunci cînd autorul cărții de față a vorbit despre asasinarea lui Iorga, Boeru a protestat: "Nu, l-am executat!"). Boeru mi-a relatat o variantă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și a României. La urma urmei, era un om bătrîn, din alt secol 80. În toamna anului 1938, Carol a făcut o călătorie în Occident, mai întîi în Franța și Marea Britanie. Apoi, la întoarcerea în țară, a avut o lungă discuție cu Hitler. Legiunea continua să comită acte nebunești, asasinîndu-i pe profesorul F. Ștefănescu-Goangă, rectorul Universității din Cluj (rudă cu Călinescu) și pe colonelul G. Cristescu din Cernăuți, o înaltă oficialitate a poliției. Replica regelui a fost promptă și nemiloasă. A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tratat. După cum vedea el lucrurile, petrolul și materiile prime românești ar fi trebuit să fie date în schimbul armamentului cehoslovac (armata română era în mare măsură dotată cu armament ceh, dar fabricile se aflau acum sub control german). A avut o discuție cu Gafencu, ministrul Afacerilor Externe, dar fără nici un rezultat. Nu vorbim aceeași limbă!", conchidea Iorga. Paralel cu deschiderea spre Germania nazistă, România obținea (alături de Grecia) o garanție din partea Marii Britanii și a Franței privind integritatea ei teritorială. Iorga își dădea seama
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
stă scris în Scriptură: "Era un nou rege în Egipt și nimeni nu-și mai amintea de Iosif...". A încercat Cuza să-l ajute? Nu, l-a lăsat în voia soartei, așa cum făcuse și la Iași în timpul războiului. În timpul numeroaselor discuții cu membrii familiei, aceștia erau plini de amărăciune amintindu-și de aceste ultime săptămîni ale vieții lui Iorga. Ei își aminteau că erau aproape singuri în aceste clipe de restriște, erau ținta bătăii de joc, proscriși și părăsiți. Poate cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]