65,705 matches
-
herve/1905/anti-patriotism.htm, accesată în 19 august 2014. Hervé, G. (1910). My Country, Right or Wrong. Londra: A.C. Fifield. Hitchins, K. (1987). Conștiința națională și acțiune politică la românii din Transilvania, 1700-1868, Volumul I, Cluj-Napoca: Dacia. Hitchins, K. (1998a). Românii 1774-1866. București: Humanitas. Hitchins, K. (1998b). România 1866-1944. București: Humanitas. Hobsbawm, E.J. (1983). Introduction: Inventing Tradition. În E.J. Hobsbawm și T. Ranger (coord.), The Invention of Tradition (pp. 1-14), Cambridge: Cambridge University Press. Hobsbawm, E.J. (1999). O istorie a secolului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În The Sociology of Science: Theoretical and Empirical Investigations (pp. 223-280), Chicago: The University of Chicago Press. Mihu, A. (1995a). Sociologia mișcării legionare. În E. Weber, Dreapta românească (pp. 5-39), Cluj-Napoca: Editura Dacia. Mitu, S. (1997). Geneza identității naționale la românii ardeleni. București: Humanitas. Mullaney, J. (2001). Like A Virgin: Temptation, Resistance, and the Construction of Identities Based on "Not Doings". Qualitative Sociology, 24(1), 3-24. Müller, F. (2003). Politică și istoriografie în România: 1948-1964. Cluj-Napoca: Nereamia Napocae. Murgescu, M.-L
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Like A Virgin: Temptation, Resistance, and the Construction of Identities Based on "Not Doings". Qualitative Sociology, 24(1), 3-24. Müller, F. (2003). Politică și istoriografie în România: 1948-1964. Cluj-Napoca: Nereamia Napocae. Murgescu, M.-L. (1999). Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului XIX
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1992). Post-Modernism and the Social Sciences. Insights, Inroads, and Intrusions. Princeton: Princeton University Press. Rostás, Z. și Momoc, A. (2013). Bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori. București: Curtea Veche. Roșu, V.-T. (2004). Istorie trăită la August Treboniu Laurian. Studiu de caz: Istoria românilor (1862). Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 119-123. Rotariu, T. (2013). Sociologia ca știință. În P. Iluț (coord.). În căutare de principii: epistemologie și metodologie socială aplicată (pp. 27-61), Iași: Polirom. Rousseau, J.-J. (1957). Contractul social. București: Editura Științifică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rezidual, persistă sub forma alfabetului chirilic, care va fi revizuit și finalmente înlocuit de cel latin doar în 1862. Doar după acest jalon cronologic poate fi consfințită "biruința" finală și ireversibilă a limbii române asupra slavonismului. 2 Momentul desăvârșirii etnogenezei românilor variază sălbatic, însă majoritatea opiniilor converg înspre a vedea procesul ca încheiat după depunerea "adstratului" slav peste sinteza deja formată între "substratul" geto-dac și "stratul" roman. Spre exemplu, F. Constantiniu (2011, p. 59) situează temporal definitivarea etnogenezei românilor în secolele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasificat în categoria discursului conservator al vechii gărzi istoriografice românești care continuă să prezerve spiritul naționalist, nu s-a racordat la noua paradigmă europenistă. De pildă, doar manualul Scurtu et al. (1999) nu are introducerea specificată de Programa școlară despre "Românii în Europa". A doua ediție (Scurtu et al., 2001) inserează o prefață fără titlu în care intențiile exprimate de programa de învățământ sunt subvertite, atâta timp cât europenismul este subordonat românismului. 28 Nu este singurul manual care folosește acest termen: N. Dumitrescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de literatura didactică discursul care exprimă, de regulă, ortodoxia interpretativă a vremii. Pentru și mai multă ordine, lucrările din această ultimă categorie au fost grupate în patru subcategorii: i) abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, ii) manuale de istorie a românilor; iii) miscellanea: legislație, referințe, anuare ș.a., respectiv iv) rapoarte de cercetare ale sondajelor de opinie și baze de date statistice utilizate. Lista lucrărilor de specialitate formează o categorie bibliografică separată. Secțiunea bibliografică ce detaliază lista cărților școlare (abecedare, cărți de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
New York) întrunirile numite „Tuesday Panel” („Reuniunea de marți”); în fiecare seară de marți, oameni politici exilați din țările comuniste, împreună cu oameni politici americani, discutau despre diverse probleme; a fost membru în Comitetul Național Român ( 1949-1952); a contribuit la înființarea „Ligii Românilor Liberi” (1949, la New York), el fiind cel care stabilea legătura cu Departamentul de Stat al S.U.A. în problemele referitoare la românii exilați peste Ocean; recunoașterea internațională deplină a eforturilor depuse de Grigore Gafencu a avut loc în anul 1956, când
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
politici americani, discutau despre diverse probleme; a fost membru în Comitetul Național Român ( 1949-1952); a contribuit la înființarea „Ligii Românilor Liberi” (1949, la New York), el fiind cel care stabilea legătura cu Departamentul de Stat al S.U.A. în problemele referitoare la românii exilați peste Ocean; recunoașterea internațională deplină a eforturilor depuse de Grigore Gafencu a avut loc în anul 1956, când acesta a fost ales președinte al Uniunii Europene a Federaliștilor; b) Europa Unită în viziunea lui Grigore Gafencu Aflat în exil
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
căruia urma să-i revină, alături de Marea Britanie, un rol impoortant în asigurarea securității europene. 6. Studiu de caz: România în presa internațională după 1989 a) Imaginea României înainte de 1989 În ciuda măsurilor luate de regimul Ceaușescu, străinii știau despre România comunistă: românii trăiau în lipsuri, în timp ce produsele agricole erau exportate; se luau măsuri dure împotriva celor care criticau regimul; România era țara construcțiilor faraonice; în anul 1984, din ordinul lui Ceaușescu au fost demolate mănăstiri, biserici și casele a peste 35 000
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
fost prima revoluție din lume transmisă în direct. Cele mai importante publicații, cu tirajele cele mai mari, care au fost interesate de România după 1990 au fost „New York Times”, „Le Figaro”, „Time” și „Le Monde”. Relatând despre revoluție, comentariile la adresa românilor erau elogioase și admirative; se lăuda curajul românilor de a se fi ridicat împotriva unuia dintre cele mai tiranice regimuri politice din Europa de atunci. Dintre subiectele relatate de presa internațională după căderea 1989 menționăm: mediul politic instabil de după căderea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
bărbat căzut la pământ și lovit cu bestialitate de alți cetățeni. Comentatorul televiziunii respective a susținut că este vorba despre un maghiar bătut de români. Această imagine a făcut înconjurul lumii. Apoi s-a onstatat că cel bătut era un român (Mihăilă Cofariu), iar agresorii erau maghiari, dar nu s-au mai făcut dezmințirile necesare. mineriadele; actele de violență ale minerilor din 1991 au făcut înconjurul lumii; Aceste evenimente au contribuit la atenuarea simpatiei de care se bucurase România în presa
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
la creșterea prestigiului și încrederii în România; în anul 1999, papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România care s-a aflat în centrul presei internaționale; După anul 1999, presa internațională a relatat despre: o anularea obligativității vizelor pentru români în spațiul Schengen (2003); o aderarea României la N.A.T.O; o catastrofele naturale, precum inundațiile din 2005 și 2006; o lupta cu gripa aviară; o situația din Delta Dunării (canalul Bîstroe); Imaginea României în presa internațională este alimentată de românii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
români în spațiul Schengen (2003); o aderarea României la N.A.T.O; o catastrofele naturale, precum inundațiile din 2005 și 2006; o lupta cu gripa aviară; o situația din Delta Dunării (canalul Bîstroe); Imaginea României în presa internațională este alimentată de românii plecați să muncească în străinătate. Parteneriatul pentru Pace La 26 ianuarie 1994, România a fost primul stat care a semnat Parteneriatul pentru Pace, lansat de N.A.T.O. la 10 ianuarie 1994. Parteneriatul pentru Pace a deschis un nou capitol în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
deplasarea în afara țării de reședință); o exil forțat (persoana respectivă este deportată sau expulzată); o exil voluntar (fuga din țara de domiciliu din motive diverse); Potrivit cercetărilor, la începutul secolului XXI, în afara granițelor țării noastre, trăiesc circa 10-12 milioane de români. Cauzele constituirii diasporei românești de-a lungul istoriei: etnogeneza românească; evoluțiile istorice; comunismul; dificultățile economice; Din cele 12 milioane, circa 6,5 milioane de români trăiesc în teritoriile care au aparținut României Mari și în spațiile etnoistorice ale statelor din
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Potrivit cercetărilor, la începutul secolului XXI, în afara granițelor țării noastre, trăiesc circa 10-12 milioane de români. Cauzele constituirii diasporei românești de-a lungul istoriei: etnogeneza românească; evoluțiile istorice; comunismul; dificultățile economice; Din cele 12 milioane, circa 6,5 milioane de români trăiesc în teritoriile care au aparținut României Mari și în spațiile etnoistorice ale statelor din sudul Dunării (Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia, Bulgaria, Albania, Slovacia, Ungaria). Până în 1940, statul român i-a sprijinit pe românii „mărginași” prin forme diverse: subvenționarea și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
milioane, circa 6,5 milioane de români trăiesc în teritoriile care au aparținut României Mari și în spațiile etnoistorice ale statelor din sudul Dunării (Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia, Bulgaria, Albania, Slovacia, Ungaria). Până în 1940, statul român i-a sprijinit pe românii „mărginași” prin forme diverse: subvenționarea și construirea de școli, biserici; trimiterea de ziare, reviste, cărți; schimburi culturale; După cel de-al Doliea Război Mondial, acești români au fost neglijați, ceea ce a creat condiții favorabile pentru procesul de deznaționalizare. Situația s-
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
al XIX-lea. b) Emigrația românească înainte de 1918 Primii „emigranți” români, în sensul modern al cuvântului, sunt revoluționarii din prima jumătate a secolului al XIX-lea (C.A.Rosetti, M. Kogălniceanu, Ion C. Brătianu). De la mijlocul secolului al XIX-lea, românii din Transilvania și Bucovina au început să plece în America în căutarea bunăstării. c) Emigrația românească în perioada interbelică Fenomenul emigrației a continuat și după 1918, românii stabilindu-se în alte țări din motive social economice dar și politice. În
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
A.Rosetti, M. Kogălniceanu, Ion C. Brătianu). De la mijlocul secolului al XIX-lea, românii din Transilvania și Bucovina au început să plece în America în căutarea bunăstării. c) Emigrația românească în perioada interbelică Fenomenul emigrației a continuat și după 1918, românii stabilindu-se în alte țări din motive social economice dar și politice. În perioada interbelică, au plecat din România mai ales comuniștii și legionarii. d) Exilul provocat de comunism Exilul românesc a căpătat o amploare deosebită în perioada postbelică, odată cu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
opoziția din România; demersuri pe lângă puterile occidentale în vederea sprijinirii rezistenției anticomuniste; Aceste acțiuni ale diasporei s-au lovit de anumite dificultăți: dificultăți financiare; lipsa unei conduceri unitare;disensiuni și orgolii; Tribuna de la care s-au putut exprima cel mai bine românii din exil înainte de 1989, a fost postul de radio „Europa Liberă”. Acest post de radio era finanțat de americani și emitea din anul 1952, de la Munchen. Postul avea rolul de a transmite emisiuni dedicate țărilor aflate sub control sovietic, avea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
graniței (1918), cu pedepse grele la adresa așa-zișilor „frontieriști”; taxa de educație plătită în valută forte pentru cei dornici să emigreze (1982); limitarea contactelor cu cetățenii străini; limitarea răspândirii cuvântului scris prin înregistrarea mașinilor de scris și multiplicat (1983); Activitatea românilor din exil: constituirea de asociații și societăți românești; editarea de publicații în limba română; emisiuni de radio și televiziuni; Organizații înființate în exil: Comitetul Național Român (1949) cu sediul la Washington; a fost prezidat de Nicolae Rădulescu (19491950), apoi de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cu sediul la Washington; a fost prezidat de Nicolae Rădulescu (19491950), apoi de Constantin Vișoianu (1950-1975). Acest organism a condus din exil rezistența anticomunistă până în 1975, când s-a autodizolvat; a jucat rolul unui guvern în emigrație. Uniunea Mondială a Românilor Liberi, cu sediul central la Londra și având filiale în peste 20 de țări; inițiativa înființării a aparținut lui Ion Rațiu și Horia Georgescu, Istoria diasporei și a exilului românesc este puțin cunoscută; un pas important s-a făcut în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Coreea de Nord, Ceaușescu a lansat „tezele din aprilie”. În 1974, Ceaușescu a devenit primul președinte al României. Această perioadă se caracterizează prin: exacerbarea cultului personalității; lansarea unor proiecte economice gigantice (Metroul, Transfăgărășanul, Casa Poporului etc.); criză economică și lipsuri mari pentru români; izolarea diplomatică a României; Principalele forme de rezistență anticomunistă au fost: rezistența armată (rezistența cu arma în mână); disidența intelectualilor (Doina Cornea, Mircea Dinescu, Paul Goma); grevele muncitorilor din Valea Jiului (1977) și Brașov (1987); Treptat, puterile occidentale s-au îndepărtat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
politici ca fiind singurii capabili să apere românismul (Ion Gigurtu, Al. Vaida Voevod, Ion Inculeț, Mihai Manoilescu); caracteristicile doctrinei legionare: renașterea națiunii; dezinteresul material; ortodoxismul; antisemitismul; anticomunismul; antidemocrația; intoleranța, agresivitatea și practica asasinatului politic au făcut ca marea majoritate a românilor să deteste legionarismul; arma lor principală era atentatul, căruia i-au căzut victimă unii oameni politici; Cap. IV. Relațiile internaționale în secolul XX. Cooperare și conflict 1. Cooperare și conflict în timpul Primului Război Mondial (1914-1918) a)Cauze rivalitățile coloniale; naționalismul negativ: pangermanismul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Norvegia, Olanda; d)Fronturi Teatrul principal de război a fost Europa, unde s-au constituit mai multe fronturi: frontul de vest (pe teritoriul Franței și Belgiei: anglo-francezii, italienii, belgienii/germanii, austro-ungarii ); frontul de est (pe teritoriul Germaniei și Rusiei: ruși, români/ germani, austro-ungari, bulgari); fronturi secundare s-au constituit în Balcani, Serbia și în nordul Greciei. Alte fronturi secundare s-au constituit în Africa și Oceanul Pacific. Anii 1914 și 1918 au fost anii războiului de mișcare (sau de manevră) iar anii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]