66,268 matches
-
cu privire la Poliția de Frontieră", gradele militare ale colaboratorilor Serviciului Grăniceri se echivalau cu gradele speciale ale polițiștilor de frontieră conform următoarei formule de echivalare: Culoarea albastru închis a scutului stemei și culoarea verde a pânzei drapelului sunt culorile Poliției de Frontieră a MAI. În heraldica și vexilologie verdele este și culoarea destinului, speranței, naturii, prospețimii, vânătorii, tinereții. Brâul crenelat de argint simbolizează frontiera de stat a Republicii Moldova și face aluzie la cetățile de hotar ale Moldovei medievale. Mobila de bază a
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
de echivalare: Culoarea albastru închis a scutului stemei și culoarea verde a pânzei drapelului sunt culorile Poliției de Frontieră a MAI. În heraldica și vexilologie verdele este și culoarea destinului, speranței, naturii, prospețimii, vânătorii, tinereții. Brâul crenelat de argint simbolizează frontiera de stat a Republicii Moldova și face aluzie la cetățile de hotar ale Moldovei medievale. Mobila de bază a stemei este acvila circulară. Acvila a fost una dintre principalele embleme adoptate de către strămoșii noștrii romani pentru a fi purtată pe stindardele
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
popoare ce au moștenit această emblemă militară și statală romană. Acvila poartă în gheara dreaptă o secure de argint. Securea, o veche armă de luptă, care în heraldică avea rostul de a amenința dușmanul, aici arată faptul că polițiștii de frontieră veghează asupra legalității și constituie un avertisment pentru cei ce vor încerca să traverseze frontiera ilegal. În gheara stângă acvila poartă o cheie de argint. Cheia este un simbol cu rol dublu, de a deschide și de a închide. Aici
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
o secure de argint. Securea, o veche armă de luptă, care în heraldică avea rostul de a amenința dușmanul, aici arată faptul că polițiștii de frontieră veghează asupra legalității și constituie un avertisment pentru cei ce vor încerca să traverseze frontiera ilegal. În gheara stângă acvila poartă o cheie de argint. Cheia este un simbol cu rol dublu, de a deschide și de a închide. Aici arată faptul că frontieră Republicii Moldova, prin voința polițiștilor de frontieră și conform legii, poate fi
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
și constituie un avertisment pentru cei ce vor încerca să traverseze frontiera ilegal. În gheara stângă acvila poartă o cheie de argint. Cheia este un simbol cu rol dublu, de a deschide și de a închide. Aici arată faptul că frontieră Republicii Moldova, prin voința polițiștilor de frontieră și conform legii, poate fi închisă sau descisă, în dependență de intențiile celor ce doresc să o străbată. Scutul de pe pieptul acvilei repetă prin compoziția și smalțurile sale, scutul principal din stema de stat
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
ce vor încerca să traverseze frontiera ilegal. În gheara stângă acvila poartă o cheie de argint. Cheia este un simbol cu rol dublu, de a deschide și de a închide. Aici arată faptul că frontieră Republicii Moldova, prin voința polițiștilor de frontieră și conform legii, poate fi închisă sau descisă, în dependență de intențiile celor ce doresc să o străbată. Scutul de pe pieptul acvilei repetă prin compoziția și smalțurile sale, scutul principal din stema de stat a Republicii Moldova, având aceeași semnificație și
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
scutul principal din stema de stat a Republicii Moldova, având aceeași semnificație și constituie un fir de legătură dintre stat și unul dintre instrumentele sale, iminente în condițiile zilei de astăzi. Inspirată din stema țării și din specificul activității instituției de frontieră, stema se constituie într-un însemn heraldic unic și elocvent, reușind să identifice suficient pe purtător. Drapelul Poliției de Frontieră a fost elaborat în baza stemei, prin metoda extinderii câmpului heraldic în câmp vehilar. Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară (2x3
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
unul dintre instrumentele sale, iminente în condițiile zilei de astăzi. Inspirată din stema țării și din specificul activității instituției de frontieră, stema se constituie într-un însemn heraldic unic și elocvent, reușind să identifice suficient pe purtător. Drapelul Poliției de Frontieră a fost elaborat în baza stemei, prin metoda extinderii câmpului heraldic în câmp vehilar. Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară (2x3), verde, care este culoarea tradițională a grănicerilor, având la marginea inferioară un brâu crenelat alb (cu lățimea de 1/5
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
prin metoda extinderii câmpului heraldic în câmp vehilar. Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară (2x3), verde, care este culoarea tradițională a grănicerilor, având la marginea inferioară un brâu crenelat alb (cu lățimea de 1/5 din lățimea pânzei drapelului), ce simbolizează frontiera de stat a Republicii Moldova și face aluzie la cetățile de hotar ale Moldovei medievale și purtând în mijloc emblema trupelor de grăniceri. Semnul de frontieră reprezintă semnul care marchează linia frontierei de stat în teren și se instalează, de regulă
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
un brâu crenelat alb (cu lățimea de 1/5 din lățimea pânzei drapelului), ce simbolizează frontiera de stat a Republicii Moldova și face aluzie la cetățile de hotar ale Moldovei medievale și purtând în mijloc emblema trupelor de grăniceri. Semnul de frontieră reprezintă semnul care marchează linia frontierei de stat în teren și se instalează, de regulă, în limitele vizibilității directe. Dimensiunile semnului de frontieră se măsoară în centimetri, iar coloritul se efectuează conform deciziei fiecărei părți. Semnului de frontieră i se
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
de 1/5 din lățimea pânzei drapelului), ce simbolizează frontiera de stat a Republicii Moldova și face aluzie la cetățile de hotar ale Moldovei medievale și purtând în mijloc emblema trupelor de grăniceri. Semnul de frontieră reprezintă semnul care marchează linia frontierei de stat în teren și se instalează, de regulă, în limitele vizibilității directe. Dimensiunile semnului de frontieră se măsoară în centimetri, iar coloritul se efectuează conform deciziei fiecărei părți. Semnului de frontieră i se atribuie număr de ordine (de la nord
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
la cetățile de hotar ale Moldovei medievale și purtând în mijloc emblema trupelor de grăniceri. Semnul de frontieră reprezintă semnul care marchează linia frontierei de stat în teren și se instalează, de regulă, în limitele vizibilității directe. Dimensiunile semnului de frontieră se măsoară în centimetri, iar coloritul se efectuează conform deciziei fiecărei părți. Semnului de frontieră i se atribuie număr de ordine (de la nord la sud). Coordonatele semnului de frontieră se determină în sistemul global WGS-84 cu precizie 15 cm relativ la
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
Semnul de frontieră reprezintă semnul care marchează linia frontierei de stat în teren și se instalează, de regulă, în limitele vizibilității directe. Dimensiunile semnului de frontieră se măsoară în centimetri, iar coloritul se efectuează conform deciziei fiecărei părți. Semnului de frontieră i se atribuie număr de ordine (de la nord la sud). Coordonatele semnului de frontieră se determină în sistemul global WGS-84 cu precizie 15 cm relativ la punctele rețelei geodezice de stat (naționale). Pentru fiecare semn de frontieră se întocmește Protocolul semnului
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
se instalează, de regulă, în limitele vizibilității directe. Dimensiunile semnului de frontieră se măsoară în centimetri, iar coloritul se efectuează conform deciziei fiecărei părți. Semnului de frontieră i se atribuie număr de ordine (de la nord la sud). Coordonatele semnului de frontieră se determină în sistemul global WGS-84 cu precizie 15 cm relativ la punctele rețelei geodezice de stat (naționale). Pentru fiecare semn de frontieră se întocmește Protocolul semnului de frontieră. Structura Poliției de Frontieră:
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
fiecărei părți. Semnului de frontieră i se atribuie număr de ordine (de la nord la sud). Coordonatele semnului de frontieră se determină în sistemul global WGS-84 cu precizie 15 cm relativ la punctele rețelei geodezice de stat (naționale). Pentru fiecare semn de frontieră se întocmește Protocolul semnului de frontieră. Structura Poliției de Frontieră:
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
se atribuie număr de ordine (de la nord la sud). Coordonatele semnului de frontieră se determină în sistemul global WGS-84 cu precizie 15 cm relativ la punctele rețelei geodezice de stat (naționale). Pentru fiecare semn de frontieră se întocmește Protocolul semnului de frontieră. Structura Poliției de Frontieră:
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
ordine (de la nord la sud). Coordonatele semnului de frontieră se determină în sistemul global WGS-84 cu precizie 15 cm relativ la punctele rețelei geodezice de stat (naționale). Pentru fiecare semn de frontieră se întocmește Protocolul semnului de frontieră. Structura Poliției de Frontieră:
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
moment critic al acestuia. Din punct de vedere strategic, România la acel moment era angajată practic într-un război pe mai multe fronturi - la nord, est și la vest. Odată ce Armatei Române i-a revenit rolul de a apăra noua frontieră pe Nistru, dispozitivul de acoperire al acesteia realizat la frontiera estică în noiembrie 1918 a cuprins în zona Hotinului și în arealele apropiate acestuia, următoarele unități, cu următoarea ordine de bătaie: Corpul 5 Armată și-a organizat în Basarabia apărarea
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
la acel moment era angajată practic într-un război pe mai multe fronturi - la nord, est și la vest. Odată ce Armatei Române i-a revenit rolul de a apăra noua frontieră pe Nistru, dispozitivul de acoperire al acesteia realizat la frontiera estică în noiembrie 1918 a cuprins în zona Hotinului și în arealele apropiate acestuia, următoarele unități, cu următoarea ordine de bătaie: Corpul 5 Armată și-a organizat în Basarabia apărarea pe 3 sectoare, de la nord la sud. Zona de nord
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
evenimentele de la Hotin au fost declanșate de către adepții rușilor albi aflați pe teritoriul Ucrainei. Astfel, potrivit unor supraviețuitori, răscoala a fost organizată conform unor instrucțiuni primite din Ucraina, în contextul colaborării Cartierului General al armatei generalului Denikin - staționate în apropierea frontierei ucraineano-române - cu reprezentanții "Comitetului pentru Salvarea Basarabiei" de la Odesa, al tentației denikiniștilor de a elibera provincia după lichidarea trupelor hatmanului ucrainean Simon Petliura, al persecutării transnistrenilor suspectați de filo-românism și al activității unor organizații iredentiste monarhiste basarabene. Opiniile merg până la
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
emis un nou ordin către Corpurile 4 și 5 Armată, solicitând să fie luate măsuri drastice împotriva tuturor celor care s-au dedat la acte criminale.În acest ordin au fost precizate următoarele: "„Pe viitor toate trupele care vor trece frontiera noastră nu vor fi considerate ca trupe organizate. În consecință, aceste bande nu se vor bucura de legile care se aplică în război trupelor regulate. Toate vor fi tratate fără milă, [vor fi] complet și radical exterminate.”" Un ordin special
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
alogene și au menținut sentimentele de nemulțumire față de administrație. Totuși, aceste atacuri alături de cele de la Bender (Tighina) și Tatar Bunar au inaugurat o practică permanentă a raporturilor pe care autoritățile sovietice le-au avut cu România, anume menținerea deliberată la frontiera comună a unei stări de încordare permanentă și nesiguranță, ca semn al nerecunoașterii actului de unire al Basarabiei cu România. Turnura pe care au luat-o evenimentele a produs dificultăți României în ceea ce privește problema Basarabiei, la Conferința de Pace de la Paris
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
obținute pe model în cadrul prototipului. Convertirea rezultatelor experimentale obținute pe model în date caracteristice prototipului se realizează prin multiplicarea lor cu "coeficienți de scară", definiți ca expresii ale condițiilor de similitudine a modelului cu prototipul. Condițiile de asemănare a formei frontierelor modelului cu cele ale prototipului constituie "similitudinea geometrică" și sunt exprimate prin relația coeficientului de scară: formula 7, unde formula 8 este lungimea (singura mărime fundamentală în acest caz, cu ajutorul căreia se pot exprima lungimi, suprafețe și volume), iar indicii "p" și
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
iar indicii "p" și "m" se referă la prototip, respectiv la model. "Similitudinea cinematică" constă din asigurarea asemănării geometrice a spectrelor liniilor de curent și a proporționalității vitezelor în punctele omoloage ale modelului și prototipului; ea înglobează similitudinea geometrică atunci când frontiera domeniului mișcării este formată chiar din linii de curent. Poate fi exprimată înlocuind condiția de proporționalitate a vitezelor prin proporționalitatea timpului de pe prototip cu cel de pe model, coeficientul de scară al timpului formula 9 fiind: formula 10. "Similitudinea dinamică" cere ca forțele
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
ale UNESCO la Conferința Generală din 1995. Ele rămân sub jurisdicția suverană a statelor în cadrul cărora sunt situate. Există și rezervații transfrontaliere ale biosferei, care fac obiectul cooperarării între statele în cauză - pentru protecția și gestionarea ecosistemelor comune - aflate la frontieră. Funcțiile unei rezervații a biosferei sunt în număr de 3: Rețeaua de Rezervații ale biosferei, reprezintă sisteme ecologice terestre și/sau acvatice/ marine, costiere - pure sau în combinație - recunoscute în cadrul Programului UNESCO "Omul și Biosfera". Conform legislației românești, Rezervațiile biosferei
Rezervație a biosferei () [Corola-website/Science/328053_a_329382]