65,887 matches
-
nume dat consumerismului, gustul popular invidiind gustul "burghez" "în toată a sa ... mitocanie, plata sa pretenție!". Naivitatea și prospețimea artei populare, crede criticul, este amenințată de kitschul livrat de vânzătorii ambulanți evrei care vând "obiecte de talcioc"117. Bachelin reia discuția în articolul următor intitulat, "De la necessite de "styliser"", constatând că aplicarea termenului de Art Nouveau pentru arta decorativă, industrială, în România se izbește de următoarele inconveniente: artă industrială nu există, iar arta populară decorativă este mult mai veche pentru a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de inspirație medievală, dorește ca acela care concepe obiectul de artă să-i fie și executor, în timp ce pictorul român disociază ideea și proiectul de realizarea lucrării, ca și cum ar aparține unor persoane diferite"151. Tot Apcar Baltazar este criticul care redeschide discuția despre un "stil românesc" în arta decorativă cu articolul "Spre un stil românesc", publicat în Viața românească, în noiembrie 1908. Cum am văzut, preocupările pentru un stil național în artele plastice datează de la finele secolului, Leon Bachelin fiind unul dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi utilizate, mutatis mutandis și cu privire la pictura română. Nu vom selecta decât câteva exemple, dintre care reprezentativ rămâne cel al pictorului Ștefan Luchian, prin situația specială pe care o imprimă maladia condiției sale artistice. Toate aceste exemple nu aduc în discuție pictori repudiați de societate, marginalizați, poveriști, ci o temă modelată pe un alt portativ decât cel romantic, pe cel simbolisto-decadent. Alexis Macedonski, fiul poetului Alexandru Macedonski, realizează un portret de artist, Compozitorul Robert Cremer, (ulei pe pânză, 0,722 x
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-i pentru o clipă coeziunea. Panoul "Schubert", Schubert la pian (1899), răspunde unei culturi hedoniste, cimentate politic și cultural, în care nu încape nicio fisură. Efectul candelei este de a fluidiza întreaga atmosferă, de a mesmeriza audiența, ceea ce aduce în discuție efectul muzicii, o artă care nu se mai adresează rațiunii, ci simțurilor, percepției, emoției. Cu totul altul este următorul tablou pe aceeași temă, Muzica (1898). Nu mai există o personalitate integratoare, simbol al geniului muzicii și al capacității ei de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
însăși, care formează un fel de arabesc pozat la suprafață"466. Chiar dacă decongestionează pictura sa murală, Cecilia Cuțescu-Storck nu renunță la ceea ce era esențial, la nota simbolist-alegorică a compoziției și la ceea ce ține de decorativismul scenei, fapt care readuce în discuție tentația pictoriței de a se lăsa subjugată de stil(izare), cu atât mai mult cu cât destinația decorativă este mai pronunțată. O parte dintre aceste personaje par purtătoarele unui mesaj, o foaie pe care se află scris ceva semnalează existența
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care o face întregii opere a lui Klimt și, în special, a celor trei picturi alegorice, Filozofia, Medicina și Jurisprudența, Schorske este de părere că acest afiș conține un mesaj subversiv, prin care tocmai legitimitatea rațiunii este pusă în discuție, în timp ce forțele obscure ale subconștientului sunt eliberate. Printre dezideratele clare ale Secession-ului se află și acela de a scoate arta vieneză de sub climatul unui provincialism aflat sub jurisdicția artei academice și sincronizarea cu noile curente în arta europeană. Scopul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arta simbolistă, prin pictori precum Józef Mehoffer, Witold Wojtkiewicz, Kazimierz Sichulski, Stanisław Wyspiański, Jacek Malczewski, Wojciech Weiss, Witold Pruszkowski, Konrad Krzyżanowski etc. Apariția, în 1901, la Cracovia, a Societății Poloneze de Arte Aplicate (Towarzystwo Polska Sztuka Stosowana) va readuce în discuție crearea unui stil național polonez în artele aplicate, generând o reconsiderare a tradiției în arta decorativă, cu un revival gotic în arta lui Stanisław Wyspiański, cu o permanentă raportare la Art Nouveau, totul într-un climat simbolist. Societatea Poloneză de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o basma, ci un fel de șal, maramă albă care-i înfășoară capul. Țigăncile Ceciliei nu mai poartă cămășile albe care lăsau să se vadă provocator formele sânilor. Nudurile sunt lipsite de orice notă senzuală, iar dacă se aduce în discuție erotismul, acesta este unul sacru, cultual, nicidecum mundan. Spre deosebire de țigăncile lui Vermont, senzual-rezemate de zidurile unor case de mahala, țigăncile pictoriței au dobândit o prestanță specială, cea înfățișată în tablou fiind îmbrăcată și așezată, iar mâna care și-o ține
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Loghi: Postmortem Laureatus Pare surprinzător că Loghi nu a realizat propria sa Salomee, totul în datele sensibilității și orientării estetice a pictorului presupunea abordarea unui astfel de subiect. Cu toate acestea, există ceva similar, un tablou enigmatic care aduce în discuție tema biblică, ieșită de sub incidența contextului istoric, pentru a se transforma într-o figură cheie a decadenței. Tabloul Post-mortem laureatus (1896), expus la Expoziția Universală din 1900, revendică statutul compozițiilor având-o drept personaj pe Salomeea. O fată pe jumătate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
amenințător, triumfătoare a maternităților și raselor!"558. "Laureatul" pare să fi plătit cu moartea prețul gloriei sale, și această moarte poartă masca feminității nubile. În acest caz, craniul reprezintă o figură a deriziunii, obiect al vanitas-urilor, menit să aducă în discuție fragilitatea vieții și redimensionarea tuturor actelor umane la etalonul pe care-l reprezintă moartea și judecata de apoi. Compoziția lui Loghi conservă un reflex meditativ, dar dublat de unul deriziv, pentru că acest craniu este nu doar rezultatul final al oricărei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
referindu-se la rolul procesului de socializare a consumatorului În clasele sociale, culturală analizând caracteristicile culturii și modul de influențare a consumatorului și psihologică studiind elemente de motivație conștientă și inconștientă În modelarea comportamentelor consumatorului. O clasificare ce aduce În discuție o perspectivă complexă este cea elaborată de I. Cătoiu și N. Teodorescu (1997, 25-45) care disting următorii factori de influență ai comportamentului consumatorului: influențe directe, exercitate prin factori demoeconomici, factori specifici mixului de marketing, factori situaționali și influențe deduse exercitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe Dr. Franke care scria: „unui om i se poate lua totul, Înafară de un singur lucru, cea mai importantă dintre libertățile omenești: aceea de a-și alegea atitudinea În orice Împrejurări, de a-și alege calea”. Este adus În discuție și Hugh Downs ce susținea: „o persoană fericită nu este aceea aflată Într-o anumită situație, ci mai degrabă aceea care are o anumită atitudine”. Atitudini și motivații. Putem defini motivațiile ca fiind rezultatele stărilor de tensiune internă ale individului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Tarde impune termenul de imitație În științele sociale (1893-1904). Muzafer Sherif (1936) studiază fenomenele ce se petrec În cadrul grupurilor și ajunge la concluzia că prin preluarea normei de grup persoanele elimină incertitudinea. În anul 1958 Kurt Lewin folosește conferința și discuția de grup pentru a schimba atitudinea unui grup de persoane față de un anumit tip de hrană. 3.3.1. Locul asertivității În dinamica influenței sociale. Ce este asertivitatea? Opțiunea individului pentru asertivitate se situează În cadrul influenței sociale În zona rezistenței
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ele pozitive sau negative. Dificultățile ce intervin În această direcție sunt legate atât de sentimentele negative cât și de cele pozitive. Aducerea la cunoștința celorlalți a sentimentelor negative pe care le provoacă poate isca un conflict, astfel Încât multe persoane, evitând discuțiile În contradictoriu, Își reprimă sentimentele. În acest caz, soluția de mijloc, care să Înlăture și nesiguranța și pasivitatea, dar și aroganța și agresivitatea este recunoașterea deschisă a comportamentului ce produce nemulțumirea și Încercarea de a găsi modalități de rezolvare a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fi determinați să privească mai atent propriul lor comportament, să aleagă cuvintele și acțiunile potrivite pentru a-și transmite emoțiile și pot decide asupra modului de a răspunde sentimentelor celorlalți. Dezvăluirea sentimentelor se realizează prin intermediul comunicării În cadrul conversațiilor și a discuțiilor obișnuite pe care le Întreținem cu ceilalți. Astfel, asertivitatea implică și abilitatea de a iniția, continua și finaliza o conversație utilizând strategii de menținere a cursivității discuției și a interesului partenerului. Mai mult decât atât, asertivitatea presupune și susținerea propriilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
răspunde sentimentelor celorlalți. Dezvăluirea sentimentelor se realizează prin intermediul comunicării În cadrul conversațiilor și a discuțiilor obișnuite pe care le Întreținem cu ceilalți. Astfel, asertivitatea implică și abilitatea de a iniția, continua și finaliza o conversație utilizând strategii de menținere a cursivității discuției și a interesului partenerului. Mai mult decât atât, asertivitatea presupune și susținerea propriilor opinii care, Îmbinată cu strategiile comunicării și cele ale afirmării de sine, consolidează capacitatea de a-l convinge pe celălalt (de a-l influența). Comportamentul asertiv se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
socială reprezintă o tentativă de manipulare. Asertivitatea este strâns legată de persuasiune. La baza persuasiunii stau capacitățile indivizilor de argumentare. Ștefan Boncu (2002, 12) relatează că În studiile de persuasiune, un agent de influență Își declară poziția cu privire la un eveniment, discuție, problematică și prezintă argumente În sprijinul poziției sale. Acordul subiecților vizați cu opinia exprimată de sursa de influență este privit ca o consecință a expunerii argumentelor. În schimb, manipularea - așa cum o conturează R.V. Joule și J.L. Beauvois (1987/1997, 7
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și constă În repetarea unei acțiuni ori de câte ori este necesar, dar devenind de fiecare dată mai amabili, și mai politicoși. Această tehnică se pliază situațiilor În care este nevoie de repetarea mesajului impunându-se insistarea. Tehnica normandului constă În evitarea unei discuții Într-un asemenea mod Încât interlocutorul să nu fie jignit. Neajungându-se Într-o discuție nedorită sau nerăspunzând la o Întrebare neconvenabilă nu se realizează decât impunerea propriei persoane. Altă tehnică folosită În asertivitate este sprijinul acordat În găsirea unei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
amabili, și mai politicoși. Această tehnică se pliază situațiilor În care este nevoie de repetarea mesajului impunându-se insistarea. Tehnica normandului constă În evitarea unei discuții Într-un asemenea mod Încât interlocutorul să nu fie jignit. Neajungându-se Într-o discuție nedorită sau nerăspunzând la o Întrebare neconvenabilă nu se realizează decât impunerea propriei persoane. Altă tehnică folosită În asertivitate este sprijinul acordat În găsirea unei alternative. Propunerea unei alternative la solicitarea celuilalt este benefică atunci când situația ne impune să refuzăm
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
gestiunea tensiunilor Între diferitele elemente ale structurii organizaționale. Există criză atunci când gestiunea tensiunilor nu se mai realizează eficient și intervine sciziunea Între elemente diferite: interior și exterior, dependență și autonomie, putere și competență. O altă percepție asupra crizei aduce În discuție perspectiva stadialității fenomenului. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 336) afirmă că aceasta apare ca manifestare ultimă a unui lung proces de incubare, guvernat de o continuă acumulare de disfuncționalități. În mediul organizațional, criza devine rezultanta producerii simultane a unor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudinii de conștientizare la toate vârstele a relației dintre psihic și fizic și a trebuinței ca prin self-management să ne responsabilizăm privind consumul de medicamente. Psihologul de familie În colaborare cu medicul de familie pot organiza ore de informare și discuții cu membrii famililor arondate pe teme de perezentare a unor medicamente noi și a impactului acestora asupra unor afecțiunii pe care pacienții le au sau având ca subiect suplimentele alimentare consumate de pacienți și efectele lor În planul fizic și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
receptare a mesajului unei opere literare. Procesul receptării este imposibil de integrat și asimilat În lipsa deprinderii cititului. Cea mai mare parte a dialogurilor ori a metodelor active, În măsură să ducă la integrarea conținutului, ori mesajului creațiilor literare făcând obiectul discuțiilor În cadrul orelor de Limba și literatura română, sunt În mare măsură superficiale, contribuția elevilor este nulă, sau neînsemnată, pentru că profesorul nu are posibilitatea să Închege un dialog cu protagoniștii aflați În cursa pentru aprofundarea noțiunilor de teorie literară și mesajul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Limba și literatura română, sunt În mare măsură superficiale, contribuția elevilor este nulă, sau neînsemnată, pentru că profesorul nu are posibilitatea să Închege un dialog cu protagoniștii aflați În cursa pentru aprofundarea noțiunilor de teorie literară și mesajul operei aflate În discuție. Elevii Își Însușesc În exclusivitate ceea ce a receptat profesorul, ceea ce aud despre... ori ce a spus un critic sau istoric literar despre o anumită creație literară, aflată În dezbatere. Fenomenul, cu toate eforturile făcute, nu se poate Înlătura, nu este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cugetare exclusiv intelectuală...” Din nefericire, nu Întotdeauna literatura a fost Înțeleasă așa, cum a crezut și a demonstrat autorul acestui important studiu critic, la Începuturile afirmării universale a literaturii moderne. Dubla funcție a limbajului, tranzitivitatea și reflexivitatea au iscat mereu discuții contradictorii, de cele mai multe ori, ignorându-se ceea ce era mai important pentru Înțelegerea mesajului unei creații literare. Mulți cred că literatura este o „realitate” Întâlnită de autorul creației aflată În centrul atenției, imortalizată prin intermediul cuvântului, pentru că aceasta se poate prezenta În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
viziunea autorului textului literar. Ea induce cititorului o anumită impresie ori o emoție. Descrierea subiectivă este marcată de felul cum autorul percepe Își imaginează obiectul descris. -Dialogul este un mod de expunere constând Într-o Înlănțuire de replici; reproduce o discuție Între două sau mai multe personaje. Dialogul, privit ca mijloc de caracterizare a personajului, se raportează la felul de a vorbi, de a gândi, la comportamentul și atitudinile personajului caracterizat. Personajul este cel care participă la acțiunile narate. Personajul poate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]