66,268 matches
-
Rákóczi al II-lea. În 1658 și 1659 Czarniecki a luptat alături danezi împotriva suedezilor la Als și Kolding. După semnarea păcii de la Oliwa, care a pus capăt unei dispute vechi dintre Polonia și Suedia, Czarniecki a fost transferat la frontiera de est, unde reizbucnise războiul cu Rusia. Czarniecki s-a făcut din nou remarcat în campania împotriva rușilor, reușind să obțină victorii în bătăliile de la Połonka, Basia și Kuliszki. Victoriile din această campanie l-au dus pe Czarniecki pe culmile
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
de Vest de Germania de Est. Deși mișcarea internațională a fost, în cea mai mare parte, strict controlată, a existat o pierdere constantă prin evadați (dezertori) care au fost capabili să utilizeze metode ingenioase să se sustragă de controlul de pe frontieră. Numeroase persoane notabile din Blocul din Est au fugit în țări din țările occidentale. Dintre dezertori notabili din Germania de Est, Uniunea Sovietică, Polonia, Bulgaria, România, Cehoslovacia, Ungaria și Albania mai jos sunt enumerați câțiva.
Lista dezertorilor sovietici și din Blocul Estic () [Corola-website/Science/327680_a_329009]
-
Polonia (), oficial Republica Polonă (), este o țară din Europa Centrală , care se învecinează cu Germania la vest, Cehia și Slovacia la sud, Ucraina și Belarus la est, Lituania, Regiunea Kaliningrad a Rusiei și Marea Baltică la nord. Are de asemenea o frontieră maritimă cu Danemarca și Suedia. Întreaga suprafață a Poloniei este de 312.683 km², situând acest stat pe poziția 69 în lume, respectiv 9 în Europa din punct de vedere al suprafeței. Polonia are o populație de 38,1 milioane
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
mare parte a regiunii industriale a Sileziei Superioare. După o serie de amânări, autoritățile din Republica Lituaniei Centrale au organizat în 1922 alegeri generale, tot atunci fiind supusă votului problema unirii cu Polonia. Guvernul polonez nu a fost mulțumit de frontiera cehoslovaco-poloneză, așa cum fusese desenată în timpul negocierilor Conferința de la Paris sau de hotărârile Conferinței Ambasadorilor. Starea tensionată a fost rezolvată de Liga Națiunilor prin jotărârea Curții Internaționale de Justiție din 12 martie 1924, care a permis Cehoslovaciei să păstreze teritoriul care
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
fost un complice al Germaniei Naziste, o acuzație pe care Varșovia nu a putut niciodată combate. Polonia a ocupat nordul regiunilor Spisz și Orawa, inclusiv teritorii din jurul localităților Suchá Hora, Hladovka, Javorina, Leśnica și Skalité și alte teritorii mici de frontieră. Polonia a ocupat aceste teritorii în mod oficial pe 1 noiembrie 1938. Autoritățile poloneze au început un program de asimilare a populației locale. Polona a fost declarată singura limbă oficială din regiune, iar toate autoritățile care avuseseră de-a face
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
de acord cu linia de demarcație Oder- Neisse, iar în faimosul său discurs de pe 5 martie 1946, (cel care urma să facă celebră sintagma „Cortina de fier”) avea să declare: Pe 16 august 1945 a fost semnat un acord de frontieră. O parte a frontierei RSS Bieloruse a fost mutată spre răsărit. Voblastul Belastok a fost împărțit între Polonia (Voevodatul Białystok) și Belaus (Voblastul Brest și Hdrodna) După al doilea război mondial, Cehoslovacia a dorit restabilirea granițelor stablite în 1920, în vreme ce
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
de demarcație Oder- Neisse, iar în faimosul său discurs de pe 5 martie 1946, (cel care urma să facă celebră sintagma „Cortina de fier”) avea să declare: Pe 16 august 1945 a fost semnat un acord de frontieră. O parte a frontierei RSS Bieloruse a fost mutată spre răsărit. Voblastul Belastok a fost împărțit între Polonia (Voevodatul Białystok) și Belaus (Voblastul Brest și Hdrodna) După al doilea război mondial, Cehoslovacia a dorit restabilirea granițelor stablite în 1920, în vreme ce polonezii locuitori ai Zaolzie
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
al doilea război mondial, Cehoslovacia a dorit restabilirea granițelor stablite în 1920, în vreme ce polonezii locuitori ai Zaolzie doreau păstrarea graniței din 31 august 1939. Pe 20 mai 1945, Polonia și Cehoslovacia au semnat la Trstena un acord pentru revenirea la frontiera din 1938. A doua zi, grănicerii cehoslovaci au ocupat noile poziții. Au existat unele ciocniri între milițiile poloneze și cele cehoslovace, dar situația s-a calmat odată cu sosirea trupelor poloneze pe 17 iulie 1945. Guvernul polonez nu era încă dispus
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
din urmă. Cehii au ridicat pretenții și asupra fostelor teritorii germane Klodzko, Glubczyce și Racibórz, dar după ce sovieticii s-au implicat în medierea conflictului latent, toate părțiele au semnat un tratat pe 21 septembrie 1945, prin care se accepta linia frontierei așa cum fusese stabilită pe 31 decembrie 1937. În 1948 a avut loc o modificare minoră a frontierei, când satul Medyka de lângă Przemyśl a fost transferat către Polonia. Președintele Poloniei Aleksander Zawadzki și Președintele Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice Andrei Vîșinski
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
sovieticii s-au implicat în medierea conflictului latent, toate părțiele au semnat un tratat pe 21 septembrie 1945, prin care se accepta linia frontierei așa cum fusese stabilită pe 31 decembrie 1937. În 1948 a avut loc o modificare minoră a frontierei, când satul Medyka de lângă Przemyśl a fost transferat către Polonia. Președintele Poloniei Aleksander Zawadzki și Președintele Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice Andrei Vîșinski au semnat pe 15 februarie 1951 un tratat pentru schimbul de teritorii. Prin acest tratat au fost
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
În 1955, un teritoriu cu o arie redusă, Insula Usedom (Uznam) a fost cedat de R.D. Germană în favoarea Poloniei. Stația de pompare a apei de la Swinemünde era plasată pe această insulă și acesta a fost motivul pentru această modificare a frontierei comune. Pe 13 iunie 1958 a fost semnat la Varșovia „Acordul cu privire la demarcarea finală a frontierei de stat” dintre Cehoslovacia și Polonia. Din partea Poloniei a semnat Adam Rapacki iar din parte Cehoslovaciei a semnat Václav David. Tratatul confirma linia frontierei
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
Germană în favoarea Poloniei. Stația de pompare a apei de la Swinemünde era plasată pe această insulă și acesta a fost motivul pentru această modificare a frontierei comune. Pe 13 iunie 1958 a fost semnat la Varșovia „Acordul cu privire la demarcarea finală a frontierei de stat” dintre Cehoslovacia și Polonia. Din partea Poloniei a semnat Adam Rapacki iar din parte Cehoslovaciei a semnat Václav David. Tratatul confirma linia frontierei stabilită pe 1 ianuarie 1938, adică situația de dinaintea impunerii Acordului de la München. În martie 1975, Cehoslovacia
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
frontierei comune. Pe 13 iunie 1958 a fost semnat la Varșovia „Acordul cu privire la demarcarea finală a frontierei de stat” dintre Cehoslovacia și Polonia. Din partea Poloniei a semnat Adam Rapacki iar din parte Cehoslovaciei a semnat Václav David. Tratatul confirma linia frontierei stabilită pe 1 ianuarie 1938, adică situația de dinaintea impunerii Acordului de la München. În martie 1975, Cehoslovacia și Polonia au modificat frontiera comună de-a lungul râului Dunajec, pentru a-i permite părții poloneze constuirea unui baraj în regiunea Czorsztyn, la
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
și Polonia. Din partea Poloniei a semnat Adam Rapacki iar din parte Cehoslovaciei a semnat Václav David. Tratatul confirma linia frontierei stabilită pe 1 ianuarie 1938, adică situația de dinaintea impunerii Acordului de la München. În martie 1975, Cehoslovacia și Polonia au modificat frontiera comună de-a lungul râului Dunajec, pentru a-i permite părții poloneze constuirea unui baraj în regiunea Czorsztyn, la sud-est de Cracovia .
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
est de răul Halys (și, prin urmare, nu sunt strict în "Paflagonia" după cum remarcă Strabon). Orașele cele mai importante din interior au fost Gangra - în antichitate capitala regilor paflagonieni, care s-a numit mai pe urma Germanicopolis, situat în apropierea frontierei cu Galatia - si Pompeiopolis, în valea râului Amnias, în apropierea minelor extinse ale mineralului numit de Strabon sandarake (arsenic roșu sau sulfura de arsen), în mare parte exportate din Sinope. "Paflagonia" au fost una dintre națiunile cele mai vechi din
Paflagonia () [Corola-website/Science/327662_a_328991]
-
Vladislav al II-lea Exilatul, Boleslav al IV-lea cel Creț, Mieszko al III-lea cel Bătrân și Cazimir al II-lea cel Drept s-au luptat pentru putere și teritorii în Polonia, și în special pentru tronul din Cracovia. Frontierele externe lăsate de Boleslav al III-lea la moartea sa, semnănau foarte mult cu cele lăsate de Mieszko I; această configurație inițială a monarhiei Piast nu a supraviețuit perioadei de fragmentare. Secolul al XIII-lea a adus schimbări fundamentale în
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
monarhiei Piast nu a supraviețuit perioadei de fragmentare. Secolul al XIII-lea a adus schimbări fundamentale în structura societății poloneze și în sistemul politic. Din cauza fragmentării și a conflictelor interne constante, Ducii Piast se aflau în imposibilitatea de a stabiliza frontierele externe ale Poloniei. Pomerania de Vest a rupt legăturile sale politice cu Polonia, în a doua jumătate a secolului al XII-lea și din 1231 a devenit feudă al Margrafiatul Brandenburg, care în anul 1307 și-a extins posesiunile mai
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
rolul nobilimii au fost extinse pe cheltuiala monarhului. În 1226, Konrad I de Masovia a invitat Cavalerii Teutoni pentru a-l ajuta să lupte cu păgânii din Prusia Baltică, care au trăit în teritorile adiacente terenurilor sale; după războiul de frontiera, provincia lui Konrad a suferit în urma invaziilor prusace. Pe de altă parte, prusacii vechi au fost supuși spre creștinizare (s-au purtat cruciade de către papalitate) însă eforturile au fost ineficiente. Ordinul teutonic a depășit repede autoritatea și s-a mutat
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
Silezia și cu procesele de expansiune germane. Acestea au inclus Principatele Piast în curs de dezvoltare, depinzând de structurile politice germane. Vistula era controlată de Ordinul Teutonic. Masovia nu a fost încorporată în totalitate în statul polonez. Cazimir a stabilizat frontierele de vest și de nord, a încercat să-și recupereze o parte din teritoriile pierdute, iar parțial, a compensat pierderile cu noua sa expansiune în est. Din secolul al XIV-lea, Polonia a cunoscut o perioadă de dezvoltare economică accelerată
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
unor activități militare împotriva Luxemburgului, între 1343 și 1348, apoi a încercat blocarea seprarării Sineziei de Arhiepiscopia Gniezno a lui Carol al IV-lea. Aliat cu Danemarca și Pomerania de Vest, Cazimir a fost capabil să impună unele corecturi la frontiera de vest. În 1365, Drezdenko și Santok au devenit feuda Poloniei, în timp ce districtul Walcz a fost luat în 1368, rupând legătura dintre Brandenburg și teutoni și conectând Plonia de Pomerania. Cazimir cel Mare consolidat în mod considerabil poziția țării în
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
Alpii Ammergau, la o altitudine de 1118 m. El se află la granița dintre Tirol, Austria și Bavaria, Germania. Trecătoarea se află în imediata vecinătate a graniței dintre Germania și Austria, având altitudinea maximă la aproximativ 250 m sud de frontieră, în zona Tirol. Pasul este localizat în regiunea Ammergau din sudul Bavariei. El se află între localitățile Ettal din Oberammergau (districtul Garmisch-Partenkirchen) și Reutte din nord-vestul Tirolului. Ammersattle este situat între Ammergauer Hochplatte (2082 m.) la nord-vest, Scheinbergspitz (1926 m.
Ammersattel () [Corola-website/Science/327756_a_329085]
-
(în ) este o arie protejată ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată pe teritoriul administrativ voievodatului Podlasia din Polonia, la frontiera cu Belarus. Acest parc național reprezintă porțiunea poloneză din Pădurea Białowieża, un areal natural întins pe teritoriile Poloniei și Belarusului vecin inclus în întregimea sa în Patrimoniul Mondial UNESCO. Aria naturală se află în zona central-estică a Poloniei, în sud-estul
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
open world și este prezentat dintr-o perspectivă third-person, obiectivul principal fiind folosirea abilităților de luptă și stealth ale lui Desmond și Connor în eliminarea țintelor și explorarea mediului înconjurător. Connor poate explora liber orașele Boston, New York City, dar și frontiera americană din secolul 18, pentru a completa obiectivele secundare, diferite de povestea principală. Jocul conține și un mod multiplayer, permițând jucătorilor să concureze online, solo sau în echipă, pentru a completa obiective, inclusiv asasinări și evadări. Ubisoft a dezvoltat un
Assassin's Creed III () [Corola-website/Science/327951_a_329280]
-
rezultat dintr-o aventură scurtă dintre Kenway și o femeie amerindiană. Ratonhnhaké:ton își ia supranumele de Connor pentru a se amesteca în societatea colonială. Când joacă ca și Connor, jucătorul are acces la o sălbăticie mare, cunoscută ca și Frontiera (care este de 1,5 ori mai mare decât Roma din ""), dar și la orașele Boston și New York City. Porțiuni din Coasta de Est a Statelor Unite, precum și din Marea Caraibilor, pot fi explorate cu ajutorul flotei Asasinilor, "Acvila", căpitan fiind Connor
Assassin's Creed III () [Corola-website/Science/327951_a_329280]
-
zăpadă mare. Ninsorile pot reduce vizibilitatea pentru jucători și inamici, în acest mod fiind încurajat stealth-ul. Spre deosebire de titlurile anterioare, acest joc include diferite animale, fie domestice (cai, vaci, câini), fie sălbatice (căprioare, lupi, urși). Cele sălbatice pot fi găsite la Frontieră și pot fi vânate pentru carne sau pentru piele, care pot fi vândute. Calitatea prăzii determină prețul, în acest fel, jucătorul fiind încurajat să vâneze silențios. Pot fi folosite momeli, dar și capcane. Resursele se află acum la moșia Davenport
Assassin's Creed III () [Corola-website/Science/327951_a_329280]