66,509 matches
-
, ortografiat în prima ediție "Locul unde nu s'a întâmplat nimic" și subintitulat uneori "Târg moldovenesc din 1890", este un roman scris de Mihail Sadoveanu și publicat în 1933 de către Editură Adevĕrul din București. Acțiunea românului are loc într-un târg moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Românul a fost ecranizat în filmul "Noiembrie, ultimul bal" (1989), regizat de Dan Pita după un scenariu scris de Șerban Velescu în colaborare cu regizorul. Românul "" este împărțit
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
a întâmplat nimic" și subintitulat uneori "Târg moldovenesc din 1890", este un roman scris de Mihail Sadoveanu și publicat în 1933 de către Editură Adevĕrul din București. Acțiunea românului are loc într-un târg moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Românul a fost ecranizat în filmul "Noiembrie, ultimul bal" (1989), regizat de Dan Pita după un scenariu scris de Șerban Velescu în colaborare cu regizorul. Românul "" este împărțit în 11 capitole numerotate cu cifre române și fără titluri. Românul a fost
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
București. Acțiunea românului are loc într-un târg moldovenesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Românul a fost ecranizat în filmul "Noiembrie, ultimul bal" (1989), regizat de Dan Pita după un scenariu scris de Șerban Velescu în colaborare cu regizorul. Românul "" este împărțit în 11 capitole numerotate cu cifre române și fără titluri. Românul a fost publicat pentru prima oara în 1933 de către Editură Adevĕrul din București, având titlul ortografiat pe coperta "Locul unde nu s'a întâmplat nimic" și pe
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
XIX-lea. Românul a fost ecranizat în filmul "Noiembrie, ultimul bal" (1989), regizat de Dan Pita după un scenariu scris de Șerban Velescu în colaborare cu regizorul. Românul "" este împărțit în 11 capitole numerotate cu cifre române și fără titluri. Românul a fost publicat pentru prima oara în 1933 de către Editură Adevĕrul din București, având titlul ortografiat pe coperta "Locul unde nu s'a întâmplat nimic" și pe prima pagină "Locul unde nu s'a întîmplat nimic". Românul "Locul unde nu
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
și fără titluri. Românul a fost publicat pentru prima oara în 1933 de către Editură Adevĕrul din București, având titlul ortografiat pe coperta "Locul unde nu s'a întâmplat nimic" și pe prima pagină "Locul unde nu s'a întîmplat nimic". Românul "Locul unde nu s-a întâmplat nimic" a fost tradus în limbile maghiară ("Kisvárosi csendélet", Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1962; traducere de János Domokos, reeditata în 1967 în vol. "A baltă. Kisvárosi csend" publicat de Editură pentru Literatură din București, apoi
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
pentru Literatură din București, apoi în 1980 în vol. "Kisvárosi csend" publicat de Európa Könyvkiadó din Budapesta) și rusă ("Место, где ничего не произошло..." / "Mesto, gde nicego ne proizoșlo...", Goslitizdat, Moscova, 1963; traducere de Dmitri Gorbov, prefațata de Iuri Kojevnikov). Românul "Locul unde nu s-a întâmplat nimic" a fost ecranizat de regizorul Dan Pita în filmul "Noiembrie, ultimul bal" realizat după un scenariu scris în colaborare cu Șerban Velescu. Rolul principal a fost interpretat de Ștefan Iordache (Lai Cantacuzin), în timp ce
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
Costinești: premiul pentru interpretare masculină (Ștefan Iordache, pentru cele două roluri menționate mai sus), premiul pentru scenografie (Constantin Simionescu, Călin Papura, Petrică Veniamin), premiul pentru coloana sonoră (Sotir Caragața) și o mențiune de debut (Gabriela Baciu, pentru rolul Aglaie Argintar). Românul a fost dramatizat de Antoaneta Tănăsescu pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în octombrie 1983 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 106 minute în regia artistică a lui Cristian Munteanu. Distribuția a fost formată din Alexandru Repan
Locul unde nu s-a întâmplat nimic () [Corola-website/Science/336907_a_338236]
-
semnăturile date de respectivii nu vor fi valide. Ministerul Educației a sesizat inspectoratele școlare județene și a avertizat că articolul 7 din Legea Educației interzice manifestările politice și prozelitismul religios în școli. În iulie 2016, un cuplu format dintr-un român și un american a solicitat Curții Constituționale recunoașterea căsătoriei lor, oficiată în Belgia. Deși căsătoria lor este una legală, ea nu este recunoscută de autoritățile române. Relu Adrian Coman și soțul său, Robert Clabourn Hamilton, s-au căsătorit la Bruxelles
Inițiativa de modificare a articolului 48 din Constituția României () [Corola-website/Science/337051_a_338380]
-
un protocol cu "Coaliția pentru Familie" prin care vor susține organizarea referendumului de revizuire a Constituției în privința definirii familiei. Șeful de campanie al liberalilor, Gheorghe Falcă, a precizat că susține această inițiativă pentru că a fost semnată de 3 milioane de români și că PNL a calculat un calendar care arată că referendumul poate avea loc în aprilie 2017. Prim-vicepreședintele PNL, Adriana Săftoiu, a confirmat că s-a abținut la votul dat în Biroul Politic Național, arătând că liberalii ar trebui
Inițiativa de modificare a articolului 48 din Constituția României () [Corola-website/Science/337051_a_338380]
-
Muzeul Limbii Române din Cluj, sub conducerea lui Sextil Pușcariu, lucrând ca asistent la fonetică experimentală, șef al secției bibliografice și al bibliotecii, apoi administrator (1940-1945). În anul 1931 obține un doctorat magna cum laude, cu teza "Edgar Quinet și românii", continuându-și în paralel cercetările cu privire la literatura transilvăneană și cercetările de literatură comparată. Studiul "Michelet și românii" (1935) este premiat de Academia Română în 1937, în urma raportului lui Nicolae Iorga. Este cooptat în învățământul universitar, fiind numit în 1943 conferențiar de
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
al secției bibliografice și al bibliotecii, apoi administrator (1940-1945). În anul 1931 obține un doctorat magna cum laude, cu teza "Edgar Quinet și românii", continuându-și în paralel cercetările cu privire la literatura transilvăneană și cercetările de literatură comparată. Studiul "Michelet și românii" (1935) este premiat de Academia Română în 1937, în urma raportului lui Nicolae Iorga. Este cooptat în învățământul universitar, fiind numit în 1943 conferențiar de istoria literaturii la Facultatea de Litere a Universității din Cluj-Sibiu, apoi promovat profesor al Universității din Cluj
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
Dicționarul scriitorilor români", Fundația Culturală Română, București, 1995). Interesul său principal l-a constituit analizarea operei literare a lui Ioan Slavici, George Coșbuc, Liviu Rebreanu sau Ion Agârbiceanu. S-a preocupat de cercetarea modului de răspândire a valorilor universale la românii din Ardeal, elaborând volumele "Timotei Cipariu și Italia" (1943), "Slavici și Confuciu" (1948), "Turgheniev la românii din Ardeal" (1948), "Schiller la românii din Transilvania" (1955), "Coșbuc și Longfellow" (1957), "Ecouri ovidiene în literatura română din Transilvania" (1958). A analizat în
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
literare a lui Ioan Slavici, George Coșbuc, Liviu Rebreanu sau Ion Agârbiceanu. S-a preocupat de cercetarea modului de răspândire a valorilor universale la românii din Ardeal, elaborând volumele "Timotei Cipariu și Italia" (1943), "Slavici și Confuciu" (1948), "Turgheniev la românii din Ardeal" (1948), "Schiller la românii din Transilvania" (1955), "Coșbuc și Longfellow" (1957), "Ecouri ovidiene în literatura română din Transilvania" (1958). A analizat în volumul "Literatura Transilvaniei" (1944) schimburile de idei între Transilvania și celelalte provincii românești și pătrunderea valorilor
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
Coșbuc, Liviu Rebreanu sau Ion Agârbiceanu. S-a preocupat de cercetarea modului de răspândire a valorilor universale la românii din Ardeal, elaborând volumele "Timotei Cipariu și Italia" (1943), "Slavici și Confuciu" (1948), "Turgheniev la românii din Ardeal" (1948), "Schiller la românii din Transilvania" (1955), "Coșbuc și Longfellow" (1957), "Ecouri ovidiene în literatura română din Transilvania" (1958). A analizat în volumul "Literatura Transilvaniei" (1944) schimburile de idei între Transilvania și celelalte provincii românești și pătrunderea valorilor moderne în literatura română din Ardeal
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
care i-au fost personaje în video-urile postate online. În România, fenomenul BRomania s-a raspandit treptat, dar cu pași siguri, iar în prezent produsul lui Matei Dima a ajuns un reper pentru divertismentul românesc. Peste 500.000 de români îl urmăresc pe regizorul din Constantă. El a fost nominalizat la categoria "“Innovation of the Year”" cu un videoclip făcut pentru rapper-ul Destorm pentru piesă "“See Me Standing”". Videoclipul pentru "“See Me Standing”" a fost filmat în luna iunie
Matei Dima () [Corola-website/Science/337153_a_338482]
-
a lungul unei zile, realizat cu buget redus, dar cu ajutorul unor profesioniști care au crezut în talentul și creativitatea lui Matei și l-au susținut pentru a duce acest proiect la bun sfârșit. "“Mă bucur foarte mult că numele unui român a fost prezent printre câștigători la prima decernare a premiilor Youtube. Mulțumesc mult oamenilor care au votat, mulțumesc echipei cu care am realizat acest videoclip - Peter Gutter și Jose D Rodriguez care au produs videoclipul cu mine și lui Khaled
Matei Dima () [Corola-website/Science/337153_a_338482]
-
În calitate de cercetător a contribuit la elaborarea mai multor lucrări importante precum "Dicționarul scriitorilor români" (I-IV, 1995-2001, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), "Dicționarul esențial al scriitorilor români" (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, 2000), "Dicționarul cronologic al românului românesc de la origini până la 1989" (Editură Academiei Române, București, 2004), "Dicționarul general al literaturii române" (vol. I-VII, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004-2009), "Dicționarul cronologic al românului tradus" (Editură Academiei Române, București, 2005), "Dicționarul cronologic al românului românesc - 1990-2000" (Editură Academiei Române, București
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
al scriitorilor români" (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, 2000), "Dicționarul cronologic al românului românesc de la origini până la 1989" (Editură Academiei Române, București, 2004), "Dicționarul general al literaturii române" (vol. I-VII, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004-2009), "Dicționarul cronologic al românului tradus" (Editură Academiei Române, București, 2005), "Dicționarul cronologic al românului românesc - 1990-2000" (Editură Academiei Române, București, 2011) ș.a. Activitatea științifică și literară a lui a fost recunoscută de specialiști, care i-au decernat mai multe premii: Premiul pentru traducere al revistei "Poesis
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Sasu, 2000), "Dicționarul cronologic al românului românesc de la origini până la 1989" (Editură Academiei Române, București, 2004), "Dicționarul general al literaturii române" (vol. I-VII, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004-2009), "Dicționarul cronologic al românului tradus" (Editură Academiei Române, București, 2005), "Dicționarul cronologic al românului românesc - 1990-2000" (Editură Academiei Române, București, 2011) ș.a. Activitatea științifică și literară a lui a fost recunoscută de specialiști, care i-au decernat mai multe premii: Premiul pentru traducere al revistei "Poesis" (1991), Premiul pentru polivalenta culturală al revistei "Familia" (1996
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
multe premii: Premiul pentru traducere al revistei "Poesis" (1991), Premiul pentru polivalenta culturală al revistei "Familia" (1996), Premiul pentru debut în critică al Salonului național de carte din Cluj-Napoca (1996), Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului românesc" (coautor) (2004), Premiul „Mircea Zaciu” al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Cluj (2005), pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului tradus în România" (coautor) și Premiul pentru poezie al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj (2007). De asemenea, Ioan Milea
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
în critică al Salonului național de carte din Cluj-Napoca (1996), Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului românesc" (coautor) (2004), Premiul „Mircea Zaciu” al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Cluj (2005), pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului tradus în România" (coautor) și Premiul pentru poezie al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj (2007). De asemenea, Ioan Milea a fost decorat în anul 2009 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler, categoria A „Literatura”, „în semn de
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Același îndemnuri au venit atât din partea generalului Dmitri Șcerbaciov - comandantul rus al Frontului din Moldova (care a precizat că trupele vor fi retrase după îndeplinirea misiunii acestora) cât și în mod aparent paradoxal din partea Puterilor Centrale, interesate să flexibilizeze pe românii angajați în negocierile de pace de la Focșani, prin oferirea în compensație pentru teritoriul dobrogean a celui basarabean. Mai mult, luând act de declarațiile lui Woodrow Wilson și ale lui Lloyd George, prim miniștrii Ion I. C. Brătianu și mai apoi Alexandru
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
prinși de forțele militare bolșevice, iar alții - amenințați cu moartea au părăsit Chișinăul. Dintre Directorii generali, trei au mers la Iași pentru a susține acolo trecerea Prutului de către Armata Română. Odată acest fapt cunoscut - de teama acuzațiilor de complicitate cu românii, Inculeț și Erhan au semnat o telegramă, prin care au cerut încetarea intervenției armate și retragerea trupelor române din Basarabia. Avansul trupelor de sprijin trimise din Regatul României a fost și el stopat de către trupele ruse, după ce unitățile acestora au
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
marele Cartier General din Iași cu o mașină, știrea că cel de-al treilea eșalon nu mai poate ajunge. Ca efect al imposibilități de aprovizionare, comandantul detașamentului a hotărât ruperea luptei și retragerea, mai întâi în pădurea Durleștilor. În urmărirea românilor a pornit în noapte de 7 ianuarie cavaleria rusă. După concentrarea trupelor în stația Ghidighici pe data de 7 ianuarie, retragerea a continuat la ora 8 dimineața spre Trușeni, Scoreni (sosire la ora 9, repaos de 4 ore), Ulmu (unde
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
pe lista proscrișilor ardeleni, pentru că „luase parte la cauza revoluției”, alături de August Treboniu Laurian, Ioan Maiorescu, Aaron Florian, Al. Papiu Ilarian și Simion Bărnuțiu. Zaharia Boerescu s-a exilat apoi la Sibiu, unde Andrei Șaguna, care devenise episcopul ortodox al românilor ardeleni, i-a oferit adăpost. Rămas fără slujbă, Zaharia Boerescu a fost rechemat în țară abia în anul 1851, fiind numit profesor și inspector al Seminarului din Curtea de Argeș, în urma stăruințelor episcopului Climent, care îl cunoștea încă de la Seminarul din București
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]