7,098 matches
-
exclamat el, „în șapte zile are să se arate roata împărăției și are să te facă rege peste cele patru continente și peste cele 2 000 de insule alăturate. Așadar, rămâi aici, Stăpâne”. Gotama i-a replicat: „Bine, știu eu că roata împărăției are să mi se arate; însă nu să fiu rege doresc eu. Am să devin un Buddha și am să fac lumea toată să strige de bucurie”. Cel Rău nu a putut să-l convingă să nu-și urmeze intenția. S-
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și îi vei pune numele Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema și Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, tatăl Său, și El va împărăți peste casa lui Iacov în veci și împărăția Lui nu va avea sfârșit [...] Duhul Sfânt Se va pogorâ peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul Care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema” (Luca, 1, 31-35). Observăm în
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
menirea de a fi rege și că regatul Lui va dura în veac. Tradiția creștină a 118 interpretat în sens spiritual acest fragment, considerând că domnia lui Iisus e una a spiritului, așa cum El Însuși a spus atunci când afirma că împărăția Sa nu e din lumea aceasta. În același timp, putem însă admite și un sens ad litteram, pentru că Biserica creștină s-a răspândit pe întreg pământul, este o instituție bine organizată și ierarhizată și Împăratul ei este Hristos Domnul. Iudaismul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de plăcere, reprezentată prin nevoia de hrană, pofta de putere, ilustrată de ajutorul pe care i l-ar fi dat îngerii în cazul în care s-ar fi aruncat în gol de pe aripa templului și pofta de avere, reprezentată de împărățiile pe care le-ar fi primit dacă ar fi acceptat să se închine diavolului. Atât Buddha cât și Iisus au rezistat cu bărbăție ispitelor și, în cazul amândurora, Cel Rău s-a retras, pe moment învins, dar cu hotărârea de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tradiția iudaică și le recomandă și El, este absolut obligatorie și contribuie la mântuirea crediciosului. Conținutul celor două „decaloage” nu este identic, dar există și prescripții comune: a nu fura, a nu minți și a nu ucide. Buddha propune o „împărăție” a spiritului, Nirvăṇa, care poate fi atinsă încă de pe pământ, dar nu e din lumea aceasta, și tocmai renunțarea la această lume, cu dorințele ei, ne ajută s-o dobândim. La fel spune și Iisus, că împărăția Lui nu e
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Buddha propune o „împărăție” a spiritului, Nirvăṇa, care poate fi atinsă încă de pe pământ, dar nu e din lumea aceasta, și tocmai renunțarea la această lume, cu dorințele ei, ne ajută s-o dobândim. La fel spune și Iisus, că împărăția Lui nu e din lumea aceasta, și pentru a intra în împărăție creștinul trebuie să fie în conflict cu lumea de aici. De aceea, Hristos îndeamnă mereu: „Schimbați-vă mintea, căci s-a apropiat împărăția cerurilor” (Matei, 5, 17). Atât
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de pe pământ, dar nu e din lumea aceasta, și tocmai renunțarea la această lume, cu dorințele ei, ne ajută s-o dobândim. La fel spune și Iisus, că împărăția Lui nu e din lumea aceasta, și pentru a intra în împărăție creștinul trebuie să fie în conflict cu lumea de aici. De aceea, Hristos îndeamnă mereu: „Schimbați-vă mintea, căci s-a apropiat împărăția cerurilor” (Matei, 5, 17). Atât Iluminatul cât și Mântuitorul au propovăduit o egalitate socială între oameni. Primul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fel spune și Iisus, că împărăția Lui nu e din lumea aceasta, și pentru a intra în împărăție creștinul trebuie să fie în conflict cu lumea de aici. De aceea, Hristos îndeamnă mereu: „Schimbați-vă mintea, căci s-a apropiat împărăția cerurilor” (Matei, 5, 17). Atât Iluminatul cât și Mântuitorul au propovăduit o egalitate socială între oameni. Primul a condamnat sistemul castelor, iar al doilea a recomandat punerea în comun a averilor discipolilor. Apostolii, și în general ucenicii lui Iisus, au
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mare intrau în case, depuneau cutia care figura orașul Betleem, Irod se așeza pe scaun, având la dreapta și la stânga câte un soldat, apoi ordona să i se aducă înainte cei trei Magi sau Crai de la Răsărit prinși în coprinsul împărăției lui Irod. Când trupa pleca întru căutarea lui Iisus, corul cânta: În orașul Vitleem Veniți, cu toții să vedem Că astăzi ni s-a născut Domnul cel fără de-nceput Etc. tipuri bucureștene Pe vremea întâii mele tinereți, Crăciunul venea întotdeauna cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prințul Milan al Serbiei făcuse o vizită prințului Carol la București. Bineînțeles că accastă vizită, anunțată numai ca o vizită de curtoazie, era o vizită cu însemnare politică. Prințul Milan, care știa că în curând va intra în luptă cu împărăția turcească, venea la București să pipăie terenul. Ei bine, oameni ca Beizadea Mitică Ghica și generalul Florescu nu voiau să lase lui Lascăr Catargiu cel dintâi rol în niște împrejurări atât de însemnate. Pe când la București se țeseau intrigile acestea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Boerescu, ministrul de Externe, consideră ca o mare victorie faptul că România a izbutit să se afirme ca un stat de sine stătător care, pentru întâia oară în existența sa, a putut trata de la egal la egal cu o mare împărăție.68 În Cameră au fost discuții pasionate. Mihail Kogălniceanu, din opozițiune, a rostit cel mai însemnat discurs în contra Convențiunii.69 Opozițiunea a calificat Convențiunea ca fiind o mare nenorocire pentru țară. Românul de la 1 iulie apare încadrat în doliu. În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Unii, cu o instrucție și mai precară, au condus imperii: „Ajuns bătrîn, cu un picior în groapă, el (Iustin) nu cunoștea deloc scrisul și se dovedea, cum zicem noi, un analfabet, lucru ce nu se mai întîmplase pînă atunci în împărăția romană. Era obiceiul ca împăratul să-și pună semnătura pe hotărîrile luate în numele său, dar Iustin nu putea scrie asemenea hotărîri și nici nu înțelegea ceva din cuprinsul lor.(...) Au pregătit anume pentru așa ceva o bucățică de lemn (un instrument
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scrii? - Ți-am spus doar: citesc!” Mă privește nedumerit. El crede, probabil, în scrisul continuu. *A.: „Nimeni nu te crede deștept, cînd te vede cum trăiești!” Norocul meu e că nu mă strădui pentru asta. *„O! Despre cît de multe împărății se spune în chip mincinos că sînt bune”. Și: „A fi lăudat cînd trăiești este o rușine, o batjocură. Și mai ales ca împărat”. și: „Blestemat este împăratul căruia i se ascunde adevărul”. Și: „Nimic nu e mai greu de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
impas: „Se-ntinde mâna Evei. Pe creangă/ nici un măr”. Ruga interioară seamănă cu o somație: „oprește Doamne oprește mecanismul rostogolirii”. Imprecațiile nu lipsesc, de o feroce expresivitate uneori: „Ce duhoare Stăpâne ce duhoare grea/ și veche/ din prima zi a-mpărăției tale”. Izgonirea din pacea necunoașterii nu izbăvește, neapărat, de neantul convenției, doar se Încarcă de incertitudini care privesc Autoritatea Însăși, pusă mereu În dubiu, simultan cu creația ei, omul, pe care nu a izbutit să-l desăvârșească. „Dar ziua izgonirii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doar se Încarcă de incertitudini care privesc Autoritatea Însăși, pusă mereu În dubiu, simultan cu creația ei, omul, pe care nu a izbutit să-l desăvârșească. „Dar ziua izgonirii din grădină?”, Întreabă poeta, Înstrăinată de Dumnezeul „mic”, micșorat, Însingurat În Împărăția Sa fără om și omenesc, un zeu suprem, dar nu atotputernic, eșuat În farsa propriilor neîmpliniri, „clovn mărunțel al nimicului al căderii”. Resentimentul intensifică Însă paradoxal apartenența inițială și inițiatică, iubirea refulată potențează ardoarea trecută prin otrăvurile realului. Domnul apare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
O, Ziua izgonirii din Grădină” (Cuplul). Prințesa dezmoștenită, aruncată fără zale, „desculță”, În drama existenței deține, orgolioasă, doar verbul, egală astfel Demiurgului care, și el, tot de la și prin Cuvânt a pornit: „am cuvântul/ deci sceptrul. Pot domni peste o-mpărăție de vorbe/ și hârtie. Trăiesc nimicul”. O Evă expulzată, dar princiară totuși, „subțire și nocturnă”, cu „muchii reci ca șerpii”, În mână cu chibrituri pentru rug sau candelă. Jungla care i-a fost dată ca Împărăție terestră este singura pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Pot domni peste o-mpărăție de vorbe/ și hârtie. Trăiesc nimicul”. O Evă expulzată, dar princiară totuși, „subțire și nocturnă”, cu „muchii reci ca șerpii”, În mână cu chibrituri pentru rug sau candelă. Jungla care i-a fost dată ca Împărăție terestră este singura pe care și-o revendică, patrie plină de primejdiile privilegiate ale cunoașterii: „bezna compactă” a imersiei În solitudine. În adevăr, adică. Grădina revine ca nostalgie sau vis, sau interzisă inocență păgână, pătimașă: „Respir adânc. Stau nemișcată. Vreau
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
revocat nici prin amnezie. În acest univers al Înstrăinării, Judecata din urmă Îl judecă tocmai pe Judecătorul Ultim, Stăpânul, adică Măcelarul, Hingherul cum Îl numește, cu fraternă oroare, poeta: „Noi - cei muritori/ noi scandăm: ia-ți Doamne cheia Înapoi/ cheia Împărăției tale de boală moarte gunoaie/ cheia măcelăriei tale terestre/ ia-ți-o Mărite Doamne Înapoi”. Nenumitul loc În care se Învârte, În cerc vicios, ucenica damnată a relua mereu de la capătul fără capăt Inițierea nu este greu de circumscris geografic
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mă întrebe, dacă nu cumva am auzit de el prin Germania. Așa este sufletul omenesc. În cele mai grele împrejurări el tot mai păstrează o fărâmă de nădejde. E puterea noastră de rezistență și puterea care ne face trecerea din împărăția durerii spre lumea bucuriei și luminii lui Dumnezeu. Privind pe fereastră cum rămâne în urma trenului satul lui Ion Iovu, simțeam o mare greutate care, ca un capac, se punea pe inima bucuriei mele. O atitudine firească mă făcea ca să mă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-l salveze, de aceea toate chemările lui disperate de ajutor îi erau adresate acestuia. Ce transformare profundă avusese loc în conștiința lui! Din nenorocire a rămas irecuperabil până în clipa morții. Astfel celula patru se golise de „locatari”, toți plecați în împărăția lui Tanatos. Sergiu Aurel Măndinescu, unul din cei mai chinuiți, într-o poezie inspirată, redă tabloul tragediei Pitești, care prin oamenii ei se mutase la Cazimcă: „De-aș avea o aripă de înger Și cerneală din bezne, poate atunci mi-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
efortul suprem depus de el în ultima lui încleștare pentru ași apăra viața. O altă caracteristică a sinucigașului este că lasă o scrisoare cu o explicație a gestului său pentru cei dragi, undeva la vedere. Nimeni din cei plecați în împărăția modernului Hades al comunismului, nu a avut o familie atât de caldă, unită și plină de dragoste ca Nicolae Petrașcu. Toți se învârteau în jurul lui menajându-l și străduindu-se să-l protejeze, ca să se simtă cât mai bine. Nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
într-o Forță Spirituală, sfidând de sus Cazimca de la Jilava și Rugul de la Aiud. Analizând Fenomenul Legionar și calitatea jertfei lui Nicolae Petrașcu, Omul, îmi stăruie acum din amintire și din eternitate. Dumnezeu să-l odihnească cu drepții lui în împărăția Sa cea cerească, și cete de îngeri să-i învăluie odihna în cântecele lor! Suferințele sale din lunga detenție din timpul regimului comunist, și mai ales uciderea sa mișelească în propriul spațiu de locuit, mă înfioară. De multe ori cad
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cugetarea-Delafras) și Secretul profesional (1943) nu depășesc nivelul nuvelelor, fiind mai degrabă o dilatare a acestora pe o structură neschimbată și folosind aceleași mijloace de construcție. G. scrie și o piesă de teatru într-un act pentru copii , Bujorel în împărăția păsărilor, pusă în scenă în 1925 de Victor Ion Popa. Ca traducătoare, are o activitate prodigioasă, semnând transpunerea a zeci de romane, precum și nenumărate adaptări și stilizări de texte literare (unele prin intermediul limbii franceze). SCRIERI: Povestiri pentru copii, București, 1920
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
Ungureanu, Petru Dumitriu, cu puțin înainte de „Judecata de apoi”, O, 1992, 22; I. Negoițescu, Petru Dumitriu și „libertatea”, JL, 1992, 14; Ovidiu Pecican, Autoportret cu gușteri, ST, 1992, 7; Octavian Soviany, Amurgul stemelor, CNT, 1993, 38; Andreea Deciu, Exilul și împărăția, RL, 1992, 39; Constantin Cubleșan, „Zero sau punctul plecării”, ST, 1993, 1; George Pruteanu, Mecanicul și viul, RL, 1993, 30; Ovidiu Nimigean, Cronica unei ecorșări amânate, RL, 1993, 30; Liviu Câmpeanu, O saga românească, F, 1993, 9; Tania Radu, Până la
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
bântuit de neliniști abstracte, autorul își potolește setea bând din „spaima exactă și deplină a lucidității”, de unde apariția unor viziuni terifiante, trimițând la tema romantică a poetului damnat: „și sufletul meu a văzut îngerii / sunând dintr-o trâmbiță neagră / peste împărăția deșartă / a cifrelor nopții / și s-a prăbușit asemenea lor / asemenea îngerilor / în prăpastia neagră.” Deși volumele de început stau sub semnul unui lirism de factură eminesciană, care se simte, difuz, și ulterior (muzicalitatea și sonoritatea versurilor, melancolia, motive precum
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]