8,238 matches
-
GHERMAN București, 16 iulie 1994. Nr. 75. Anexa 1 Anexa 2 "DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE" Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani ! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani ! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de român, Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]
-
cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ ! Anexa 3 Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani ! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani ! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de român, Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]
-
la slujbă și ceilalți, simpli gură-cască, turiști sau curioși. La un moment dat, rândul se dezorganizează de-a binelea. Se zvonește că au venit parlamentarii de la București, numele generic acordat aici oricărei oficialități. Ei sunt lăsați să intre să se închine fără așteptare, fapt ce strică dinamica rândului. Cei din spate nu înțeleg ce se întâmplă, împing, situația este critică. Starea de iritare este vizibilă. Sub ochiul de sticlă al unei camere TV, o femeie strigă suficient de tare pentru a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în afaceri și ține cu orice preț să o arate. „Este binefăcătoarea bisericii”, spune o femeie de lângă mine, „să vedeți ce cor frumos a pus pe picioare aici ! Parcă-s îngeri, așa cântă”. Binefăcătoarea doamnă dispare în biserică, după ce se închină cu prioritate la racla expusă în pridvor. Atmosfera revine la normal, emoția asociată apariției se risipește. În fine, poate ar trebui să mai adaug faptul că nu sunt camere de luat vederi, reporteri sau care de reportaj pentru transmisiuni în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu alte cuvinte, se așteaptă puțin, după cum spune o doamnă unei colege de serviciu prin telefonul mobil, invitând-o și pe aceasta să vină repede, pentru că ea s-a oferit să-i țină rândul. „Doar ce cobori, vii, te-ai închinat și ai plecat, nu durează mai mult de jumătate de oră.” Alți pelerini citesc preocupați acatistul Sfântului Ierarh Nicolae sau alte cărți de rugăciuni, de format mic, ușor transportabile. Rândul este foarte viu, foarte animat, se „intră și se iese
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că pe moment sunt destul de bulversat de acest gest. Curățenie fizică, dar și rituală ? Oricum, ca toate celelalte acțiuni ale sale, gestul se înscrie bine în contextul general de „venerare continuă” a moaștelor. Comportamentul, gestul ritualic al celor care se închină la raclă, diferă în mod radical de cele practicate în timpul marelui pelerinaj din 14 octombrie. Oamenii zăbovesc în fața raclei mai multă vreme, contactul cu moaștele este mai îndelungat, mai profund și „personalizat”, aș zice. Unii dintre ei își pleacă fruntea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
între „nenorocirile ce se întâmplă acum, săracie, foamete, inundații, cutremure” și numărul de participanți la pelerinaje. O echipă de la televiziune face eforturi disperate pentru a se apropia neobservată de un bărbat care tocmai a trecut pe sub baldachin și s-a închinat la moaște. Are căciulă de blană de oaie pe cap (cușmă), bocanci grei în picioare, desagă bicoloră alb-negru de lână aruncată pe umăr - pe scurt, se înscrie perfect în stereotipul „pelerin de la țară”, pelerin „tradițional”. Reușesc până la urmă să prindă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
timpului : pe de o parte, se declară „mulțumit” că vin aici și se „amestecă și ei cu românii”, pe de altă parte, se arată dezamăgit, o dezamăgire „profesională”, aș spune eu, pentru faptul că „aici, la rând, sunt cuminți, se închină ca toată lumea, dar cum au ieșit de aici, cum se fac iarăși de râs”. Întâlnesc în discursul său același amestec de autoritate și urme dintr-o teologie populară a pelerinajului mediatizată de Biserică în spațiul public. Vorbește apoi despre „virtutea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Pensionare amândouă. „Ne-am cunoscut așa, pe la mănăstiri, și de atunci facem pelerinaje împreună.” „Facem pelerinaje”, au spus, și nu „mergem la pelerinaje”. Au sosit la Iași cu trenul de noapte, la ora cinci dimineața erau deja aici, s-au închinat și vor pleca în curând înapoi, tot cu trenul. De fapt, pentru ele trenul reprezintă locul unde vor înnopta, dormitorul lor mobil. Ambele refuză ideea de a locui în cortul pus la dispoziție de autorități. Motivele principale : „Este frig, este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la trecerea și uzura continuă a sute de mii de pași. Eu mă aflu acum în foișorul unei clădiri administrative a Mitropoliei. De acolo am o foarte bună linie vizuală asupra „deversorului” baldachinului, pe unde ies pelerinii care s-au închinat, iar studenți și seminariști împart flori și busuioc. O echipă a unei foarte cunoscute televiziuni comerciale din București, cameraman și reporteriță, se apropie de acest punct sensibil al mecanismului pelerinajului, păzit de un jandarm. Reporterița se retrage puțin pentru a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Nu știu de ce, dar simt acut că este vorba de ultimii pelerini de acest gen. Cei ce vin din urmă, cu autocarele de la București, nu m-ar fi invitat niciodată la masă, să mănânc hribi, pâine pe vatră și să închin un pahar de vin și țuică, pentru strămoși. Noaptea de 13 spre 14 octombrie 2010. Ora 20.00. După o scurtă pauză de refacere, îmbrăcat bine, cu bateriile aparatului foto schimbate, acumulatorul video încărcat, rezerve de apă, un sendviș, haine
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de tinerețe. Față de anul trecut, racla (care mai nou este protejată și integrată într-un baldachin mare de lemn sculptat) a fost „scoasă spre închinare”, expusă devoțiunii publice încă de vineri, și va fi repusă la loc luni, „după ce se închină și ultimul pelerin”, după cum sună comunicatul oficial. Unul dintre preoții parohi face eforturi vizibile de a „comunica”, de a fi prezent în mass-media, caută vizibil echipele de televiziune și își găsește timp să dea declarații pentru fiecare reporter care-l
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nivel este cel „pasiv”, format din cei care stau pe margine și nu doresc sau nu au „curajul” de a asuma timpii de așteptare aferenți. Printre ei se mai găsesc și pelerini care au fost deja în rând, s-au închinat (venerat) la moaște, și acum fie se odihnesc, fie mai vor să se impregneze cu atmosfera de sărbătoare și sacrul din jur. Dar marea majoritate dintre privitorii pasivi este formată totuși din turiști, curioși, trecători ocazionali, ce se învârt efectiv
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
început să vină lume multă cam de doi-trei ani. La Prislop vin oameni mai învățați, puși în temă, respectă canoanele Bisericii Ortodoxe. Aici, la Argeș, lume multă, dar degeaba, nu știu ei prea multe despre credință. Vin cu mașinile, se închină, gata, au plecat, nu mai au nevoie să stea peste noapte. Din cauza asta o și bagă pe Sfânta Filofteia înapoi la adăpostul ei”. În timp ce stăteam de vorbă, ca doi „profesioniști” ai pelerinajului ce eram, mă gândeam la următorul fapt : Cornel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al așteptării deci, Ana scoate din poșetă mai multe batiste albe din bumbac, pe care le distribuie grațios celor din jur pentru a le atinge de raclă: „Trebuie să duceți ceva și celor dragi de acasă”. Trecem prin fața raclei, ne închinăm, ne pregătim să ne despărțim. Pelerina Ana îmi spune la despărțire „într-un an, un an și jumătate te văd preot, prea îți plac oamenii”. Cred că-i cel mai frumos compliment pe care l-am primit de când particip la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și ordinele pe care le dă în jur. Este bine plasat, lângă raclă și intrarea propriu-zisă în edificiul religios. Cât timp nu este solicitat de televiziunile din jur să acorde interviuri cu privire la pelerinaj, miruiește pelerinii care au reușit să se închine la moaște. Este interesant de observat cât de mult „control” al acțiunii se ascunde de fapt într-o singură persoană. 2012 Suceava, iunie 22 iunie 2012 Gloria apusă a orașului Suceava. Viața de cartier, între Margareta Pâslaru și țigările Plugarul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bifeze în palmaresul lor acest punct de pe harta pelerinajelor decât altceva, deoarece sărbătoarea propriu-zisă nu a început încă. 23 iunie 2012 Avantajul faptului de a te trezi dimineața devreme. Un rând foarte „strâns” între gardurile metalice. Observ netulburat cum se închină pelerinii la racla Sfântului. Abundența pelerinilor din Maramureș. Aștep tarea frăgezește. Portrete de pelerini. Micul univers al pelerinajului : colportori, pachete magice, predicatori sud-americani. După-amiază cu sarmale. Vânzătorul de cute (pietre de coasă), modernitatea galopantă și viitorul agriculturii. Memoria comunismului lovește
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și alți jandarmi, este sceptic cu privire la „efectele pelerinajului” asupra comportamentul cotidian ulterior al „închinătorilor”, după cum îi numește Biserica pe cei prezenți la astfel de evenimente : „Haide, domnule, fii serios, nu le mai lua apărarea ! Toată lumea asta care vine aici se închină, evlavie, televiziune, radio, tot tacâmul, apoi beau, scuipă pe jos și înjură, nimic nu se lipește de ei”. Oare de ce jandarmii aduc mereu în discuție aceste diferențe evidente între ortodoxie și ortopraxie ? Profit în continuare de prezența sa și spun
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
scurtă declarație furnizată de Berit Lånke, Centrul Național de Pelerinaje din Norvegia : „Un moment deosebit a fost atunci când am văzut felul în care oamenii vin în pelerinaj la Sfânta Cuvioasă Parascheva, așteptând ore în șir pentru a ajunge să se închine la sfintele sale moaște”. Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române este citat cu o referință la dimensiunea transnațională a pelerinajelor : „Legăturile din jurul pelerinajelor ne-au făcut să fim o familie de creștini mărturisitori ai credinței într-o Europă din ce în ce mai secularizată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
atmosferă pe care am întâlnit-o și la Iași, în serile de priveghi din 13 octombrie. Biserica privită ca navă protectoare, corabie în adevăratul sens al cuvântului, cu sufletele acestor oameni în căutare de sens. Mulți dintre cei prezenți se închină pios în fața mormântului de marmură sculptată al Patriarhului Teoctist, îl ating cu vârful degetelor, unii chiar și cu bucățele de vată - o sanctificare ad-hoc. Ora 16.00. Plouă mărunt, enervant, ploaie rece de toamnă. Observație directă de lângă raclă. O mamă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
anilor 1980 și-mi aduc aminte cum m-au impresionat pansamentele murdărite intenționat și cioturile sângerânde ale cerșetorilor de atunci. În plus, era chiar un 15 august, zi de sărbătoare aici. Ora 10.00. Ajung la racla Muceniței Filofteia, mă închin grăbit, mânat din spate de îndemnurile preoților din jur, îmbrăcați gros din cauza frigului de afară, vizibil afectați de acesta. Tineri seminariști cară tot timpul un fel de castroane mari din lemn, pline cu pâine binecuvântată, anafură, ce este distribuită apoi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
preoților din jur, îmbrăcați gros din cauza frigului de afară, vizibil afectați de acesta. Tineri seminariști cară tot timpul un fel de castroane mari din lemn, pline cu pâine binecuvântată, anafură, ce este distribuită apoi credincioșilor care toc mai s-au închinat la raclă. Un mic incident are loc chiar sub ochii mei, câteva bucăți de anafură cad pe jos, din neatenție, două femei în vârstă încep să se acuze reciproc, se produce o mică busculadă, tonul urcă, dar totul de stinge
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de câmpie, aflu că amândouă sunt greco-catolice, au venit special pentru pelerinaj, așa cum fac de ani de zile, de când erau tinere. Mai spun că : „Noi ne-am ținut mereu legea noastră, chiar și în timpul comuniștilor”, iar acum merg să se închine la icoană, după care vor merge la biserica greco-catolică din satul Nicula, în așteptarea slujbei. Tensiunile acumulate istoric dintre greco-catolici și ortodocși sunt foarte prezente în felul lor de a relata istoria icoanei miraculoase și a mănăstirii. Simt cum încearcă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de teatru, odată depășită etapa penitenței fizice (urcatul dealului, purtatul praporilor etc). „Scutul” din anul 1969 S-a format și un rând de așteptare de circa 150-200 de persoane în jurul „bisericii de zid”, compus din pelerinii care doresc să se închine la icoană. Timpul de așteptare nu a depășit însă niciodată două ore, chiar și în momentele de maximă afluență a pelerinilor. Interesantă și insolită mi s-a părut tactica adaptată de jandarmi pentru fluidizarea fluxului uman : un „calup” de circa
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
maximă afluență a pelerinilor. Interesantă și insolită mi s-a părut tactica adaptată de jandarmi pentru fluidizarea fluxului uman : un „calup” de circa 30 de persoane era admis în biserică, apoi ușa de la intrare se închidea temporar până ce pelerinii se închinau la icoana împodobită cu un „acoperământ” magnific, compus din zeci de flori strânse minuțios împreună. Prin observație directă, am putut vedea cum pelerinii adoptau o atitudine reculeasă, parcă intimidați de celebra icoană, o sărutau grăbiți, atingând cadrul acesteia cu mici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]