16,963 matches
-
slabe apărute pe parcursul activității la clasă, reacția/feedbackul elevilor etc. În cazul În care cadrul didactic al clasei desfășoară o activitate În parteneriat cu un profesor de sprijin, acesta din urmă acordă sprijin și În cazul activităților care urmăresc achiziții academice (cu precădere matematică și științe ale naturii, limbă și comunicare), periodic sau atunci când prezența sa este necesară. Sprijinul acordat de acesta se realizează pe baza unui program de educație personalizat și a programei/programelor școlare adaptate. Activitatea educațională cu elevii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
unor adaptări succesive, cerute de evoluția educabilului beneficiar; - principiul interacțiunii În predare presupune corelarea activității curente a doi agenți educativi, În clasă, la lecție, dincolo de interacțiunea substanțială a fiecăruia dintre ei cu educabilii; - principiul Învățării interactive deplasează accentul de pe Învățarea academică pe Învățarea În grup. B.4. Principii de Întărire a influenței educativetc " B.4. Principii de Întărire a influenței educative" - principiul dezvoltării rețelelor de sprijin se referă la multiplicarea locurilor În care se află potențialele resurse ale integrării educative; - principiul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cinci minute un «asistent», zece minute un «profesor» și douăzeci de minute un «profesor doctor» până să presupună că acel curs nu se va mai ține” (Larson, 2003, p. 283). (La noi și în alte țări funcționează povestea cu „sfertul academic”, dar studenții știu că și aici se fac diferențe de așteptare între asistenți, lectori și profesori.) Cunoaștem apoi foarte bine cum, pentru a-și marca importanța, multe persoane întârzie deliberat la petreceri sau ceremonii publice. Utilizarea timpului ca simbol în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
reprezentativitate națională, fără a mai pune la socoteală diversele investigații cu sferă locală, efectuate de nenumărate tipuri de firme, instituții sau persoane private. Inclusiv activitățile la scară națională se fac și de către alte unități, cum ar fi colectivele de cercetare academice sau compartimentele de cercetare ale unor unități economice (în domeniul marketingului, mai ales) ori ale unor structuri departamentale (de exemplu, ale ministerului de resort pe probleme de sănătate). Apoi, dacă ne mărginim doar la activitatea institutelor de sondare a opiniei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
multe discipline și, cel puțin unii dintre ei, cunoscători ai celor două limbi în discuție. (iv) Din experiența unor traduceri de chestionare cu totul nereușite reiese însă că e indicat ca în afara respectivului comitet - care poate elabora o variantă prea academică - să aibă loc și o discuție panel cu oameni obișnuiți din rândul populației care urmează să fie intervievată. Ei nu trebuie să cunoască limba de origine; dimpotrivă, e mai bine să nu știe cum arătau itemii inițiali. (v) E necesar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în care s-a produs chestionarul, dar, oricum, să aibă comportamentul flexibil al unui bun operator (vezi infra, „Probleme de organizare a cercetării”). Calitativiștii zeloși neagă eficiența conceptului de validitate și, în spiritul mizei absolute pe constructivismul social, pe relaxarea academicului și științificului în lumescul firesc, propun în locul validității verosimilitatea. Neintrând aici din nou în discuții de principiu în legătură cu exagerările constructivist-interpretativiștilor și neangajând contradicțiile și paradoxurile la care se ajunge fără recunoașterea unui referențial ontic, vom spune doar că, pe un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
University Press, Buckingham/ Philadelphia. Mărginean, Ioan (1982), Măsurarea în sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Mărginean, Ioan (2000), Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iași. McGuire, William (1964), „Inducing resistence to persuasion”, în L. Berkowitz (ed.), Advances in Experimental Social Psychology, Academic Press, New York. McIver, Robert (1954), Academic Freedom in the United States, Columbia University Press, New York. McNeill, Patrick (1990), Research Methods, ediția a II-a, Routledge, Londra - New York. Merton, R.K., Fiske, M., Kendall, P. (1956), The Focused Interview, The Free Press
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1982), Măsurarea în sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Mărginean, Ioan (2000), Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iași. McGuire, William (1964), „Inducing resistence to persuasion”, în L. Berkowitz (ed.), Advances in Experimental Social Psychology, Academic Press, New York. McIver, Robert (1954), Academic Freedom in the United States, Columbia University Press, New York. McNeill, Patrick (1990), Research Methods, ediția a II-a, Routledge, Londra - New York. Merton, R.K., Fiske, M., Kendall, P. (1956), The Focused Interview, The Free Press, Glencoe. Merton, Robert K. (1972), „Influența
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1968), L’Interview de groupe, Librairies Techniques, Paris. Murphy, K. (2003), Validity Generalization. A Critical Review, Lawrence Erlbaum Associates Publishers, Londra. Mynatt, C., Doherty, M. (2002), Understanding Human Behavior, Allyn & Bacon, Boston. National Research Council (2003), Survey Automation, The National Academic Press, Washington, DC. Nieburg, H. (1985), Public Opinion: Tracking and Targeting, Praeger Special Studies, New York. Noelle-Neumann, Elisabeth (1966), Les sondages d’opinion, Les Éditions de Minuit, Paris. Noelle-Neumann, Elisabeth (1980/1984), The Spirale of Silence. Public Opinion - Our Social Skin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Publisher, Londra - New York. Păun, Gheorghe (1980), „O teoremă de imposibilitate privind agregarea indicatorilor sociali”, Viitorul Social, 9 (4), pp. 674-678. Petty, R.E., Cacioppo, J. (1986), „The elaboration likelihood model of persuasion”, în L. Berkowitz (ed.), Advances in Experimental Social Psychology, Academic Press, New York. Pinty, Jean-Jacques, Gaultier, Claude (1971), Dictionnaire pratique de mathématiques et statistiques en sciences humaines, Éditions Universitaires, Paris. Plous, S. (1989), „Thinking the unthinkable. The effects of anchoring on likelihood of nuclear war”, Journal of Applied Social Psychology, 19
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
of Justice, Washington, DC. Vlăsceanu, Lazăr (1982), Metodologia cercetării sociologice, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Vlăsceanu, Lazăr (1986), Metodologia cercetării sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Wentland, Ellen J., Smith, Kent W. (1993), Survey Responses. An Evaluation of Their Validity, Academic Press, San Diego. Wilson, T.D., Lindzey, S., Schooler, S., Tonya, Y. (2000), „A model of dual attitudes”, Psychological Review, 107 (1). Wright, Georg Henrik von (1995), Explicație și înțelegere, Editura Humanitas, București. Yin, Robert K. (2005), Studiul de caz. Designul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
populații sunt purtători ai alelei mutante recesive pentru sindromul Ellis-van Creveld (NAS Report, 1998). BIBLIOGRAFIE Alcock J 2001. Animal Behavior: An Evolutionary Approach. Sinauer Associates, Inc., 7th edition. Bishop JA, Cook LM (eds.) 1981. Genetic consequences of man made change. Academic Press, London. Cavalli-Sforza LL, Menozzi P, Piazza A 1994. The history and geography of human genes. Princeton University Press, Princeton, NJ. Clutton-Brock TH, Albon SD, Guinness FE 1986. Great expectations: dominance, breeding success and offspring sex ratios in red deer
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
relația cu părinții, al cărei cuvânt-cheie este parteneriatul, cu toate condițiile și dimensiunile sale. Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii În dezvoltarea academică, socială, emoțională, estetică, fizică a elevilor. Pentru afirmarea școlii pe piața furnizorilor de educație și construirea unei identități proprii onorabile, imaginea instituțională este importantă, ea fiind completată de rezultatele cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare În alte structuri de Învățământ
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
școala este locul principal de socializare a copilului, cea care facilitează integrarea ulterioară În viața comunitară, prin formarea unor conduite și atitudini, a unor aptitudini și capacități favorabile acestui proces, ea nu trebuie să fie deci un teritoriu al cunoștințelor academice, ci În special unul al experiențelor, practicii, colaborării, comunicării, și a tot ceea ce presupune dezvoltarea relațiilor interumane. Educația nu ne pregătește pentru viață prin cunoștințele academice pe care le oferă, dar bine aplicată, ea poate să devină o lecție de
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
capacități favorabile acestui proces, ea nu trebuie să fie deci un teritoriu al cunoștințelor academice, ci În special unul al experiențelor, practicii, colaborării, comunicării, și a tot ceea ce presupune dezvoltarea relațiilor interumane. Educația nu ne pregătește pentru viață prin cunoștințele academice pe care le oferă, dar bine aplicată, ea poate să devină o lecție de viață și, de ce nu, viața Însăși din moment ce pe băncile școlii stăm atât de mulți ani. Suntem dascăli, dar unii dintre noi suntem și părinți, și poate
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
copilul cu CES ia parte la toate acțiunile educative În condiții de egalitate cu copilul normal și beneficiază de o asistență psihopedagogică susținută și de Înalt nivel educativ. În felul acesta se asigură integrarea nu doar din punct de vedere academic, ca participare alături de elevii normali la educație, ci faptic, prin programe de susținere. Școala zilelor noastre nu trebuie să mai fie doar una a performanțelor, a abordărilor academice, În care să se pună accentul doar pe cantitatea de cunoștințe acumulate
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
În felul acesta se asigură integrarea nu doar din punct de vedere academic, ca participare alături de elevii normali la educație, ci faptic, prin programe de susținere. Școala zilelor noastre nu trebuie să mai fie doar una a performanțelor, a abordărilor academice, În care să se pună accentul doar pe cantitatea de cunoștințe acumulate, ci una calitativă În care să se măsoare progresul fiecăruia, deci trebuie să fie o școală pentru toți, dar În același timp, o școală pentru fiecare. Iar În
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
la procesul de Învățare, Învață și se dezvoltă prin faptul că interacționează cu ceilalți. Sursele Învățării pentru fiecare vin din relațiile interumane și din experiența cu obiecte, cu semenii. Școala nu trebuie privită ca fiind numai un teritoriu al cunoașterii academice, ci și unul al experiențelor practice și al relațiilor interumane. În conformitate cu politica educațională a Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului “toți copiii au dreptul la o educație pe măsură”. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că satisfacerea nevoilor educaționale ale
ŞANSE EGALE PENTRU TOȚI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Amalia PĂTRAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2142]
-
e epicureu, Ioanide umblă acum după femei. El e Ahile în veșnică expediție erotică, filozoos, iubitor de viață! - Canalia! șopti amabil doamna Valsamaky. - Domnule, ești nedrept! protestă râzând Gaittany fără să treacă la apărare. Dan Bogdan, mușcîndu-și puțin buza, interveni academic: - Eu cred că Ioanide lucrează, are planuri. Îl socotesc,după umila mea părere, cel mai mare arhitect pe care l-am avut. - Da, domnule, confirmă entuziast Gaittany, plin de o mulțumire personală. - Așa cred și eu, adăugă mult mai moale
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
foc, Suflețel imita pocnetul revolverelor. Este foarte adevărat că evenimentele dădeau oarecare îndreptățire alarmei sale, fapt e că Suflețel avea spaima funambulescă și mai ales că Mișcarea nici nu se gândea la el. Suflețel circula, nu-i vorbă, în mediile academice, publicul nu-l cunoștea, și nefiind profesor n-avea contact cu tineretul, ca Dan Bogdan. Așadar, nu prezenta importanță. După vreo zece zile, convins de Aurora, Suflețel se resemnă să doarmă acasă, păstrând toate celelalte precauții, ba chiar întărin-du-le. Ademeni
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pe urmă reapăreau, după jocul secret de opinii, niciodată în număr suficient spre a lua o deciziune. - Atunci ce-i de făcut? Întrebă alb ca varul Gonzalv. . - Vom lupta energic! Îl încurajă Conțescu. Părerea mea este că trebuie să procedăm academic, pipăind dispozițiile spre a ști unde este punctul slab. Oamenii sunt susceptibili, și dacă-i iei cu binișorul, izbutești. . Sfatul lui Conțescu fu ca Gonzalv să facă vizite pe rând tuturor profesorilor, rugîndu-i să sprijine propunerea. E de prisos a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la solemnitatea decorului. Pomponescu fu nevoit să-și mărturisească, nu fără strângere de inimă, că-i plăcea concepția. Chiar dacă i-ar fi făcut unele obiecții, nu putea să-i nege simplitatea. Ceea ce în primul moment păruse riscat apărea acum extrem de academic. Ioanide ridicase biserica având înaintea ochilor orașul de mâine, fără nici o considerație față de efemera improvizație momentan vizibilă. Dărâmase cu imaginația tot cartierul de cocioabe. Pe când se învîrtea astfel în jurul pieței spre a studia biserica și campanila, Pomponescu se auzi interpelat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
între 1947 și 1949 și apărut în 1953, de curând în a treia ediție. Tema, definită de autorul însuși într-o scrisoare pe care am publi-cat-o în Gazeta literară din 17 martie 1966, a fost să arate "cum trăiesc spiritele academice vremurile furtunoase". Sub raport epic, romancierul se servește de mitul folcloric al meșterului Manole pentru a analiza încă o dată soarta creatorului de geniu într-o societate meschină, obtuză, incapabilă de a promova valori. Se pare că avem de-a face
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
educați să creadă în decadența Occidentului, însă în fiecare an soseau în URSS mari orchestre simfonice din Boston, Philadelphia, New York, Cleveland și San Francisco. "Cum se poate ca Vestul decadent să aibă orchestre atât de bune?"43 Schimburile la nivel academic și științific au jucat un rol deosebit de important pentru sporirea puterii blânde americane. La vremea respectivă, unii sceptici americani se temeau că savanții sovietici veniți ca oaspeți și agenții KGB ne "vor fura pe față", însă ei nu au remarcat
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
o imagine favorabilă în rândul opiniei publice americane. Observând efectele nocive ale propagandei germane de masă, Marea Britanie a avut mai mult succes concentrându-se asupra elitei americane și asigurându-și sprijinul acesteia printr-o promovare mai puțin agresivă. Un studiu academic timpuriu asupra propagandei din timpul războiului arăta faptul că "simpla strălucire a distincției aristocratice era suficientă pentru a merge direct la inima multor republicani convinși și pentru a trezi entuziasmul față de țara care prezenta atâta demnitate, eleganță și cordialitate."145
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]