7,379 matches
-
de asalt și hidroaviația. În conformitate cu ordinul Marelui Stat Major din 31 martie 1960, Regimentul 277 Aviație Vânătoare, aflat pe Alexeni, și-a schimbat denumirea în "Regimentul 49 Aviație Vânătoare-Bombardament". În septembrie 1965, Regimentul 49 de la Alexeni s-a dislocat pe aerodromul Ianca, împreuna cu Baza Tehnică de Aerodrom. Datorită poziției sale, aerodromul a fost folosit în continuare pentru dislocarea și antrenamentul forțelor și mijloacelor aeriene care participau la spectacole aviatice sau la paradele militare de la 23 August, precum și pentru zborurile de
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
Stat Major din 31 martie 1960, Regimentul 277 Aviație Vânătoare, aflat pe Alexeni, și-a schimbat denumirea în "Regimentul 49 Aviație Vânătoare-Bombardament". În septembrie 1965, Regimentul 49 de la Alexeni s-a dislocat pe aerodromul Ianca, împreuna cu Baza Tehnică de Aerodrom. Datorită poziției sale, aerodromul a fost folosit în continuare pentru dislocarea și antrenamentul forțelor și mijloacelor aeriene care participau la spectacole aviatice sau la paradele militare de la 23 August, precum și pentru zborurile de școală cu avioane MiG 15 și Il
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
martie 1960, Regimentul 277 Aviație Vânătoare, aflat pe Alexeni, și-a schimbat denumirea în "Regimentul 49 Aviație Vânătoare-Bombardament". În septembrie 1965, Regimentul 49 de la Alexeni s-a dislocat pe aerodromul Ianca, împreuna cu Baza Tehnică de Aerodrom. Datorită poziției sale, aerodromul a fost folosit în continuare pentru dislocarea și antrenamentul forțelor și mijloacelor aeriene care participau la spectacole aviatice sau la paradele militare de la 23 August, precum și pentru zborurile de școală cu avioane MiG 15 și Il 29. În iunie 1968
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
o lună individual și pe formații, în regimente. Începând cu data de 4 iunie, detașamentul aviației militare format din 102 piloți și peste 150 de ingineri și tehnicieni, împreună cu cele 32 de avioane MiG-21 și MiG-15, s-a concentrat pe aerodromul Alexeni unde s-au executat patru antrenamente. În iulie, importante forte din regimentele de vânătoare s-au reunit pe aerodromul Alexeni, în vederea pregătirii pentru a participa la parada de la 23 august. Nimic nu prevestea furtuna ce avea să vină. La
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
piloți și peste 150 de ingineri și tehnicieni, împreună cu cele 32 de avioane MiG-21 și MiG-15, s-a concentrat pe aerodromul Alexeni unde s-au executat patru antrenamente. În iulie, importante forte din regimentele de vânătoare s-au reunit pe aerodromul Alexeni, în vederea pregătirii pentru a participa la parada de la 23 august. Nimic nu prevestea furtuna ce avea să vină. La 20 august 1968, spre miezul nopții, posturile străine de radio Vocea Americii și Europa Liberă au transmis o știre șocantă
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
mijloace terestre. Pierderile inerente în rândul populației civile române ar fi dus la o reacție internațională vehementă cu o dezvoltare imprevizibilă. Pe baza analizei făcute, conducerea armatei cu aprobarea președintelui Ceaușescu, a luat hotărârea să asigure apărarea Capitalei, menținând pe aerodromul Alexeni totalitatea mijloacelor și forțelor aflate în pregătire pentru a participa la parada militară. După data de 23 august, aceste forțe au fost retrase la aerodromurile de bază, din rațiuni politice. Prima escadrilă de elicoptere înființată pe aerodromul Otopeni s-
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
armatei cu aprobarea președintelui Ceaușescu, a luat hotărârea să asigure apărarea Capitalei, menținând pe aerodromul Alexeni totalitatea mijloacelor și forțelor aflate în pregătire pentru a participa la parada militară. După data de 23 august, aceste forțe au fost retrase la aerodromurile de bază, din rațiuni politice. Prima escadrilă de elicoptere înființată pe aerodromul Otopeni s-a transformat la 28 septembrie 1965 în "Regimentul 94 Elicoptere" (Ordinul Marelui Stat Major CL 00832 din 29 iulie 1965). În octombrie, același an, unitatea s-
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
menținând pe aerodromul Alexeni totalitatea mijloacelor și forțelor aflate în pregătire pentru a participa la parada militară. După data de 23 august, aceste forțe au fost retrase la aerodromurile de bază, din rațiuni politice. Prima escadrilă de elicoptere înființată pe aerodromul Otopeni s-a transformat la 28 septembrie 1965 în "Regimentul 94 Elicoptere" (Ordinul Marelui Stat Major CL 00832 din 29 iulie 1965). În octombrie, același an, unitatea s-a dislocat pe aerodromul Alexeni. La comanda sa a fost numit colonelul
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
rațiuni politice. Prima escadrilă de elicoptere înființată pe aerodromul Otopeni s-a transformat la 28 septembrie 1965 în "Regimentul 94 Elicoptere" (Ordinul Marelui Stat Major CL 00832 din 29 iulie 1965). În octombrie, același an, unitatea s-a dislocat pe aerodromul Alexeni. La comanda sa a fost numit colonelul Ghinea Ion ce a înregistrat un record de longevitate în funcție (14 ani la conducerea regimentului). La propunerea C.A.A.T, Conducerea Ministerului Apărării Naționale a atribuit acestui regiment un rol
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
Iurașcu, Mihai Fitcal, Tudor Condruz, Carol Covaci, inginerul Petru Porumb, mecanicii de bord Ion Florescu, Aurel Dumbrava, Gheorghe Iorga, Constantin Caravan și specialiștii radio, IEOAB au urmat cursul de trecere pe elicopterul cu reacție Mi 8 în Uniunea Sovietică, pe aerodromul Kremenciug, din regiunea Poltava. Alături de ei s-au aflat pentru același curs aviatorii din Ungaria, Etiopia, Pakistan și Indonezia. La revenirea în țară, Vasile Iurașcu a fost numit comandantul escadrilei înzestrata cu elicoptere Mi 8. Misiunile destinate acestei subunități au
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
înzestrată cu elicoptere de tipul IAR 330H. În anul 1974 locotenentul Sorin Fodoreanu, specializat în Franța la firma Aerospatiale, a fost numit inginer pentru elicopterul Puma (IAR 330H), devenind inginer șef de regiment pentru perioada 1978-1984. În anul 1975, pe aerodromul Alexeni a fost organizată o expoziție de tehnică militară unde i-a fost prezentat președintelui Ceaușescu, avionul prototip IAR 93, primul avion cu reacție realizat în România în colaborare cu Iugoslavia. Primul zbor cu acest avion a fost executat la
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
ale Armatei 4 române. În octombrie 1978, această escadrilă s-a transformat în "Regimentul 58 Elicoptere" (Ordinul Marelui Stat Major PR 00455 din 21 iunie 1978). Din regiment, ulterior, se va forma și unitatea de elicoptere de la Caransebeș. În organica aerodromului Alexeni a intervenit o nouă schimbare în anii 80, prin constituirea unei escadrile independente (subordonare divizie) înzestrată cu elicoptere IAR 330H. În toată perioada cât au fost dislocate la Alexeni, atât regimentul de vânătoare-bombardament cât și unitățile de elicoptere au
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
documentul oficial. La momentul citirii ordinului de desființare a participat generalul Gheorghe Bucșe, comandantul Statului Major al Aviației; drapelele de luptă ale unităților au fost preluate de la comandorul Trasca Puskin de către căpitanul-comandor Sandachi Paul, directorul Muzeului Aviației. În anul 2002, aerodromul militar Alexeni a fost dezafectat iar prin HG 611/29.05.2003 acesta a fost transferat din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Ministerului Justiției, pentru Direcția Generală a Penitenciarelor. Ministerul Justiției a făcut planuri pentru a transforma aerodromul din
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
2002, aerodromul militar Alexeni a fost dezafectat iar prin HG 611/29.05.2003 acesta a fost transferat din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Ministerului Justiției, pentru Direcția Generală a Penitenciarelor. Ministerul Justiției a făcut planuri pentru a transforma aerodromul din județul Ialomița într-o închisoare de tranzit. Proiectul, care la momentul respectiv depășea ca valoare suma de 600 mii lei, a primit însă finanțarea doar pe hârtie. Din păcate însă, totul a rămas doar la stadiul de proiect. Prin
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
pista de decolare-aterizare, bretelele adiacente acesteia, precum și spațiile tehnice (hangare) nu sunt utilizate de aceasta și nici nu există premizele unei utilizări viitoare. A existat un proiect care prevedea înlocuirea Aeroportului Băneasa cu un nou aeroport, construit pe locul fostului aerodrom Alexeni . În acest scop, în anul 2014, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a comandat firmei Certrans Level srl un „Studiu de oportunitate necesar pentru dezvoltarea proiectului de dezvoltare regională Alexeni, pentru valorificarea activelor aflate în administrarea MDRAP, în baza
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
ale statului sunt obligate prin lege să organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei românești, precum și ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. La 27 mai 2013 pe aerodromul Clinceni a fost desfășurat cel mai mare drapel al României până în acel moment. Drapelul, cântărind aproximativ 5000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 m, rezultând o suprafață declarată de 79 290,39 m. Mărimea acestui drapel
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
din cauza unor probleme tehnice. Atacul aerian asupra portului Pearl Harbor a început la ora 7:48 AM ora locală cu atacul de la Kaneohe. La început erau avioane torpiloare, avioane greoaie, vulnerabile, care s-au folosit de avantajul surprizei să atace aerodromurile militare Hickham Field, cel mai mare, și Wheeler Field. Cele 171 de avioane din al doilea val au atacat Bellows Field de lângă Kaneohe, și Ford Island. Americanii erau nepregătiți pentru un astfel de atac: dulapurile cu muniție erau încuiate, avioanele
Atacul de la Pearl Harbor () [Corola-website/Science/306751_a_308080]
-
Focke-Wulf Fw 190, puternic înarmate și blindate), avioanele P-51 Mustang au primit și misiunea prioritară de a ataca Luftwaffe oriunde s-ar fi găsit. Începând cu sfârșitul lunii februarie 1944, U. S. Air Force a început atacuri sistematice de distrugere a aerodromurilor germane, cu o frecvență și intensitate în creștere de-a lungul întregii primăveri, cu obiectivul de a obține supremația aeriană pe viitorul câmp de luptă din Normandia (unde a avut loc debarcarea aliaților în iunie 1944). În general, aceste atacuri
P-51 Mustang () [Corola-website/Science/308432_a_309761]
-
atacuri erau efectuate de către unitățile care se întorceau din misiunile de escortă a bombardierelor, dar începând din luna martie, mai multor grupuri de P-51 le-au fost atribuite în mod special numai acest tip de misiuni de atac al aerodromurilor. Superioritatea numerică a USAF, performanțele foarte bune ale modelului P-51 Mustang și competența piloților au fost printre principalele cauze ale înfrângerii Luftwaffe. Reichsmarschallul Hermann Göring, comandantul Luftwaffe în timpul războiului, a afirmat: „"Când am văzut Mustangurile zburând peste Berlin, am
P-51 Mustang () [Corola-website/Science/308432_a_309761]
-
cauze ale înfrângerii Luftwaffe. Reichsmarschallul Hermann Göring, comandantul Luftwaffe în timpul războiului, a afirmat: „"Când am văzut Mustangurile zburând peste Berlin, am știut că totul este pierdut."” La 15 aprilie 1944, aviația americană a început operațiunea „Jackpot” de atacare intensivă a aerodromurilor Luftwaffe. Ca urmare a eficacității misiunilor din cadrul acestei operațiuni, numărul avionaelor de luptă de la bazele aeriene germane a scăzut pînă la punctul în care acestea nu mai erau ținte utile, astfel că la 21 mai, obiectivele au fost extinse, incluzând
P-51 Mustang () [Corola-website/Science/308432_a_309761]
-
căpitan - comandorul Gheorghe Jienescu; avionul YR-ACL locotenent - comandorul Alexandru Cernescu și căpitanul Gheorghe Olteanu; avionul YR-ACM locotenent - comandorul Mihail Pantazi și maistrul mecanic Anton Stengher Iată cum s-a desfășurat cronologic acest raid: Reîntoarcerea în țară s-a făcut pe aerodromul Băneasa unde sunt întâmpinați de o mulțime de oameni. Eroii sunt întâmpinați de înalte personalități ale vremii: miniștrii Apărării și al Aerului, președintele Federației Aeronautice Internaționale, primarul capitalei, comandantul aviației militare etc. Pentru aceste fapte echipajul care a realizat raidul
Gheorghe Jienescu () [Corola-website/Science/307424_a_308753]
-
comandantul Flotei URSS din Marea Neagră, „Convenția între guvernele R.S. România și URSS, asupra dislocării temporare și reciproce a unei părți din forțele maritime militare în marea teritorială, în porturile și bazele maritime militare din Marea Neagră și pe Dunăre, precum și pe aerodromurile Părților contractante, dacă acest lucru va fi impus de situație”, care a fost aprobată de către partea română prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.2913 din 1 decembrie 1967. Viceamiralul Grigore Marteș a deținut funcția de comandant al Marinei Militare Române
Grigore Marteș () [Corola-website/Science/307464_a_308793]
-
poate necesar de reamintit că rolul epurator al aerului ambiant, atribuit plantelor este totuși limitat, astfel că este iluzoriu să considerăm că oxigenul produs de o pădure poate compensa pe cel consumat de către avioanele cu reacție la decolarea de pe un aerodrom. În schimb, rolul fizic al plantelor este mult mai important. Diferitele plantații de arbori, de garduri vii sau de masive împădurite vor avea un rol fizic de dispersare a poluanților, modificând asperitățile naturale ale solului, producând modificări higrometrice și de
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
respectiv: Alte linii sunt 901 (București - Pitești - Slatina - Craiova), 902 (București - Giurgiu și mai departe către Bulgaria) și 801 (București - Oltenița). În București existau în 2016 două aeroporturi funcționale: Henri Coandă și Aurel Vlaicu. În apropierea orașului se află și Aerodromul Clinceni, care este însă folosit doar pentru zboruri de agrement. Aeroportul Otopeni (Henri Coandă) este principala poartă aeriană a capitalei dar și a țări. De aici pleacă și sosesc zilnic curse către Arad, Bacău, Baia Mare, Cluj Napoca, Constanța, Iași, Satu Mare, Suceava
TranSport în București () [Corola-website/Science/303214_a_304543]
-
permis avioane germane se întorc de la cădere a mea trece peste Kronstadt și râul Neva, pentru realimentare la aeroporturi finlandeză înainte de a reveni la baze în Prusia de Est. Ca represalii, Uniunea Sovietică a lansat o ofensivă majoră împotriva aer aerodromuri finlandez și orașe, ceea ce a dus într-o declarație de război împotriva finlandeză a Uniunii Sovietice pe 25 iunie 1941. Conflictul finlandez cu Uniunea Sovietică, în general, este menționată ca Războiul de continuare. Obiectivul principal Finlandei a fost să recâștige
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]