7,836 matches
-
și social favorizant dezvoltării aptitudinilor necesare creației) și marea lor motivație de a crea. Platon, filozof grec antichității, spunea că, iar Corneille, dramaturg francez al secolului XVIII, scria că . Vârsta tânără oferă anumite atuuri pentru creativitate: energie debordantă, dorința de afirmare, capacitate ridicată de efort, posibilitatea cea mai ridicată de acumulare a informațiilor. La această vârstă, mai apropiată de copilărie, există aptitudinea de „joacă cu ideile”, imaginația este neinhibată, iar gândirea este flexibilă (încă nu s-a ajuns la conformismul gândirii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
legate de copii, bolnavi, neputincioși. În spiritul acestor diferențe și ca pe un supliment al lor, trebuie considerate o seamă de deosebiri subiective, legate de dispoziția sufletească generală și de emoții. Bărbații manifestă, în mod direct sau indirect, mai multă afirmare de sine și agresivitate; ei arată mai multă duritate și lipsă de frică, precum și mai multă vigoare și asprime în maniere, vorbă și sentimente. Femeile se arată a fi mai compătimitoare și mai simpatetice, mai timide, mai disprețuitoare, cu sensibilitate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
calități, va sfârși în anonimat dacă factorii sociali și culturali îi sunt ostili. Se poate aprecia că un rol stimulativ asupra creativității îl au: condițiile sociale și economice medii, considerând că sărăcia, ca și bogăția excesivă constituie o frână în afirmarea creatorului; sărăcia nu oferă mijloace, iar bogăția motivație. gradul înalt de aspirație și cultură a grupului de apartenență are o influență ridicată, deoarece individul creator va avea nivelul cultural cel puțin egal cu al grupului și va simți vântul propulsor
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creativă, cel puțin în domeniul tehnic sau științific, o persoană are nevoie de studii superioare în acel domeniu. În domeniile artistice sau sportive creativitatea cere un nivel măcar mediu de studii și mai important pretinde talent și mult exercițiu. Pentru afirmarea ca personalitate creatoare, diploma universitară este necesară și din următorul considerent. Pentru ca activitatea unei persoane să dovedească creativitate, ea trebuie să fi ajuns într-o poziție în care dispune de un anumit grad de libertate de exprimare. De exemplu, un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
este distructiv deoarece nimeni într-o organizație nu are toate informațiile cerute pentru a pune toate piesele puzzle-ului împreună. Așadar, concurența în cadrul grupului și disputa pentru câștigarea de premii (alți factori extrinseci) contribuie și ele în mod negativ la afirmarea creativității. În schimb, concurența între grupuri stimulează creativitatea. Teresa Amabile a explicat că mecanismul de producere a efectului de subminare a creativității de către motivele extrinsece este legat de atenție. Atenția persoanei, în acest caz, este împărțită între lucrarea ce o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în special de caracterul semiînchis, elitist, al cadrului de recunoaștere. În general, dacă cadrul oficial de recunoaștere lipsește din zona unde individul își desfășoară activitatea sau dacă creatorul provine dintr-o zonă necunoscută pentru realizări notabile în domeniu, este dificilă afirmarea lui. În cursul istoriei, creatorii și-au mutat reședința acolo unde puteau crea și creația le era recunoscută. Artiștii Renașterii au trăit la Florența, Genova sau Veneția, Picasso a părăsit Spania și s-a mutat în Franța, Einstein s-a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
modestă. Omogenitatea motivațională a membrilor unui grup exercită și ea o influență stimulativă asupra creativității. Sistemul de motive existent într-un grup influențează solidaritatea, care la rândul ei, stimulează creativitatea. Dintre motive (tipice motivației intrinseci) amintim: realizarea de sine și afirmarea profesională, satisfacțiile morale, pasiunea față de profesiune, atracția față de problemele noi, plăcerea de a descoperi. Un alt motiv, caracteristic de astă dată - motivației extrinseci, este dorința de a câștiga competiția față de alte grupuri rivale. Analiza creativității grupului ridică nu numai probleme
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
liniște, în mai multe zile consecutive, gândurile negative vor scădea ca număr, în timp ce gândurile pozitive vor deveni dominante. Vei descoperi că se înlocuiesc mintal, „la comandă”, gândurile negative cu cele pozitive. Al doilea exercițiu: Pentru început, trebuie să-ți crești afirmarea de sine. Realizează o listă în care să treci toate lucrurile care le consideri valoroase la tine: trăsăturile, calitățile și caracteristicile tale pozitive. Include succesele pe care le-ai avut în fiecare etapă a vieții tale: personală, profesională, educativă, etc.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în fiecare etapă a vieții tale: personală, profesională, educativă, etc. Dacă te recunoști pe tine vei prinde curaj să te pui în mișcare. Succesul naște succes. Micile reușite sunt trepte spre altele mai mari. După aceasta, trebuie să-ți crești afirmarea creativă. Dacă nu avem atitudinea pozitivă ne putem preface că o avem. De fiecare dată când ne prefacem că avem o atitudine trecem prin toate etapele, declanșăm emoțiile pe care apoi le întărim și consolidăm atitudinea pe care dorim să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fiziologice și psihologice (de exemplu, foamea semnalizează scăderea procentului de zahăr din sânge sub o anumită limită, în vreme ce trebuința de afiliere este semnalizată de sentimentul de singurătate); * selectează și declanșează activitățile corespunzătoare propriei satisfaceri și le susține energetic (trebuința de afirmare a unui student declanșează activități de învățare, participare la cursuri); * contribuie, prin repetarea unor activități și evitarea altora, la formarea și consolidarea unor abilități sau a unor însușiri ale personalității (de exemplu, interesul pentru muzică favorizează capacitatea de execuție a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
un ideal din puritate și blândețe feminină iar un băiat să-și înfrângă și să-și stăpânească manifestările de virilitate. Este împiedicată astfel manifestarea firească a dezvoltării sexuale. Subiectul nu se poate afirma personal, autonom și responsabil în plan sexual. Afirmarea de sine este dificilă, anxioasă și se realizează cu sentimentul vinovăției. Subiectul este supus și total dependent de părinți sau de alte persoane care să le ofere securitate afectivă. Complexele personale 303 În forma cea mai simplă, acest complex se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
anxioasă și se realizează cu sentimentul vinovăției. Subiectul este supus și total dependent de părinți sau de alte persoane care să le ofere securitate afectivă. Complexele personale 303 În forma cea mai simplă, acest complex se manifestă prin dificultăți ale afirmării de sine în viața sentimentală, în relație cu prietenii, în profesie. Apare timiditatea, teama de a nu fi plăcut celorlalți sau autorităților. De aceea, sunt căutați protectori, persoane care să poată oferi siguranță. Dependența exagerată de părinți sau alte persoane
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
persoane adulte duce la renunțarea la orice voință personală. În forme mai grave, lipsa voinței personale anulează impulsurile sexuale, viața sexuală devine anormală și poate duce la frigiditate, impotență sau chiar tendințe spre homosexualitate. În formele compensate ale acestui complex, afirmarea de sine este căutată în realizarea valorilor sociale legate de putere, de conducere. Apar acum persoane foarte autoritare, rigide, care din cauza slăbiciunii emoționale caută un statut care să întărească voința personală. În plan sexual apar forme de obsesie sexuală, asociate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
din cauza slăbiciunii emoționale caută un statut care să întărească voința personală. În plan sexual apar forme de obsesie sexuală, asociate cu căutarea de cuceriri sau dominări sexuale având aparențele unei hipervirilități. În forma supracompensată, agresivitatea provoacă suferințe celorlalți, dorința de afirmare nu are opreliști, răsturnând orice autoritate. Ceea ce se încearcă este realizarea dorințelor egoiste. În plan sexual, individul devine agresiv sexual, sadic. Acest complex se asociază cu complexul de vinovăție și cu cel de inferioritate. Oricare ar fi forma de manifestare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
T. cultivă, în formule tradiționale, adesea de sorginte folclorică, o „poezie necesară, simplă, în formele miniaturii, crochiului, sonetului și rugii, cuvintele sunând tare, patetic, agitatoric chiar, sau stingându-se în murmure susurate și în frăgezimi de otavă” (Mihai Cimpoi). Permanenta afirmare a apartenenței naționale, patosul atitudinii sociale nutresc fiorul liric. Motive constante sunt înstrăinarea, casa părintească, mama rămasă mereu în așteptarea fiului. De asemenea, apar frecvent imaginile prietenilor de drum sau ale „marilor dascăli”: creatorul baladei Miorița, Aron Pumnul, Mihai Eminescu
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
Tentat de dorința corijării vieții sociale și cultural-morale a României postrevoluționare, Ț. se transformă într-un vehement moralist. Când depășește versificarea unor percepte morale, știe să găsească în modalitățile satirei, ale absurdului și ale viziunii pseudoinfantile deschideri notabile către o afirmare surprinzătoare. Același lucru e vizibil și în volumul Un abecedar bizar... (de purtat în buzunar) (1997), în care, sub aparența jocului, tinde la încifrarea unor „tâlcuri” adânci. În genere, datorită acestor cărți, încadrate de critică postmodernismului, autorul a fost văzut
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
se mai termină (1981) narațiunile devin din nou instantanee cu reverberații reflexive, parabole concomitent acide și vibrante, în care primează lupta dintre sinceritatea, candoarea personajelor și ipocrizia, falsitatea unei ambianțe corupte, lipsite de armonie și frumusețe. Ridiculizarea sloganelor politice, ironia, afirmarea „dreptului de a gândi liber” sunt emblematice. Regăsirea sinelui, recuperarea identității, refuzul de a face parte dintr-o masă amorfă și dorința de afirmare a individului duc la evadarea din real, din cotidian, în favoarea unei „armonii a nuanțelor”. Cel ce
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
personajelor și ipocrizia, falsitatea unei ambianțe corupte, lipsite de armonie și frumusețe. Ridiculizarea sloganelor politice, ironia, afirmarea „dreptului de a gândi liber” sunt emblematice. Regăsirea sinelui, recuperarea identității, refuzul de a face parte dintr-o masă amorfă și dorința de afirmare a individului duc la evadarea din real, din cotidian, în favoarea unei „armonii a nuanțelor”. Cel ce ne scapă, roman scris în 1983 și publicat în 1992, se apropie mult de reportaj, deși subiectul pare și acum desprins din fantastic: la
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
cu Aron Florian și Pavel Vasici și continuând, mai ales, cu N. Cristea, corespundea orientării generale a gazetei, adică urmărea o susținere hotărâtă, dar în limitele impuse de legile imperiale, a drepturilor naționale ale românilor. Totodată, se avea în vedere afirmarea permanentă a elementului național pe plan cultural și artistic și o ilustrare cât mai adecvată a cerințelor vieții sociale din Transilvania, a evoluției intelectuale a românilor din afara imperiului. Printre scriitorii republicați de T.r. sau care colaborează aici între 1853
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
Farcas, Kohán György de Ștefan Oroian, Despre un vechi manuscris românesc de Gavril Scridon ș.a. În 1989 se marchează, într-un articol semnat de Ambrus Miskolczy și Ioan O. Rudeanu, trei secole de la apariția Bibliei de la București. Revista contribuie la afirmarea identității naționale a românilor din Ungaria și la o mai bună cunoaștere a trecutului cultural comun. M. Pp.
TIMPURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290182_a_291511]
-
și suprarealism în poezie, de la realism și naturalism până la modernism în proză. Se favorizează în bună măsură producția epică, selecția fiind riguroasă. Deși nu își propune facilitarea lansării pe piața culturală a unor autori noi, T.l. reprezință o platformă de afirmare a unor producții literare de calitate. Contactul strâns cu realitatea culturală este asigurat prin anchetele revistei, cu teme de interes general, dar și imediat, beneficiind de răspunsuri din partea unor scriitori reputați. Astfel, în numărul inaugural, la ancheta cu tema „Sensul
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
comprehensiv asupra unor monografii (Caragiale de V. Fanache, „Gândirea” și gândirismul de Dumitru Micu) sau asupra unor culegeri de eseuri. Analizele vizează identificarea și interpretarea direcției critice reprezentate de cei avuți în vedere, fiind în același timp un prilej de afirmare a unei profesiuni de credință și de mărturisire a modelelor. Perpessicius este numele asupra căruia T. revine în cea de-a doua carte, Umanități și valori (2000). Adevărate capitole de monografie ( În căutarea poetului Perpessicius, Un romancier în proiect, Critica
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
păli:tăṇha). Din acest motiv, putem spune că buddhismul nu este pesimist. Buddhismul nu se pronunță pentru aneantizarea vieții, ci pentru revalorizarea ei din perspectivă spirituală; este împotriva existenței profane în lumea de dureri și plăceri, iar nu contra vieții. Afirmarea universalității suferinței nu înseamnă pesimism, ci realism, căci nu există în buddhism tânguirea existențială și deplângerea soartei trecătoare. Învățătura lui Buddha presupune o viziune realistă asupra vieții și a lumii și privește lucrurile în mod obiectiv (yathăbhūtaṃ). Morala buddhică se
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
înseamnă că nu poate exista o politică de balanță de putere în subsisteme. Unul dintre exemplele mai puțin invocate este Europa, fiind în mare parte mascat și de existența unui cadru instituțional în care ea se desfășoară: Uniunea Europeană. Însă perspectiva afirmării Chinei, Japoniei, Uniunii Europene etc. ca mari poli sistemici alături de SUA și posibilitatea reconstituirii unei ordini mondiale multipolare oferă noi perspective balanței de putere, ca una dintre instituțiile cele mai vechi ale sistemului internațional.
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, 1910-1914, vol. IV, ed. a II-a, București, 1936, p. 190. Despărțite prin poziții antagonice, exprimate net în ciuda deselor migrații de personalități dintr-o grupare în alta, partidele liberal și conservator au colaborat strâns în afirmarea unei politici de independență reală a țării, mai ales în problema națională. Dacă viața politică a Capitalei (și, implicit, a țării) este urmărită de Bacalbașa cu o atenție deosebită, fiind amintite și multe amănunte nesemnificative în perspectiva selectivă a istoriei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]